Anexă · Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Anexa din 30 iunie 2008

privind aprobarea programelor școlare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă și Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a

prezumat în vigoare

Data actului: 30 iunie 2008
Emitent: Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 709 bis din 20 octombrie 2008
Structură: 0 articole · 604.100 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA BULGAR Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programele de gimnaziu pentru limba și literatura bulgară au suferit, după 1999, când au fost apro- bate prin Ordin al Ministrului, o serie de modificări. Ultimele, făcute în scopul descongestionării progra- melor, au fost realizate în ianuarie-februarie 2006, respectiv februarie 2008. Prezentul document conține toate modificările operate în timp asupra programelor de gimnaziu.

Scopul studierii limbii bulgare (ca limba materna) în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens, curriculumul de limba și literatura bulgară pentru clasele V-VIII propune o schimbare fundamentală la nivelul studierii limbii și literaturii bulgare. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „limbă” și „literatură”, se propune modelul

comunicativ-funcțional , adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităților de

receptare

și de

exprimare orală , respectiv de

receptare a mesajului scris

și de

exprimare scrisă . De altfel,

comunicarea

se constituie prin fu- ziunea celor patru capacități menționate anterior.

În mod concret, dezvoltarea competențelor de comunicare menționate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și nonliterare adecvate vârstei școla- re.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba și literatura bulgară pentru gim- naziu sunt:

■

definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacități:

receptarea mesajului oral ,

re- ceptarea mesajului scris ,

exprimarea orală

și

exprimarea scrisă;

■

prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare și de exprimare orală și scrisă;

■

reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și mutarea accentului pe producerea unor

mesaje proprii;

■

centrarea obiectivelor pe

formarea de capacități

proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

■

adaptarea conținuturilor la nivelul de vârstă și la interesele copiilor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

1.1

să identifice informațiile esențiale dintr-un mesaj oral

1.2

să identifice secvențele de dialog, de narațiune și de descriere dintr-un mesaj oral

- exerciții de ascultare a unor texte literare citite/ interpreta- te (de profesor, colegi, actori), în vederea înțelegerii glo- bale și a indicării secvențelor descriptive, narative și dia- logate

1.3

să sesizeze unitățile lexicale necu- noscute în fluxul vorbirii

- identificarea cuvintelor noi în texte literare și nonliterare ascultate, cu scopul clarificării sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic, la dicționar sau la profesor

1.4

să sesizeze corectitudinea grama- ticală a unui enunț și/ sau a forme- lor lexicale

- exerciții de observare a greșelilor de pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare (în clasă, în mass-media, în locuri publice etc.);

1.5

să manifeste curiozitate pentru as- cultarea unui mesaj oral

exerciții de selectare a unor informații, idei, opinii, în func- ție de substanța, autenticitatea și precizia mesajelor asculta- te (activități individuale, în perechi și în grupe)

exerciții de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau video cu basme, schițe; reclame transmise la ra- dio și televiziune) cu scopul de a desprinde esențialul și de a exprima acest lucru la schimbarea rolului de receptor în cel de emițător

participarea la interacțiuni în care să dovedească înțelegerea replicilor partenerilor de comunicare și capacitatea de conti- nuare a dialogului; activități de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) și în contexte diverse, cu utili- zări de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizării dificul- tăților de desprindere a informației dintr-un mesaj oral

exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capa- cității de a urmări mesajul partenerilor de comunicare

exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situații de comunicare, în scopul formării unui comportament de as- cultător activ; exerciții de sesizare a indicilor de inițiere de către partener a unui dialog

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

2.1.

să realizeze înlănțuirea clară a ide- ilor într-un mesaj oral

- activități de formulare a ideilor principale și a celor secun- dare dintr-un text citit/ ascultat; exerciții de expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu și/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată; completa- rea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei relatări orale și realizarea unor predicții (pornind de la titlul textelor sau de la anumite secvențe secvențe narative); alcătuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie; formularea unor aprecieri personale referitoare la textele studiate/ me-

2.2

să selecteze elementele de lexic adecvate situațiilor de comunicare

2.3

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gra- matical

sajele ascultate; rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate (schițe, basme etc.)

exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizea- ză o temă dată (idee principală, idee secundară)

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de ex- plicare orală a semnificației acestora în diferite contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte de- rivate/serii derivative, precizarea rădăcinii, a sufixelor și a prefixelor din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor și a antonimelor în contexte date

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative și prin juxtapunere) și a subordo- nării; folosirea corectă într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire; utilizarea corec- tă, în context, a părților de propoziție

exerciții de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; rostirea fluentă a unor enunțuri scurte și/ sau lungi.

2.4

să-și adapteze vorbirea la par- teneri și la situația de comunicare

2.5

să manifeste interes pentru parti- ciparea la un act de comunicare

exerciții de punere în scenă a unor schițe, basme etc., de re- citare a unor poezii; exprimarea de opinii și justificarea acestora în funcție de context; activități desfășurate în bi- blioteca școlii, cu prezentarea impresiilor referitoare la bi- bliotecă, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii per- sonale, a volumului preferat; prezentarea și comentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare

jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse te- me de interes pentru elevi; exprimarea acordului și a dezacor- dului, a afirmației, a negației, și a interogației; transformarea unui enunț oral în funcție de situația de comunicare și de par- tener; selectarea celor mai potrivite elemente nonverbale pen- tru dialogul purtat; selectarea și folosirea adecvată a mărcilor de inițiere și de încheiere a unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare de menținere a dialogului; exerciții de asimilare și de utilizare a regulilor conversației eficiente, cu folosirea formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune și de solicitare

participarea la situații dirijate de comunicare, obișnuite sau problematice (în grup mai mare sau mai mic); exerci- ții de dezvoltare a inițiativei de comunicare și a curajului de a interveni în actul comunicării

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

3.1

să identifice ideile principale după citirea globală a unui text

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

întrebări cu răspuns la alegere; formularea de întrebări pe marginea textelor citite

delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat

3.2

să recunoască modurile de expu- nere utilizate într-un text epic

3.3

să identifice expresii și cuvinte noi în text

- exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text ci- tit; exerciții de folosire a dicționarelor și a glosarelor; identificare de sinonime și de antonime; identificarea fi- gurilor de stil învățate (personificare, comparație, enume- rație, repetiție, epitet) și explicarea rolului acestora în tex- tele studiate

3.4

să sesizeze corectitudinea utili- zării categoriilor gramaticale învă- țate

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a rolului lor în contexte date

3.5

să manifeste curiozitate și interes față de activitatea de lectură, adaptându-se la situația concretă de lectură

exerciții de identificare a modurilor de expunere (narațiu- ne, descriere, dialog)

discutarea textelor narative (schițe, basme) în funcție de următorii parametri: „ce“ (se întâmplă, care este acțiunea relatată în textele narative), „cine” ia parte la acțiune (per- sonajele, trăsături fizice și morale ale personajelor), „ci- ne“ povestește (naratorul)

activități de grup în care elevii să pună întrebări și să dea răspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuții de grup sau frontale pe marginea lecturilor suplimentare in- dividuale; redactarea unor note de lectură (selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri personale, for- mularea de întrebări privitoare la text etc.); realizarea unor desene pornind de la textele citite

exerciții de căutare și de selectare a informației dorite cu ajutorul tablei de materii; exerciții de identificare a ele- mentelor componente ale paginii de carte; citirea corectă și fluentă a unui text cunoscut în fața unui auditoriu di- vers; exerciții de valorificare a elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate; exerciții de lectură tip ștafetă; căutarea de informații despre autorii ale căror tex- te sunt studiate la clasă/ citite acasă (în dicționare de scrii- tori, pe internet etc.)

exerciții de sesizare a modului de structurare a textului în versuri (în strofe și versuri); identificarea rimei în poeziile studiate; lectura unor texte nonliterare (articole de dicțio- nar necesare înțelegerii textelor, reclame)

exerciții de sesizare a raportului dintre realitate și literatu- ră (felul în care universul creat prin textul literar se înde- părtează de realitate)

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

4.1

să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

exerciții de alcătuire a unui plan de idei pentru un text propriu; exerciții de redactare a unui text după un plan simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea imaginativă – povestirea; relatarea unor fapte și întâm- plări); exerciții de redactare a unui text pornind de la cu- vinte date; alcătuirea de compuneri după un suport vizual

formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite secvențe ale textelor în proză sau în versuri, prin comple- tarea jurnalului cu dublă intrare pentru textele citite

exerciții de comparare a modului de structurare a notițelor la diferite discipline; structurarea optimă a notițelor și așezarea textului/ schemelor etc. în pagină; folosirea unor elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care să evidenți- eze ideile principale prin raportare la cele secundare

4.2

să utilizeze în redactare sinonime, antonime și derivate adecvate te- mei date

exerciții de selectare a vocabularului adecvat unei teme

exerciții de reformulare a unor pasaje din textele studiate sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau an- tonime, în vederea nuanțării exprimării

4.3

să scrie propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortogra- fice și de punctuație

- exerciții de ortografiere corectă a grupurilor de litere; exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe; exerciții de folosire corectă a semnelor de punctuație (punctul, virgu- la, două puncte, ghilimele);

4.4

să manifeste interes pentru redac- tarea unui text

- exerciții de redactare în contexte și în scopuri variate; ac- tivități de scriere imaginativă care să valorifice creativita- tea elevilor; activități de scriere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte și întâmplări) în care să-și expună opiniile/ sen- timentele proprii; exerciții de înțelegere a observațiilor profesorilor privitoare la lucrările semestriale; evaluare în perechi a unor lucrări scrise/ compuneri; exerciții simple de

autoevaluare a propriilor deprinderi de redactare

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural . Titlul .

Autorul .

Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Biblioteca .

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Raportul dintre realitate și literatură.

1.2.2.

Textul și opera.

Opera literară.

1.2.3.

Structura operei literare . Textul în proză.

Narațiunea

(ce se povestește; cine povestește: nara- torul),

Descrierea. Dialogul . Personajul: portretul fizic și portretul moral.

1.2.4.

Figurile de stil . Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul.

1.2.5.

Textul în versuri. Versificația . Strofa și versul. Rima.

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

în proză și în versuri – populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii. Specii obligatorii: schița și basmul.

1.3.2.

Texte nonliterare:

articolul de dicționar, reclama. Texte recomandate:

Basme:

Царят на змиите, Човекът побеждава с ума си, Вълк и овчар,Борба до смърт

Povestiri pentru copii și tineret:

Всичко ново – Е. Пелин, , На браздата – Е. Пелин, Крилете на човека– Г. Караславов, Славейчето – Тодор Г. Влайков, Крали Марко – А. Каралийчев, Старата воденичка – Е. Пелин

Proverbe și zicale. Ghicitori

Poezie:

Повехнала гора (народна песен), Лека нощ – Константин Величков, Птичките сънливи, На мама – Е. Багряна, В тая чудна бяла зима-К Велиъков.

Se vor selecta

5-7 texte literare de bază,

destinate studiului aprofundat. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura in- tegrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au li- bertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 și

1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la

vârsta

elevilor.

Practica rațională și funcțională a limbii

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Situația de comunicare . Aplicații pentru înțelegerea noțiunilor de: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situația de comunicare dialogată.

2.1.2.

Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral.

*Constituenții textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziției și a frazei.

*Dispunerea și funcționarea simultană a elementelor verbale și nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menținere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

adresarea către o persoană, salutarea;

formularea de întrebări;

inițierea sau încheierea unui schimb verbal;

susținerea unei discuții directe sau telefonice;

cererea sau oferirea unei informații despre: identitatea, starea, ocupația, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfășurarea unei acțiuni;

exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

prezentarea unei acțiuni sau a unei înlănțuiri de acțiuni.

2.2.

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Părțile componente ale unei compuneri (actualizare).

Așezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele.

2.2.2.

Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.

Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).

Notițele. Lucrarea semestrială.

Elemente de construcție a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de ma- nual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului lite- rar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări „limba în funcțiune”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu interesează

predarea în și pentru sine

a unor cunoștințe gramaticale, ci

abordarea funcțională și apli- cativă

a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoe- pie în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profe- sorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi.

Se vor respecta normele prevăzute de Правописния речник на българския език(Dicționarul

ortografic

ortoepic

limbii

bulgare)

editia

III

3.1.

Lexicul

Vocabularul limbii bulgare.

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Sinonimele.

Antonimele.

3.2.

Noțiuni de fonetică . Sunetul și litera: corespondența dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Silaba.

3.3.

Noțiuni elementare de sintaxă

(actualizarea cunoștințelor din ciclul primar). *Părțile gramaticii (mor- fologia și sintaxa). Propoziția și părțile de propoziție. Propoziția simplă și propoziția dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziții simple. Propoziția afirmativă și propoziția negativă. Propoziția enunțiati- vă și propoziția interogativă. Fraza.

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul .

Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale și modurile nepersonale (recunoaștere). Timpurile modului indicativ: pre- zent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.

Verbele auxiliare:

a fi, a avea, a vrea .

Funcția sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ

a fi

și numele predi- cativ).

3.4.2.

Substantivul .

Substantivele comune și substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul.

Cazurile substantivului

Nominativul.

Funcții sintactice: subiect și nume predicativ.

Acuzativul . Prepoziția. Prepoziția simplă și compusă. Funcții sintactice: complement și atribut.

Dativul.

Funcții sintactice: complement (fără precizarea felului).

Genitivul . Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen și în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcții sin- tactice: atribut.

Vocativul .

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

Pronumele personal : persoana, numărul, genul. (actualizare) Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelui personal. Funcțiile sintactice: subiect, atribut, comple- ment.

Pronumele personal de politețe.

Formule reverențioase de adresare.

3.4.3.2.

Numeralul

Numeralul cardinal .

Numeralul ordinal . Funcții sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4.

Determinanții substantivului Adjectivul

Adjectivele variabile și invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr și caz. Funcții sin- tactice: atribut și nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile

3.4.5.1.

Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcția sintactică: complement.

3.4.5.2.

Interjecția .

3.5.

Sintaxa propoziției

3.5.1.

Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal (numai verbul

a fi) . Numele predicativ simplu și multiplu. Valorile sintac- tice și semantice ale verbului

a fi .

3.5.2.

Subiectul

Subiectul exprimat (simplu și multiplu) și subiectul neexprimat (subînțeles și inclus). Părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr (actualizare).

3.5.3.

Atributul

Elementele regente ale atributului.

3.5.4.

Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6.

Sintaxa frazei . Propoziția principală. Propoziția secundară. Fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare. Elementele de relație în frază: conjuncțiile (simple și compuse). Coordonarea. Subordonarea.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

1.1

să distingă între informațiile esenți- ale și cele de detaliu, stabilind legă- turi sau diferențieri între infor- mațiile receptate

1.2

să sesizeze sensul unităților lexicale noi în funcție de context

- exerciții de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/ in- corecte; exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare și nonliterare; integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea sensului omonimelor; identificarea arhaismelor și a re- gionalismelor în textele studiate și sesizarea rolului lor în construirea atmosferei locale sau de epocă, în caracte- rizarea personajelor etc.

1.3

să sesizeze abaterile de la normele gramaticale într-un mesaj oral

- exerciții de sesizare a structurii gramaticale (morfologi- ce și sintactice) corecte sau incorecte în fluxul enunțuri- lor orale

1.4

să manifeste interes pentru mesajul ascultat și pentru partenerii de dis- cuție

activități de delimitare între informațiile esențiale și cele de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea in- formațiilor noi dintr-un text ascultat

exerciții de corelare a informațiilor receptate din diverse surse

exerciții de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor și de formare/ exersare a unui comporta- ment comunicativ adecvat

concentrarea atenției pe elementele importante ale textu- lui oral de tip narativ, descriptiv și informativ

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

2.1

să realizeze înlănțuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral

- exerciții orale de realizare a unui plan simplu și de dez- voltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare; exerciții de transfer comunicativ dinspre planul dezvol- tat spre rezumat; alcătuirea unor texte orale narative, de- scriptive și informative

2.2

să utilizeze relațiile de sinonimie, de antonimie, de omonimie în orga- nizarea mesajului oral

2.3

să utilizeze categoriile gramaticale învățate, în diverse tipuri de pro- poziții

- exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării și subordonării; folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire flexibile

exerciții de determinare a sensurilor unor cuvinte și de explicare a semnificației acestora în contexte diferite;

exerciții de utilizare, în contexte diverse, a achizițiilor lexicale noi; exerciții de utilizare a sinonimelor, a anto- nimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri asocia- tiv-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale

2.4

să-și adapteze vorbirea la dialog sau monolog

2.5

să manifeste o atitudine favorabilă progresiei comunicării

- exerciții de susținere a unui schimb verbal într-o conver- sație de grup, utilizând corect limba literară, posibilități- le expresive ale limbii vorbite; adecvarea elementelor nonverbale, astfel încât să sprijine înțelegerea mesajelor transmise

jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de interes, urmărind modalități de adaptare la interlocutor

exerciții de alcătuire a mologului oral (texte narative, descriptive, informative)

exerciții de pronunțare fluentă a unor secvențe semnifi- cative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a intonați- ei, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supă- rare); exerciții de comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; exerciții de susținere a unei conversații impuse sau propuse; formu- larea unor propuneri, prezentarea unor impresii, expri- marea acordului sau a dezacordului în fața unui audito- riu cunoscut; exerciții de inițiere, de menținere și de în- cheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocu- tori cunoscuți

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

3.1

să deosebească elementele de an- samblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

- exerciții de identificare a problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (identificarea elemente- lor descrise și a trăsăturilor obiectelor descrise într-o de- scriere; identificarea acțiunii, a participanților la acțiune, a timpului și spațiului în care se petrec evenimentele într-o narațiune; identificarea ideilor esențiale dintr-un anunț sau dintr-o știre și sesizarea intenției comunicative din spatele acestora); discuții privind rolul cuprinsului, al prefeței, postfeței și al notelor într-o carte, prin com- pararea unor volume diverse

3.2

să identifice modurile de expunere într-un text epic și procedeele de expresivitate artistică într-un text liric

3.3

să sesizeze valoarea expresivă a

- exerciții de identificare a unor expresii și a unor cuvinte

exerciții de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri): narațiunea la persoana a III-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiec- tului, timpul și spațiul în narațiune, autor, narator, per- sonaj; exerciții de sesizare a rolului dialogului și al des- crierii într-o narațiune; sesizarea rolului descrierii în rea- lizarea portretului și a tabloului; observarea rolului dia- logului în caracterizarea personajelor; identificarea și comentarea rolului figurilor de stil în textele studiate (de ex., antiteză); identificarea tipurilor de rimă (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată) și a măsurii în textele în versuri

exerciții de diferențiere între o operă epică și una lirică, prin referire la textele studiate / citite; sesizarea unor trăsături ce particularizează pastelul, fabula și doina po- pulară

exerciții de observare a modului de reflectare a realității în anunț, știre (prin comparație cu modul de reflectare a realității în textul literar)

unităților lexicale în textele citite

noi într-un text citit; folosirea dicționarelor și a glosare-

lor pentru căutarea cuvintelor noi; exerciții de evidenție- re a rolului sinonimiei, al antonimiei și al omonimiei într-un text dat; recunoașterea sensurilor cuvintelor în contexte diferite și evaluarea expresivității formelor ar- haice și regionale; recunoașterea mijloacelor de îmbogă- țire a vocabularului; gruparea cuvintelor din textele stu- diate în anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea identificării ariilor semantice importante ale textelor studiate

3.4

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a textelor citite

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice, având rol în structurarea textului li- terar

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

4.1

să redacteze texte cu destinații di- verse

4.2

să utilizeze un lexic diversificat, re- curgând la categoriile semantice studiate și la mijloacele de îmbo- gățire a vocabularului

4.3

să înlănțuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație

4.4.

să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

exerciții de recunoaștere a destinației unui text; exerciții de selectare a informației solicitate; exerciții de structu- rare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciții de re- dactare a unor scrisori și a unor anunțuri; exerciții de re- zumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor in- formații privitoare la realitatea înconjurătoare; exerciții de relatare a unor fapte/ întâmplări; exerciții de motivare a opiniei pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice și lirice studiate

exerciții de povestire a unor texte narative/ filme văzute etc.; exerciții de redactare a unor descrieri de tip tablou și de tip portret

exerciții de valorificare a posibilităților de exprimare nuanțată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor și a omonimelor adecvate în contexte date;

utilizarea corectă, în propoziție și în frază, a semnelor de punctuație (punctul, virgula, punctul și virgula, linia de dialog, linia de pauză) și a semnelor ortografice (crati- ma, punctul)

exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în frază; exerciții de aplicare a regulilor fonetice de des- părțire în silabe a cuvintelor.

exerciții de identificare și ordonare a secvențelor narati- ve dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; exer- ciții de transformare a textului dialogat în text narativ

exerciții de rezumare a textelor narative

exerciții de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VI-a.

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural . *Structura cărții: cuprins, prefață, postfață, note.

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Structura operei literare . Modurile de expunere.

Narațiunea

(autor, narator, personaj; narațiu- nea la persoana a III-a și narațiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiec- tului; timpul și spațiul în narațiune).

Descrierea

(portretul literar, tabloul).

Dialogul

(mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2.

Figurile de stil

(actualizare).

Antiteza.

1.2.3.

Versificația

(actualizare).

Tipuri de rime

(monorima, rima împerecheată, rima încrucișată, ri- ma îmbrățișată).

Măsura.

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

− populare și culte − aparținând diverselor genuri și specii.

Opera epică. Opera lirică . Specii literare obligatorii:

pastelul, fabula, doina populară.

1.3.2.

Texte nonliterare:

anunțul, știrea.

Texte recomandate

Literatură pentru copii și tineret:

Звънчето на Рогуша – Ст. Ц. Даскалов, Хаджигенчовото училище –

Любен Каравелов, Закъснелият – Камен Калчев, Босоногите деца – Христо Смирненски.

Povestiri din literatura bulgară:

Пролет – Йордан Йовков, Бай Ганьо у Иречека – Алеко Константинов, Старият вол – Елин Пелин

Cântecul popular:

Ратай и плевенският кадия, Струна невяста, Що ми е, мамо, босилек?

Fabule:

Вълкът и овенът – Хр. Радевски, Кучето и кученцето

Se vor selecta

6-8 texte literare de bază,

destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii bulgare. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 și

1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: formativ, valoric-estetic, adecvare la

vârsta

elevilor.

Practica rațională și funcțională a limbii. Comunicarea orală și comunicarea scrisă

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Structurarea textului oral

Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).

2.1.2.

Textul dialogat și cel monologat .

Organizarea replicilor într-un dialog complex .

Adaptarea la interlocutor .

 Modalități de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale .

Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ.

Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

identificarea sau diferențierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

susținerea unui schimb verbal într-o conversație de grup;

exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparații, exprimarea unei impresii personale;

formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

prezentarea unei acțiuni complexe.

2.2.

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Organizarea unui text în funcție de destinație (scrisoarea, anunțul ).

Semnele de punctuație:

punctul și virgula,

linia de dialog și

linia de pauză.

Semnele ortogra- fice : cratima,

punctul ca semn ortografic.

2.2.2.

Contextele de realizare

Relatarea. *Oferirea de informații privind diverse aspecte ale realității înconjurătoare.

Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte / persoane din realitate. Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea .

Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice și lirice studiate .

Elemente de construcție a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări „limba în funcțiune”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru sine

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se reco- mandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descrie- re, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fie- care dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată stu- diului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă.

Se vor respecta normele prevăzute de Правописния речник на българския език(Dicționarul

ortografic

ortoepic

limbii

bulgare)

editia

III

3.1.

Lexicul

(actualizare) Noțiunea de vocabular.

Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului.

Derivarea

(actualizare). Sufixarea..

Prefixarea.

Compunerea.

Compunerea prin alăturare, subordonare

și abreviere.

Schimbarea valorii gramaticale

(conversiunea).

Adverbe provenite din adjective și din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite alte părți de vorbire.

Familia lexicală

(derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale). Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).

Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).

Arhaismele și regionalismele.

Prin compunere prin subordonare se înțelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv;

botgros,

coa- te-goale, vorbă-lungă,

ș.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formații mai vechi):

bună-credință, bună-cuviință, bunăvo- ință, rea-credință, rea-voință

etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv:

Calea Lapteluii, gura-leului, floarea-soarelui,, Delta Dunării

ș.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziție:

apă de plumb, , floare-de-colț,

etc.; 2. Subordonare comple- tivă (rezultatul unor izolări):

fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii;

3. Subordonare față de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanții

deschis, în- chis: roșu închis / deschis;

două adjective nume de culoare:

galben-por-tocaliu, galben-verzui;

c) adjectiv verbal pre- cedat de un circumstanțial:

bine-credincios, bine-venit, clar-văzător;

4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanțială de la 11 la 19:

doisprezece (doi

„peste“

zece ); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc)

3.2.

Noțiuni de fonetică

(actualizare). Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru des- părțirea în silabe .

3.3.

Noțiuni de sintaxă

(actualizare). Felul propozițiilor. Fraza.

Propoziția regentă .

Elementul regent.

Coordonarea și subordonarea.

3.4.

Morfosintaxa .

3.4.1.

Verbul

– (actualizare).

Verbele predicative și verbele nepredicative: copulative

(numai

a fi ,

a deveni) și auxiliare.

Modurile personale : indicativ,

imperativ, conjunctiv, condițional-optativ. Timpuri.

Modurile nepersonale :

infinitiv ,

gerunziu, participiu.

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective.

Cazurile și func-

țiile sintactice ale substantivului.

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

Pronumele personal.

Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv .

Forme și cazuri Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Forme și cazuri

Numeralul

(actualizare).

Valoarea substantivală și adjectivală a numeralului .

Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice.

3.4.4.

Determinanții substantivului

Adjectivul

(actualizare).

Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparație.

Funcții sintactice.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexionare

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare).

Gradele de comparație.

Funcțiile sintactice: complement cir- cumstanțial de loc, de timp, de mod.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare).

Exerciții de folosire corectă a adverbului, a prepoziției și a conjuncției.

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare).

Interjecții predicative .

3.5.

Sintaxa propoziției

(actualizare).

3.5.1.

Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal .

3.5.2.

Subiectul

Subiectul exprimat și

subiectul neexprimat (subînțeles și inclus).

Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3.

Atributul

(actualizare).

Atributul adjectival. Atributul substantival.

3.5.4.

Complementul

(actualizare).

Complementele circumstanțiale. Complementele cir- cumstanțiale de loc, de timp, de mod.. Complementul direct. Complementul indi- rect.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a unui mesaj oral

- exerciții de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral; exerciții de identificare a elementelor esențiale ale dialogului (intenție, parteneri, situație de comunicare), pentru a putea ajunge la o bună înțelege- re a celor comunicate

1.2

să sesizeze modalitățile de organi- zare a secvențelor textuale ale unui mesaj oral

- exerciții de identificare a unor modalități specifice de inițiere, menținere și încheiere a dialogului; exerciții de sesizare a unor argumente/ contraargumente într-un mesaj oral; exerciții de comparare a naturii formale sau informale a dialogului

1.3

să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii

- exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context dat; exerciții de sesizare a relațiilor de sinoni- mie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciții de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciții de stabilire a sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată; des- cifrarea sensurilor unor cuvinte din texte diferite

1.4

să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat

- exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a atracției paronimice; exerciții de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciții de sesizare a dezacordu- rilor gramaticale;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să asigure coerența ideilor expri- mate

- exerciții de formulare a ideii principale și a detaliilor aferente; exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile secundare; exerciții de construire a unui discurs

2.2

să valorifice categoriile semantice învățate, în contexte diferite

- exerciții de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte diferite; exerciții de utilizare corectă, în con- text, a paronimelor; exerciții de corectare a unor con- strucții pleonastice; exerciții de utilizare a antonime- lor, sinonimelor, omonimelor și a cuvintelor polise- mantice în contexte diferite

2.3

să respecte normele morfosintactice în propoziții și în fraze

ții de utilizare a paronimelor

2.4

să-și adapteze vorbirea la situațiile speciale sau neprevăzute de dialog

- exerciții de comunicare în grup; exerciții de adaptare a comportamentului verbal și nonverbal la o situație de

exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibi- le și neflexibile învățate; exerciții de construire corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; exerciții de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciții de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciții de construire a unor narațiuni simple; exerciții de utilizare expresivă a limbii

exerciții de corectare a exprimării pleonastice; exerci-

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

sau monolog

comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialo- gului formal și informal; exerciții de continuare a unui dialog cu început dat; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de utilizare a elementelor nonverbale într-un di- alog

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1

să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și pro- cedeele de expresivitate în textul li- ric

3.2

să sesizeze corectitudinea și valoa- rea expresivă a categoriilor gramati- cale și lexicale învățate, într-un text citit

3.3

să citească o varietate de texte li- terare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de identificare a structurii textelor epice și li- rice; exerciții de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate; exerciții de identificare și de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, metaforă, repetiție, enumerație, antiteză, hiperbolă)

exerciții de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice și sintactice într-un text; exerciții de sesi- zare a schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în care apar; exerciții de stabilire a rela- țiilor de sinonimie, antonimie și omonimie

într-un text dat;

exerciții de identificare a diferențelor dintre textele li- terare și nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de a înțelege semnificațiile acestora și de a pu- tea comenta sensul lor global

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să utilizeze corect și nuanțat catego- riile semantice învățate

4.2

să organizeze secvențele textuale în funcție de o cerință specifică

4.3

să utilizeze corect flexiunea nomi- nală și verbală în textul scris, utili- zând corect semnele ortografice și de punctuație

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de utilizare în contexte diferite a semnificați- ei omonimelor și a paronimelor; exerciții de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetițiilor

exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor secvențe din textele studia- te sau a titlului unor texte)

scrierea unor compuneri narative, descriptive, infor- mative;

 prezentarea unor evenimente culturale; exer- ciții de redactare a unei cereri în diverse scopuri

exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire fle- xibile și neflexibile; exerciții de construire corectă și expresivă a unui text din punct de vedere sintactic; exerciții de utilizare adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; exerciții de uti- lizare a conectorilor adecvați la nivelul propoziției și al frazei; exerciții de folosire a unor grupuri verbale și nominale pentru a spori expresivitatea comunicării; exerciții de ortografiere a unor structuri verbale și nominale

4.4

să adapteze redactarea la capaci-

exerciții de construire a unor texte destinate prezentă-

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

tatea de receptare a destinatarului

rii unui auditoriu; exerciții de dispunere în pagină a

diverselor texte; exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă

4.5

să folosească modalități variate pentru realizarea expresivității tex- tului

4.6

să-și exprime, în scris, opinii și ati- tudini

exerciții de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcție propriile percepții/ propria imagi- nație; exerciții de redactare a unor texte narative, de- scriptive și dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învățate; exerciții de construire a unor scur- te povestiri; exerciții de redactare a unei expuneri pen- tru prezentarea în public în diverse împrejurări; exer- ciții de rezumare și de caracterizare a peronajelor

exerciții de redactare nuanțată în raport cu structura și motivațiile personale; exerciții de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele și de motivare a opțiunilor etc.

Lectura

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VII-a.

1.1.

Cartea obiect cultural. Editura * . Colecția*. Asteriscul*. Subsolul de pagină*.

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Structura operei literare . Structuri în textele epice timp, spațiu,

modalități de caracterizare a personajelor ) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta).

1.2.2.

Figurile de stil .

Repetiția fonetică (aliterația). Metafora. Hiperbola.

1.2.3.

Versificația . Tipuri de rimă.

Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritmuri.

1.2.4.

Genuri și specii.

Genurile epic și liric. Specie literară obligatorie:

nuvela, imnul .

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

populare și culte aparținând diverselor genuri și specii.

1.3.2.

Texte nonliterare:

mersul trenurilor, *programul de spectacol. Texte recomandate:

Cântecul popular:

Два са бора ред по редом расли, Поръка на вятъра, Ситен дъжд вали като маргарит

Balada cultă:

Хаджи Димитър

Poemul:

Хайдути – Христо Ботев

Poezii:

Тя иде – Асен Разцветников, Есенни мотиви – П. К. Яворов, Нии – Хр. Смирненски,

Imnul:

Химн на Cв. Кирил и Методий

Povestiri:

За яребици – Георги Стойков, Андрешко – Елин Пелин, Немили недраги – Иван Вазов, Вълчицата – Йордан Йовков, Пази Боже сляпо да прогледа – Алеко Константинов, Маминото детенце – Любен Каравелов, Една Българка – Иван Вазов, Книгата-учител – Лъчезар Станчев, Умна мома – Николай Райнов, Гълъбът на прозореца – Йордан Йовков

Se vor selecta

6-8 texte literare de bază , destinate studiului aprofundat. Ele pot fi însoțite de scurte tex- te auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 și 1.3.1. și 1.3.2.

Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Structurarea textului oral. Textul dialogat și cel monologat.

Adecvarea elementelor nonver- bale la mesaj. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.

2.1.2.

Situația de comunicare . Situația de comunicare dialogată și monologată (actualizare). Rezu- matul oral (actualizare).

 Dialogul formal și dialogul informal.

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

susținerea unei conversații (direct sau telefonic);

prezentarea unor lucrări / materiale / activități realizate individual sau în echipă;

formularea de argumente sau contraargumente într-o discuție;

stabilirea de comparații sau de analogii;

formularea unei opinii.

2.2.

Scrierea

2.2.1.

Procesul scrierii.

Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată.

Organizarea și reorganiza- rea unui text propriu .

Cererea.

2.2.2.

Contexte și forme de realizare

Fișa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural

(lansare de carte, vernisaj al unei ex- poziții, premiera unui spectacol de teatru, festivități de premiere etc.).

Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele și motivarea opțiunilor. Compuneri narative, descriptive și informative; inserarea dialogului în compuneri.

Comentarea unor secvențe din textele studiate; comentarea

semnificațiilor titlului ; rezumatul scris (actualizare),

caracterizare de personaj .

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în ca- zul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, preda- rea-învățarea va urmări „limba în funcțiune”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu

„limba ca sistem abstract”.

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru sine

a unor

„cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sinte- tic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de orto- grafie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezen- tarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba bulgară contemporană.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă.

Se vor respecta normele prevăzute de Правописния речник на българския език(Dicționarul or-

tografic

ortoepic

limbii

bulgare)

editia

III

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Noțiuni de sintaxă

Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază.

3.2.

Lexicul

Sensul cuvintelor în context.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului.(actualizare) Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).

Compunerea (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Împrumuturile.

Pleonasmul.

Paronimele.

Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime.

Cuvintele polisemantice. Polisemia și omonimia:

asemănări și deosebiri.

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

Folosirea corectă a accentului în limba română.

 Nume proprii greșit accentuate.

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul

(actualizare). Alte verbe copulative:

a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a însemna, a părea

Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă

(pronumele reflexiv – marcă a diatezei).

Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare).

Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). Verbele personale și verbele impersonale. Propoziția fără subiect. Locuțiunea verbală.

Funcțiile sintactice ale verbului și ale locuțiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal),

la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut verbal).

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Locuțiunea substantivală.

Funcțiile sintactice ale substantivului și ale locuțiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanțiale de de loc, de timp, de mod,

atribut substantival genitival, prepozițional, apozițional )

3.4.3.

Substituți ai substantivului .

3.4.3.1.

Pronumele

(actualizare)

Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme și cazuri.

Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât. Forme și cazuri. Pronumele și adjectivul pronominal negativ. Forme și cazuri . Pronumele și adjectivul pronominal interogativ. Forme și cazuri . Pronumele și adjectivul pronominal relativ. Forme și cazuri. Adjectivul pronominal de întărire

(exerciții de acord).

Funcții sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de loc, de timp și de mod,

atribut.

3.4.3.2.

Numeralul

(actualizare).



Alte tipuri de numerale.

Funcțiile sintactice ale numeralu- lui.

3.4.4.

Determinanții substantivului Adjectivul

(actualizare).

*Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba bulgara actuală .

Locuțiunea adjectivală.

Funcțiile sintactice ale adjectivului și ale locuțiunii adjectivale (atri- but adjectival, nume predicativ).

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare).

Adverbele interogative și relative. Locuțiunea adverbială.

Adverbele predicative și locuțiunile adverbiale predicative.

Funcțiile sintactice ale adverbului și ale locuțiunii adverbiale (complement circum- stanțial de mod, de timp, de loc,

nume predicativ. Adverbe fără funcție sintactică.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

Locuțiunea prepozițională.

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare). Conjuncțiile și

locuțiunile conjuncționale

coordonatoare și subordonatoare.

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare)

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate

- exerciții de identificare a cuvintelor-cheie într-un me- saj oral;

1.2

să sesizeze semnificația îmbinării elementelor verbale cu cele nonver- bale (gest, mimică etc.) într-un text oral

- exerciții de decodare a unor elemente nonverbale care însoțesc mesajele orale; sesizarea rolului folosirii ele- mentelor nonverbale în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru

1.3

să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesa- jului ascultat

- exerciții de sesizare a unor greșeli lexicale în comuni- care; identificarea împrumuturilor(neologismelor) în mesajele orale ascultate

1.4

să sesizeze particularitățile lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat

- exerciții de identificare a abaterilor de la normele lim- bii literare; identificarea particularităților vorbirii re- gionale; identificarea categoriilor gramaticale învăța- te; observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării

1.5

să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului etc.)

- exerciții de identificare a începutului și a sfârșitului dialogului; exerciții de conștientizare a poziției proprii de intrare sau de ieșire din dialog; sesizarea inventaru- lui de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog

1.6

să manifeste toleranță față de opi- niile diferite exprimate de interlocu- tori și să ia o atitudine critică față de argumentele ascultate

- exerciții de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă; exerciții de ierarhizare a ideilor re- ceptate; exerciții de receptare și de reținere a ideilor și a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să construiască un discurs oral pe o temă dată

- exerciții de formulare a ideilor pornind de la o temă dată; construirea unei expuneri în care să-și exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciții de struc- turare a unui dialog pe o temă dată; caracterizare a unui personaj, exerciții de rezumare, prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genul și specia pe care le ilustrează; prezentarea unor produ- se realizate individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunț sau a unui cuvânt într-o secvență textuală orală; exerciții de argumentare orală a unor puncte de vedere

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.2

să utilizeze într-un mesaj oral cate- gorii lexicale diferite

- exerciții de utilizare corectă a neologismelor în contexte diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secunda- re, în vederea folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciții de corectare a construcțiilor pleonastice și tau- tologice; corectarea greșelilor determinate de atracția paronimică

2.3

să utilizeze corect relațiile sintacti- ce în textele orale proprii

- exerciții de relaționare a părților de propoziție în pro- poziții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenți- onalitatea comunicării; evidențierea rolului elemente- lor de legătură în frază; contragerea unor propoziții în părțile de propoziție corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propoziție în propozițiile corespunzătoa- re

2.4

să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesa- jului oral

- exerciții de prezentare orală pe o temă dată, în funcție de situația de comunicare; exerciții de îmbinare a elemente- lor verbale cu cele nonverbale în monolog și dialog

2.5

să capteze și să mențină atenția in- terlocutorului prin modul de pre- zentare a mesajului

- exerciții de prezentare orală, cu folosirea unor tehnici variate de captare și menținere a atenției publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare, exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciții de folosire a unor elemente nonverbale care să sublinieze ideile exprimate verbal)

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să dovedească înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

- exerciții de identificare a modurilor de expunere; exerciții de identificare a ordinii logice și cronologice a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; exerciții de iden- tificare și interpretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele studiate; exerciții de recunoaștere și de interpretare a sensului figurat al unor cuvinte într- un context dat;

3.2

să sesizeze valoarea expresivă a ca- tegoriilor morfosintactice, a mijloa- celor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate

- exerciții de interpretare a expresivității părților de propoziție și a propozițiilor într-un text dat; exerciții de comentare a rolului arhaismelor, regionalismelor și neologismelor; exerciții de recunoaștere a cuvintelor derivate, compuse sau obținute prin conversiune; exerciții de recunoaștere a categoriilor semantice stu- diate; exerciții de identificare a rolului părților de pro- poziție și a propozițiilor în funcție de intenția și speci- ficul comunicării într-un text dat; exerciții de comen- tare a textului literar pornind de la elemente de limbă și stil

3.3

să identifice valori etice și culturale într-un text, exprimându-și im- presiile și preferințele

- exerciții de identificare și de comentare a elementelor etice și culturale dintr-un text și de exprimare a pro- priei atitudini față de ele.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să redacteze texte diverse, adaptându-le la situația de co- municare concretă

exerciții de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciții de evidențiere a trăsăturilor unui obiect (pei- saj, operă de artă, persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret; organizarea planului unei lucrări pe o temă dată; exer- ciții de caracterizare a unui personaj, exerciții de re- zumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor și speciilor studiate

4.2

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfo-sin- taxă, folosind adecvat semnele orto- grafice și de punctuație

- exerciții de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părți de propoziție și propoziții) studiate în redactarea unui text, în funcție de intenționalitatea comunicării; exerciții de aplicare corectă a semnelor de punctuație la nivelul frazei (coordonare, subordonare, incidență); exerciții de realizare a expresivității cu ajutorul sem- nelor de punctuație; exerciții morfo-sintactice de ex- primare scrisă corectă;

4.3

să redacteze un text argumentativ

- exerciții de structurare a textului argumentativ (stabili- rea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferințelor și a opiniilor)

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut care sunt tipărite cu aldine constituie noțiuni noi pentru

clasa a VIII-a.

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural

(actualizare).

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Structurarea operei literare . Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoștințe- lor referitoare la structura textelor narative (logica acțiunii, timpul, spațiul narațiunii).

1.2.2.

Relațiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice.

Eul liric.

1.2.3.

Figurile de stil

(actualizare).

Alegoria.

1.2.4.

Versificația . Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare).



Versul liber.

1.2.5.

Genuri și specii . Genurile epic, liric și dramatic.

Opera dramatică :

trăsături generale; lec- tură de text și vizionare de spectacol) . Specii literare:

Balada populară. Romanul

(frag- ment).

*Scrieri SF .

1.3

Textul

1.3.1

Texte literare

- populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii.

1.3.2

Texte nonliterare:

texte publicitare, *ziarul/ revista, anecdota, gluma.

Texte recomandate :

Моята молитва – Х. Ботев, На прощаване – Х. Ботев, Как обикнах пословиците – П. Р. Славейков, Апостолът в премеждие – И. Вазов, Де е България – И. Вазов, Обявяването на въстанието в Панагюрище – Захари Стоянов ,Бай Ганьо прави избори – А. Константинов, Хайдушки песни – П. К. Яворов, По жътва – Елин Пелин, Индже – Йордан Йовков,

Слънце – Елисавета Багряна ,Майчини тревоги – Емилиян Станев, В един есенен ден по шосето – Павел Вежинов, Дърво без корен – Н. Хайтов, Милионерът.

Se vor selecta

5-7 texte literare de bază,

destinate studiului aprofundat.

Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 și

1.3.1. și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

Practicarea rațională a limbii: tipuri de comunicare.

2.1.

Comunicarea orală .

Situația de comunicare monologată și dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descrip- tiv, text informativ,

text argumentativ (argumentarea / susținerea opiniilor și a preferințelor).

Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

susținerea argumentată a unui schimb verbal direct;

exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

exprimarea și motivarea unei atitudini / reacții;

prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.

2.2.

Scrierea

(actualizare)

Comentarea unor secvențe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date. *Conspectul .

Textul argumentativ (susținerea preferințelor și a opiniilor).

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de trata- re didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesori- lor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concep- ția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări „limba în funcțiu- ne”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pen- tru sine

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupa- re, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba bulgară contemporană.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacra- tă studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă.

Se vor respecta normele prevăzute de Правописния речник на българския език(Dicționarul ortografic si ortoepic al limbii bulgare) editia a III a.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Noțiuni de sintaxă .

Enunțul. Discursul . Fraza. Relațiile sintactice în propoziție și frază (actualizare).

Cuvintele și construcțiile incidente .

Punctuația lor.

3.2.

Lexicul

(actualizare)

Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Dinamica vocabularului.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile lexicale.

Neologismele. Evitarea greșelilor în utilizarea neologismelor.

Cuvântul și contextul.

Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat .

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare). Paronimele. Pleonasmul.

* Unități frazeologice.

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

 Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.

3.4.

Sintaxa propoziției și a frazei .

3.4.1.

Predicatul și propoziția subordonată predicativă .

Predicatul verbal și predicatul nominal (actualizare).

Predicatul nominal incomplet . Proble- me ale acordului (acordul după înțeles, acordul prin atracție).

Propoziția subordonată predicativă .

3.4.2.

Subiectul și propoziția subordonată subiectivă.

Subiectul (actualizare).

3.4.3.

Atributul și propoziția subordonată atributivă . Atributul (actualizare).

Propoziția subordonată atributivă .

Pronumele relativ compus

ceea ce . Acordul pronu- melui relativ

care

în genitiv precedat de articol genitival.

Exerciții de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.

3.4.4.

Complementul direct și propoziția subordonată completivă directă . Complementul direct (actualizare).

Propoziția subordonată completivă directă .

3.4.5.

Complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă . Complementul indirect (actualizare).

Propoziția subordonată completivă indirectă .

3.4.6.

Complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale .

3.4.6.1.

Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod (actualizare),

de cauză, de scop. Propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop .

3.4.6.2.

Propoziția subordonată circumstanțială condițională .

3.4.6.3.

Propoziția subordonată circumstanțială concesivă .

3.4.6.4.

Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă .

În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subor- donată efectuarea unor exerciții de contragere și de expansiune, de precizare a elementelor in- troductive, de evidențiere a topicii și a punctuației. În cazul propozițiilor subordonate circum-

stanțiale va fi evidențiat rolul adverbelor și al locuțiunilor adverbiale corelative în comunicare.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

S.1

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat

și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

S.2

Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la sem- nificația mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

S.3

Construirea unui mesaj oral pe o temă dată în funcție de diferite situații de comunicare

S.4

Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5

Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

S.6

Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7

Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8

Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a noțiunilor de teorie literară învățate, într-o operă literară da- tă

S.9

Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la con- textul mesajului scris

S.10

Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor mor- fologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

S.11

Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

S.12

Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13

Redactarea unui text în care să se evidențieze caracte- risticile fundamentale și semnificațiile unui fragment de text literar dat

S.14

Redactarea unor texte cu destinație funcțională: scri- soare, cerere.

S.15

Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de des- părțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare co- rectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate

MINISTERUL E DUCAȚIEI, CERCET ĂRI I ȘI TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA CEH Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București

2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programele de gimnaziu pentru limba și literatura cehă au suferit, după 1999, când au fost aprobate prin Ordin al Ministrului, o serie de modificări. Ultimele, făcute în scopul descongestionării programelor, au fost realizate în ianuarie-februarie 2006, respectiv februarie 2008. Prezentul document conține toate modificările operate în timp asupra programelor de gimnaziu.

Scopul studierii limbii materne în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens, curriculumul de limba și literatura cehă pentru clasele V-VIII propune o mutație fundamentală la nivelul studierii limbii și literaturii cehe. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „limbă” și „literatură”, se propune modelul

receptare

și de

exprimare orală , respectiv de

receptare a mesajului scris

și de

exprimare scrisă . De altfel,

comunicarea

se constituie prin fuziunea celor patru capacități menționate anterior.

În

mod

concret,

dezvoltarea

competențelor

comunicare

menționate

realizează

prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și nonliterare adecvate vârstei școlare.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba și literatura cehă pentru gimnaziu sunt:

■

definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacități:

receptarea mesajului oral ,

receptarea mesajului scris ,

exprimarea orală

și

exprimarea scrisă;

■

prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare și de exprimare orală și scrisă;

■

reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și mutarea accentului pe producerea unor

mesaje proprii;

■

centrarea obiectivelor pe

formarea de capacități

proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

■

adaptarea conținuturilor la nivelul de vârstă și la interesele copiilor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studierea limbii materne și a culturii etnice

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să identifice informațiile esențiale dintr-un mesaj oral

1.2

să identifice secvențele de dialog, de narațiune și de descriere dintr-un mesaj oral

- exerciții de ascultare a unor texte literare citite/ interpretate (de profesor, colegi, actori), în vederea înțelegerii globale și a indicării secvențelor descriptive, narative și dialogate

1.3

să sesizeze unitățile lexicale necu- noscute în fluxul vorbirii

- identificarea cuvintelor noi în texte literare și nonliterare ascultate, cu scopul clarificării sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic, la dicționar sau la profesor

1.4

să sesizeze corectitudinea grama- ticală a unui enunț și/ sau a formelor lexicale

- exerciții de observare a greșelilor de pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare (în clasă, în mass-media, în locuri publice etc.); exerciții de sesizare a modului de pronunțare a diftongului, triftongului și hiatului

1.5

să manifeste curiozitate pentru as- cultarea unui mesaj oral

exerciții de selectare a unor informații, idei, opinii, în

funcție de substanța, autenticitatea și precizia mesajelor ascultate (activități individuale, în perechi și în grupe)

exerciții de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau video cu basme, schițe; reclame transmise la radio și televiziune) cu scopul de a desprinde esențialul și de a exprima acest lucru la schimbarea rolului de receptor în cel de emițător

participarea la interacțiuni în care să dovedească înțelegerea replicilor partenerilor de comunicare și capacitatea de continuare a dialogului; activități de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) și în contexte diverse, cu utilizări de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizării dificultăților de desprindere a informației dintr-un mesaj oral

exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capacității de a urmări mesajul partenerilor de comunicare

exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situații de comunicare, în scopul formării unui comportament de ascultător activ; exerciții de sesizare a indicilor de inițiere de către partener a unui dialog

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

2.1.

să realizeze înlănțuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

- activități de formulare a ideilor principale și a celor secundare dintr-un text citit/ ascultat; exerciții de expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu și/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată; completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei relatări orale și realizarea unor predicții (pornind de la titlul textelor sau de la anumite secvențe secvențe narative); alcătuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie; formularea unor aprecieri personale referitoare la textele studiate/ mesajele ascultate; rezumarea orală a unor texte

narative citite sau ascultate (schițe, basme etc.)

2.2

să selecteze elementele de lexic adecvate situațiilor de comunicare

2.3

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gra- matical

2.4

să-și adapteze vorbirea la par- teneri și la situația de comunicare

2.5

să manifeste interes pentru parti- ciparea la un act de comunicare

- participarea la situații dirijate de comunicare, obișnuite sau problematice (în grup mai mare sau mai mic);

exerciții de dezvoltare a inițiativei de comunicare și a curajului de a interveni în actul comunicării

exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară)

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de explicare orală a semnificației acestora în diferite contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative, câmpuri lexico- semantice; precizarea rădăcinii, a sufixelor și a prefixelor din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor și a antonimelor în contexte date

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative și prin juxtapunere) și a subordonării; folosirea corectă într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire; utilizarea corectă, în context, a părților de propoziție

exerciții de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; rostirea fluentă a unor enunțuri scurte și/ sau lungi

activități de exersare a unor probleme dificile (acordul de gen, de ex.)

exerciții de punere în scenă a unor schițe, basme etc., de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii și justificarea acestora în funcție de context; activități desfășurate în biblioteca școlii, cu prezentarea impresiilor referitoare la bibliotecă, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii personale, a volumului preferat; prezentarea și comentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare

jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse teme de interes pentru elevi; exprimarea acordului și a dezacordului, a afirmației, a negației, și a interogației; transformarea unui enunț oral în funcție de situația de comunicare și de partener; selectarea celor mai potrivite elemente nonverbale pentru dialogul purtat; selectarea și folosirea adecvată a mărcilor de inițiere și de încheiere a unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare de menținere a dialogului; exerciții de asimilare și de utilizare a regulilor conversației eficiente, cu folosirea formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune și de solicitare

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să identifice ideile principale după citirea globală a unui text

întrebări cu răspuns la alegere; formularea de întrebări pe marginea textelor citite

delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat

3.2

să recunoască modurile de expu- nere utilizate într-un text epic

„cine“ povestește (naratorul)

3.3

să identifice expresii și cuvinte noi în text

- exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciții de folosire a dicționarelor și a glosarelor; identificare de sinonime și de antonime; identificarea figurilor de stil învățate (personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet) și explicarea rolului acestora în textele studiate

3.4

să sesizeze corectitudinea utili- zării categoriilor gramaticale în- vățate

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a rolului lor în contexte date

3.5

să manifeste curiozitate și interes față de activitatea de lectură, adaptându-se la situația concretă de lectură

exerciții de identificare a modurilor de expunere (narațiune, descriere, dialog)

discutarea textelor narative (schițe, basme) în funcție de următorii parametri: „ce“ (se întâmplă, care este acțiunea relatată în textele narative), „cine” ia parte la acțiune (personajele, trăsături fizice și morale ale personajelor),

activități de grup în care elevii să pună întrebări și să dea răspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuții de grup sau frontale pe marginea lecturilor suplimentare individuale; redactarea unor note de lectură (selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri personale, formularea de întrebări privitoare la text etc.); realizarea unor desene pornind de la textele citite

exerciții de căutare și de selectare a informației dorite cu ajutorul tablei de materii; exerciții de identificare a ele- mentelor componente ale paginii de carte; citirea corectă și fluentă a unui text cunoscut în fața unui auditoriu divers; exerciții de valorificare a elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate; exerciții de lectură tip ștafetă; căutarea de informații despre autorii ale căror texte sunt studiate la clasă/ citite acasă (în dicționare de scriitori, pe internet etc.)

exerciții de sesizare a raportului dintre realitate și literatură (felul în care universul creat prin textul literar se îndepărtează de realitate)

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

exerciții de alcătuire a unui plan de idei pentru un text propriu; exerciții de redactare a unui text după un plan simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea imaginativă – povestirea; relatarea unor fapte și întâmplări); exerciții de redactare a unui text pornind de la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport vizual

formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite secvențe ale textelor în proză sau în versuri, prin completarea jurnalului cu dublă intrare pentru textele citite

exerciții de comparare a modului de structurare a notițelor la diferite discipline; structurarea optimă a notițelor și

4.2

să utilizeze în redactare sinonime, antonime și derivate adecvate te- mei date

4.3

să scrie propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortogra- fice și de punctuație

4.4

să manifeste interes pentru redac- tarea unui text

așezarea textului/ schemelor etc. în pagină; folosirea unor elemente

auxiliare

(sublinieri,

paranteze)

care

să evidențieze

ideile

principale

prin

raportare

cele secundare

exerciții de selectare a vocabularului adecvat unei teme

exerciții de reformulare a unor pasaje din textele studiate sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau antonime, în vederea nuanțării exprimării

exerciții de ortografiere corectă a grupurilor de litere; exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe; exerciții de folosire corectă a semnelor de punctuație (punctul, virgula, două puncte, ghilimele);

exerciții de redactare în contexte și în scopuri variate; activități

scriere

imaginativă

care

să

valorifice creativitatea elevilor; activități de scriere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte și întâmplări) în care să-și expună opiniile/ sentimentele proprii; exerciții de înțelegere a observațiilor profesorilor privitoare la lucrările semestriale; evaluare în perechi a unor lucrări scrise/ compuneri; exerciții simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de redactare

Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studierea limbii materne și a culturii etnice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va

fi capabil:

5.1

să

identifice

elemente

de cultură

și

civilizație

specifice etniei (sărbători laice și religioase)

5.2

să

recunoască

diversitatea aspectelor

culturale

ale

etniei (port, obiceiuri și tradiții)

5.3

să recunoască personalități ale culturii propriei etnii

Lectura

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele

activități:

exerciții de identificare într-un text literar, funcțional, informativ a elementelor de cultură și civilizație specifice etniei;

exerciții de tipul întrebare-răspuns;

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte specifice etniei;

portofolii, albume;

CONȚINUTURI

1.1.

Cartea - obiect cultural . Titlul .

Autorul .

Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Biblioteca .

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Raportul dintre realitate și literatură.

1.2.2.

Textul și opera.

Opera literară.

1.2.3.

Structura operei literare . Textul în proză.

Narațiunea

(ce se povestește; cine povestește: naratorul),

Descrierea. Dialogul . Personajul: portretul fizic și portretul moral.

1.2.4.

Figurile de stil . Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul.

1.2.5.

Textul în versuri. Versificația . Strofa și versul. Rima.

Opere recomandate:

Babička,

Národní báchorky a pověsti

– Božena Němcová;

Alois Jirásek:

Staré pověsti české;

Karel Čapek:

Nůše pohádek, Devatero pohádek, Dášeňka,

Josef Václav Sládek:

Skřivánčí písně;

Karel Václav Rais -

verše pro děti v různých výborech;

Frantíšek Ladislav Čelakovský, Jan Neruda,

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

în proză și în versuri – populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii. Specii obligatorii: schița și basmul.

1.3.2.

Texte nonliterare:

articolul de dicționar, reclama.

Se vor selecta

5-7 texte literare de bază,

destinate studiului aprofundat. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 și

1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

Autori recomandați:

Ivan Klíma; Karel Jaromír Erben; Božena Němcová,

Frantíšek Ladislav Čelakovský, Jan Neruda, Josef Václav Sládek, Karolína Světlá

Practica rațională și funcțională a limbii

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Situația de comunicare . Aplicații pentru înțelegerea noțiunilor de: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situația de comunicare dialogată.

2.1.2.

Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral.

*Constituenții textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziției și a frazei.

*Dispunerea și funcționarea simultană a elementelor verbale și nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menținere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

adresarea către o persoană, salutarea;

formularea de întrebări;

inițierea sau încheierea unui schimb verbal;

susținerea unei discuții directe sau telefonice;

exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

prezentarea unei acțiuni sau a unei înlănțuiri de acțiuni.

2.2.

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Părțile componente ale unei compuneri (actualizare).

Așezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, scrierea dialogului între ghilimele.

2.2.2.

Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.

Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).

Notițele. Lucrarea semestrială.

Elemente de construcție a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări „limba în funcțiune”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu interesează

predarea în și pentru sine

a unor cunoștințe gramaticale, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi.

3.1.

Lexicul

Vocabularul limbii cehe.

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Sinonimele.

Antonimele.

Câmpuri lexico-semantice

(aplicativ).

3.2.

Noțiuni de fonetică . Sunetul și litera: corespondența dintre ele. Vocalele scurte și lungi. Regulile de scriere :i, í, y, ý Consoanele. Cele trei categorii de consoane.Silabele bě, pě, vě, dě, tě, ně, mě, mně. Cuvinte alese și scrierea lor.Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3.

Noțiuni elementare de sintaxă

(actualizarea cunoștințelor din ciclul primar). *Părțile gramaticii (morfologia și sintaxa). Propoziția și părțile de propoziție. Propoziția simplă și propoziția dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziții simple. Propoziția afirmativă și propoziția negativă. Propoziția enunțiativă și propoziția interogativă. Fraza.

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul .

Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale și modurile nepersonale (recunoaștere). Modul indicativ: prezent, Verbele auxiliare:

a fi, a avea, a vrea .

Funcția sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ

a fi

și numele predicativ).

3.4.2.

Substantivul .

Substantivele comune și substantivele proprii. Genul. Paradigma. Numărul. (actualizare)

Cazurile substantivului

Nominativul.

Funcții sintactice: subiect și nume predicativ.

Acuzativul . Prepoziția. Prepoziția simplă și compusă. Funcții sintactice: complement și atribut.

Dativul.

Funcții sintactice: complement (fără precizarea felului).

Localul și instrumentalul Vocativul .

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

Pronumele personal : persoana, numărul, genul. (actualizare) Formele pronumelui personal. Funcțiile sintactice: subiect, atribut, complement.

Pronumele personal de politețe.

3.4.3.2.

Numeralul

Numeralul cardinal .

Numeralul ordinal . Funcții sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4.

Determinanții substantivului Adjectivul

Adjectivele variabile și invariabile.

Paradigma mladý, jarní, otcův, matčin;

Acordul cu substantivul în gen, număr și caz. Funcții sintactice: atribut și nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile

3.4.5.1.

Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcția sintactică: complement.

3.4.5.2

Prepoziția

3.4.5.3

Conjuncția

3.4.5.4.

Interjecția .

3.5.

Sintaxa propoziției

3.5.1.

Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal (numai verbul

a fi) . Numele predicativ simplu și multiplu. Valorile sintactice și semantice ale verbului

a fi .

3.5.2.

Subiectul

3.5.3.

Atributul

Elementele regente ale atributului.

3.5.4.

Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să distingă între informațiile esenți- ale și cele de detaliu, stabilind legă- turi sau diferențieri între infor- mațiile receptate

1.2

să sesizeze sensul unităților lexicale noi în funcție de context

- exerciții de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/ incorecte; exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare și nonliterare; integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea sensului omonimelor; identificarea arhaismelor și a regionalismelor în textele studiate și sesizarea rolului lor în construirea atmosferei locale sau de epocă, în caracterizarea personajelor etc.

1.3

să sesizeze abaterile de la normele gramaticale într-un mesaj oral

- exerciții de sesizare a structurii gramaticale (morfologice și sintactice) corecte sau incorecte în fluxul enunțurilor orale

1.4

să manifeste interes pentru mesajul ascultat și pentru partenerii de dis- cuție

activități de delimitare între informațiile esențiale și cele de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea in- formațiilor noi dintr-un text ascultat

exerciții de corelare a informațiilor receptate din diverse surse

exerciții de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor și de formare/ exersare a unui comportament comunicativ adecvat

concentrarea atenției pe elementele importante ale textului oral de tip narativ, descriptiv și informativ

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să realizeze înlănțuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral

- exerciții orale de realizare a unui plan simplu și de dez- voltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare; exerciții de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre rezumat; alcătuirea unor texte orale narative, descriptive și informative

2.2

să utilizeze relațiile de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral

- exerciții de determinare a sensurilor unor cuvinte și de explicare a semnificației acestora în contexte diferite; e- xerciții de utilizare, în contexte diverse, a achizițiilor lexicale noi; exerciții de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale sau a unor câmpuri lexico-semantice

2.3

să utilizeze categoriile gramaticale învățate, în diverse tipuri de pro- poziții

- exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării și subordonării; folosirea corectă, într-un

context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire flexibile

2.4

să-și adapteze vorbirea la dialog sau monolog

2.5

să manifeste o atitudine favorabilă progresiei comunicării

- exerciții de susținere a unui schimb verbal într-o conversație de grup, utilizând corect limba literară, posibilitățile expresive ale limbii vorbite; adecvarea

elementelor nonverbale, astfel încât să sprijine înțelegerea mesajelor transmise

jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de interes, urmărind modalități de adaptare la interlocutor

exerciții de alcătuire a mologului oral (texte narative, descriptive, informative)

exerciții de pronunțare fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); exerciții de comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; exerciții de susținere a unei conversații impuse sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în fața unui auditoriu cunoscut; exerciții de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuți

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să deosebească elementele de an- samblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

- exerciții de identificare a problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (identificarea elementelor descrise și a trăsăturilor obiectelor descrise într-o descriere; identificarea acțiunii, a participanților la acțiune, a timpului și spațiului în care se petrec evenimentele într-o narațiune; identificarea ideilor esențiale dintr-un anunț sau dintr-o știre și sesizarea intenției comunicative din spatele acestora); discuții privind rolul cuprinsului, al prefeței, postfeței și al notelor într-o carte, prin compararea unor volume diverse

3.2

să identifice modurile de expunere într-un text epic și procedeele de expresivitate artistică într-un text liric

exerciții de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri): narațiunea la persoana a III-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune, autor, narator, personaj; exerciții de sesizare a rolului dialogului și al descrierii într-o narațiune; sesizarea rolului descrierii în realizarea portretului și a tabloului; observarea rolului dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea și comentarea rolului figurilor de stil în textele studiate (de ex., antiteză); identificarea tipurilor de rimă (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată) și a măsurii în textele în versuri

exerciții de diferențiere între o operă epică și una lirică, prin referire la textele studiate / citite; sesizarea unor trăsături ce particularizează pastelul, fabula și doina populară

exerciții de observare a modului de reflectare a realității în anunț, știre (prin comparație cu modul de reflectare a realității în textul literar)

3.3

să sesizeze valoarea expresivă a unităților lexicale în textele citite

- exerciții de identificare a unor expresii și a unor cuvinte noi într-un text citit; folosirea dicționarelor și a glosarelor pentru căutarea cuvintelor noi; exerciții de evidențiere a rolului sinonimiei, al antonimiei și al omonimiei într-un text dat; recunoașterea sensurilor cuvintelor în contexte diferite și evaluarea expresivității formelor arhaice și regionale; recunoașterea mijloacelor de îmbogățire a vocabularului; gruparea cuvintelor din textele studiate în anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea identificării ariilor semantice importante ale textelor studiate

3.4

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a textelor citite

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a

relațiilor sintactice, având rol în structurarea textului literar

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să redacteze texte cu destinații di- verse

exerciții de recunoaștere a destinației unui text; exerciții de selectare a informației solicitate; exerciții de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciții de redactare a unor scrisori și a unor anunțuri; exerciții de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor informații privitoare la realitatea înconjurătoare; exerciții de relatare a unor fapte/ întâmplări; exerciții de motivare a opiniei pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice și lirice studiate

exerciții de povestire a unor texte narative/ filme văzute etc.; exerciții de redactare a unor descrieri de tip tablou și de tip portret

4.2

să utilizeze un lexic diversificat, re- curgând la categoriile semantice studiate și la mijloacele de îmbo- gățire a vocabularului

exerciții de valorificare a posibilităților de exprimare nuanțată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor și a omonimelor adecvate în contexte date;

jocuri de alcătuire a unor cuvinte cu sufixe și prefixe, pornind de la rădăcina cuvântului

4.3

să înlănțuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație

utilizarea corectă, în propoziție și în frază, a semnelor de punctuație (punctul, virgula, punctul și virgula, linia de dialog, linia de pauză) și a semnelor ortografice (cratima, punctul)

exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în frază; exerciții de ortografiere a diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; exerciții de aplicare a regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor.

4.4.

să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

exerciții de identificare și ordonare a secvențelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; exerciții de transformare a textului dialogat în text narativ

exerciții de rezumare a textelor narative

exerciții de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm

5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studierea limbii materne și a culturii etnice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

5.1

să identifice elemente de cultură și civilizație specifice etniei (tradiții culte și populare)

exerciții de identificare într-un text literar, funcțional, informativ a elementelor de cultură și civilizație specifice etniei;

exerciții de tipul întrebare-răspuns;

povestirea unor evenimente;

jocul didactic, joc de rol;

5.2

să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei (meșteșuguri)

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte specifice etniei.

alcătuirea unor (restrânse) colecții de obiecte confecționate de meseriași, precum și prezentarea lor succintă;

exerciții de tip întrebare-răspuns;

vizită la artiștii populari;

5.3

să cunoască contribuția personalităților la dezvoltarea propriei culturi

exerciții de selectare a informațiilor despre personalitățile etniei din dicționare, culegeri;

alcătuirea unui album cu portretele scriitorilor;

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VI-a.

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural . *Structura cărții: cuprins, prefață, postfață, note.

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Structura operei literare . Modurile de expunere.

Narațiunea

(autor, narator, personaj; narațiunea la persoana a III-a și narațiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune).

Descrierea

(portretul literar, tabloul).

Dialogul

(mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2.

Figurile de stil

(actualizare).

Antiteza.

1.2.3.

Versificația

(actualizare).

Tipuri de rime

(monorima, rima împerecheată, rima încrucișată, rima îmbrățișată).

Măsura.

Opere recomandate:

K. J. Erben:

České pohádky, Prostonárodní české písně a

říkadla ;

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

− populare și culte − aparținând diverselor genuri și specii.

Opera epică. Opera lirică . Specii literare obligatorii:

pastelul, fabula, doina populară.

Opere recomandate:

Josef Tříška:

Předhusitské bajky; Beskydské pověsti a báje;

Eduard Petiška:

Staré řecké báje a pověsti; Pohádky a báje Českého ráje,

Karel Václav Rais - verše pro děti v různých výborech, Pohádky a pověsti našeho lidu

1.3.2.

Texte nonliterare:

anunțul, știrea.

Se vor selecta

6-8 texte literare de bază,

destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii cehe. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 și

1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: formativ, valoric-estetic, adecvare la vârsta elevilor.

Ivan Olbracht, Karel Jaromír Erben; Božena Němcová,

Frantíšek Ladislav Čelakovský, Jan Neruda, Josef Václav Sládek, Karolína Světlá, Karel Hynek Mácha

Practica rațională și funcțională a limbii. Comunicarea orală și comunicarea scrisă

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Structurarea textului oral

Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).

2.1.2.

Textul dialogat și cel monologat .

Organizarea replicilor într-un dialog complex .

Adaptarea la interlocutor .

 Modalități de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale .

Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ.

Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

identificarea sau diferențierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

susținerea unui schimb verbal într-o conversație de grup;

exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparații, exprimarea unei impresii personale;

formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

prezentarea unei acțiuni complexe.

2.2.

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Organizarea unui text în funcție de destinație (scrisoarea, anunțul ).

Semnele de punctuație:

punctul și virgula,

linia de dialog și

linia de pauză.

Semnele ortografice : cratima,

punctul ca semn ortografic, scrierea dialogului cu „”.

2.2.2.

Contextele de realizare

Relatarea. *Oferirea de informații privind diverse aspecte ale realității înconjurătoare.

Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte / persoane din realitate. Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea .

Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice și lirice studiate .

Elemente de construcție a comunicării

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru sine

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi.

3.1.

Lexicul

(actualizare) Noțiunea de vocabular.

Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului.

Derivarea

(actualizare).

Sufixarea.

Sufixele diminutivale și sufixele augmentative .

Compunerea.

Compunerea prin alăturare, subordonare și abreviere.

Schimbarea valorii gramaticale

(conversiunea).

Adverbe provenite din adjective și din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din

adjective

alte părți de vorbire.

Familia lexicală

(derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale). Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).

Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).

Omonimele

Arhaismele și regionalismele.

3.2.

Noțiuni de fonetică

(actualizare). Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe, silebele bě, pě, vě, mě, mně; scrierea vocalelor lungi á, é, ý, í ó, ů, ú.

3.3.

Noțiuni de sintaxă

(actualizare). Felul propozițiilor. Fraza.

Propoziția regentă .

Elementul regent.

Coordonarea și subordonarea.

3.4.

Morfosintaxa .

3.4.1.

Verbul

– (actualizare).

Verbele predicative și verbele nepredicative: copulative

(numai

a fi ,

a deveni) și auxiliare,

clasele verbului, paradigma .

Modurile personale : indicativ,

imperativ, conjunctiv, condițional-optativ. Timpuri.

Modurile nepersonale :

infinitiv ,

gerunziu, participiu, supin.

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective.

Cele șapte cazuri ale substantivului și funcțiile sintactice, paradigmele substantivelor de genul masculin:

pán, můž, hrad, stroj, předseda a soudce , genul feminim:

žena, růže, píseň, kost,

genul neutru :město, moře, kuře, stavení

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

Pronumele personal.

Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv .

Forme, cazuri și funcții sintactice .

Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice .

Numeralul

(actualizare).

Valoarea substantivală și adjectivală a numeralului . Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice.

3.4.4.

Determinanții substantivului

Adjectivul

(actualizare). Paradigmele

jarní, mladý; otcův, matčin; Formele flexionare. Gradele de comparație.

Funcții sintactice.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexionare

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare).

Gradele de comparație.

Funcțiile sintactice: complement circumstanțial de loc, de timp, de mod,

atribut adverbial .

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

Regimul cazual .

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare).

Exerciții de folosire corectă a adverbului, a prepoziției și a conjuncției.

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare).

Interjecții predicative .

3.4.5.5.

Particula

(kež, až, bohudík, nejspíš, etc.)

3.5.

Sintaxa propoziției

(actualizare).

3.5.1.

Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal .

3.5.2.

Subiectul

Subiectul exprimat și

subiectul neexprimat (subînțeles și inclus).

Acordul predicatului cu subiectul. Ortografia. Srierea corectă a terminațiilor

3.5.3.

Atributul

(actualizare).

Atributul adjectival. Atributul substantival.

3.5.4.

Complementul

(actualizare).

Complementele circumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanțiale. Complementul direct. Complementul indirect.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a unui mesaj oral

să sesizeze modalitățile de organi- zare a secvențelor textuale ale unui mesaj oral

să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii

- exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context dat; exerciții de sesizare a relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciții de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciții de stabilire a sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte diferite

să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat

- exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a atracției paronimice; exerciții de identificare a formei corecte

cuvintelor;

exerciții

sesizare

dezacordurilor gramaticale;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să asigure coerența ideilor expri- mate

- exerciții de formulare a ideii principale și a detaliilor aferente; exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile secundare; exerciții de construire a unui discurs

să valorifice categoriile semantice

- exerciții de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte diferite; exerciții de utilizare corectă, în context, a paronimelor; exerciții de corectare a unor construcții pleonastice; exerciții de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor și a cuvintelor polisemantice în contexte diferite

învățate, în contexte diferite

să respecte normele morfosintactice în propoziții și în fraze

- exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; exerciții de construire corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; exerciții de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciții de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciții de construire a unor narațiuni simple; exerciții de utilizare expresivă a limbii

- exerciții de corectare a exprimării pleonastice; exerciții de utilizare a paronimelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

2.4

să-și adapteze vorbirea la situațiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog

- exerciții de comunicare în grup; exerciții de adaptare a comportamentului verbal și nonverbal la o situație de comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal și informal; exerciții de continuare a unui dialog cu început dat; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de utilizare a elementelor nonverbale

într-un dialog

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și pro- cedeele de expresivitate în textul liric

- exerciții de identificare a structurii textelor epice și lirice; exerciții de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate; exerciții de identificare și de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, metaforă, repetiție, enumerație, antiteză, hiperbolă)

3.2

să sesizeze corectitudinea și valoarea expresivă a categoriilor gramaticale și lexicale învățate, într- un text citit

- exerciții de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice și sintactice într-un text; exerciții de sesizare a schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în care apar; exerciții de stabilire a relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie și polisemie într-un text dat;

3.3

să citească o varietate de texte li- terare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora

- exerciții de identificare a diferențelor dintre textele literare și nonliterare; lectura unor texte diverse, cu

scopul de a înțelege semnificațiile acestora și de a putea comenta sensul lor global

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să utilizeze corect și nuanțat catego- riile semantice învățate

- exerciții de utilizare în contexte diferite a semnificației omonimelor și a paronimelor; exerciții de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetițiilor

4.2

să organizeze secvențele textuale în funcție de o cerință specifică

exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor secvențe din textele studiate sau a titlului unor texte)

scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative;

 prezentarea unor evenimente culturale; exerciții de redactare a unei cereri în diverse scopuri

4.3

să utilizeze corect flexiunea nominală și verbală în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație

- exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile; exerciții de construire corectă și expresivă a unui text din punct de vedere sintactic; exerciții de utilizare adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; exerciții de utilizare a conectorilor adecvați la nivelul propoziției și al frazei; exerciții de folosire a unor grupuri verbale și nominale pentru a spori expresivitatea comunicării; exerciții de ortografiere a unor structuri verbale și

nominale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.4

să adapteze redactarea la capaci- tatea de receptare a destinatarului

- exerciții de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu; exerciții de dispunere în pagină a diverselor texte; exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă

4.5

să folosească modalități variate pentru realizarea expresivității textului

- exerciții de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcție propriile percepții/ propria imaginație; exerciții de redactare a unor texte narative, descriptive și dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învățate; exerciții de construire a unor scurte povestiri; exerciții de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări; exerciții de rezumare și de caracterizare a peronajelor

4.6

să-și exprime, în scris, opinii și ati- tudini

Dezvoltarea unor reprezentări cul culturii etnice

- exerciții de redactare nuanțată în raport cu structura și motivațiile personale; exerciții de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele și de motivare a opțiunilor etc.

turale și a interesului pentru studierea limbii materne și a

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

parcursul

clasei

VII-a,

recomandă

următoarele activități:

5.1

să identifice fenomene de inter- culturalitate

exerciții de identificare într-un text; a elementelor specifice etniei

exerciții de recunoaștere a specificului unei etnii în arta culinară și folclor;

5.2

să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei (arta culinară,

muzică)

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte specifice etniei;

proiecte

5.3

să comenteze contribuția personalităților propriei etnii, raportând-o la cultura mamă

exerciții de cunoaștere a unor personalități ale culturii propriei etnii;

exerciții de identificare a valorilor culturale.

Lectura

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VII-a.

1.1.

Cartea obiect cultural. Editura * . Colecția*. Asteriscul*. Subsolul de pagină*.

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Structura operei literare . Structuri în textele epice ,

timp, spațiu,

modalități de caracterizare a personajelor ) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta).

1.2.2.

Figurile de stil .

Repetiția fonetică (aliterația). Metafora. Hiperbola.

1.2.3.

Versificația . Tipuri de rimă.

Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic și trohaic).

1.2.4.

Genuri și specii.

Genurile epic și liric. Specie literară obligatorie:

nuvela, imnul .

Opere recomandate:

Staré pověsti české

– Alois Jirásek; Josef Jungman – Zápisky,

Ján Neruda – Balada česká, Jaroslav Vrchlický –

Etruská balada

Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

populare și culte aparținând diverselor genuri și specii.

Opere recomandate:

Národní báchorky a pověsti

- Božena Němcová, Ján Neruda – Balada

česká, Jaroslav Vrchlický –

Etruská balada

1.3.2.

Texte nonliterare:

mersul trenurilor, *programul de spectacol.

Se vor selecta

6-8 texte literare de bază , destinate studiului aprofundat. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 și 1.3.1. și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

Autori recomandati: František Palacký, Josef Kajetán Tyl, František Ladislav Čelakovský, Karel

Havlíček

Borovský,

Miroslav

Horníček,

Alois

Jirásek,

Josef

Jungman

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Structurarea textului oral. Textul dialogat și cel monologat.

Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.

2.1.2.

Situația de comunicare . Situația de comunicare dialogată și monologată (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).

 Dialogul formal și dialogul informal.

*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

susținerea unei conversații (direct sau telefonic);

prezentarea unor lucrări / materiale / activități realizate individual sau în echipă;

formularea de argumente sau contraargumente într-o discuție;

stabilirea de comparații sau de analogii;

formularea unei opinii.

2.2.

Scrierea

2.2.1.

Procesul scrierii.

Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată.

Organizarea și reorganizarea unui text propriu .

Cererea.

2.2.2.

Contexte și forme de realizare

Fișa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural

(lansare de carte, vernisaj al unei expoziții, premiera unui spectacol de teatru, festivități de premiere etc.).

Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele și motivarea opțiunilor. Compuneri narative, descriptive și informative; inserarea dialogului în compuneri.

Comentarea unor secvențe din textele studiate; comentarea

semnificațiilor titlului ; rezumatul scris (actualizare),

caracterizare de personaj .

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru sine

a unor

„cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba cehă contemporană.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Noțiuni de sintaxă

Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază.

3.2.

Lexicul

Sensul cuvintelor în context.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului.(actualizare) Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).

Compunerea (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Împrumuturile.

Pleonasmul.

Paronimele.

Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime .

Cuvintele polisemantice. Polisemia și omonimia:

asemănări și deosebiri.

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

Folosirea corectă a accentului în limba cehă (vocale lungi)

 Nume proprii greșit accentuate.

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul

(actualizare). Alte verbe copulative:

a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a însemna, a părea

Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă

(pronumele reflexiv – marcă a diatezei).

Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare).

Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). Verbele personale și verbele impersonale. Propoziția fără subiect. Locuțiunea verbală.

Funcțiile sintactice ale verbului și ale locuțiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal),

la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut verbal).

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Locuțiunea

substantivală.

Funcțiile

sintactice

ale

substantivului

și

ale

locuțiunii substantivale

(subiect,

complement

direct,

complement

indirect,

complemente circumstanțiale de de loc, de timp, de mod,

atribut substantival genitival, prepozițional, apozițional )

3.4.3.

Substituți ai substantivului .

3.4.3.1.

Pronumele

(actualizare)

Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme și cazuri.

Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât (někdo, něco, některý, každý, všechen). Forme, cazuri și funcții sintactice.

Pronumele și adjectivul pronominal negativ. Forme (nikdo, nic, žádný), cazuri și funcții sintactice.

Pronumele și adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri și funcții sintactice .

Pronumele și adjectivul pronominal relativ. Forme, cazuri și funcții sintactice. Adjectivul pronominal de întărire

(exerciții de acord).

Funcții sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de loc, de timp și de mod,

Atributul pronominal. Atributul adverbial, atribut pronominal genitival și atribut pronominal prepozițional).

3.4.3.2.

Numeralul

(actualizare).



Alte tipuri de numerale (kolikery, kolikanásobný).

Funcțiile sintactice ale numeralului.

3.4.4.

Determinanții substantivului Adjectivul

(actualizare).

*Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba cehă actuală(nej-) .

Locuțiunea adjectivală.

Funcțiile sintactice ale adjectivului și ale locuțiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare).

Adverbele interogative și relative. Locuțiunea adverbială.

Adverbele predicative și locuțiunile adverbiale predicative.

Funcțiile sintactice ale adverbului și ale locuțiunii adverbiale (complement circumstanțial de mod, de timp, de loc, ,

nume predicativ. Adverbe fără funcție sintactică.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

Locuțiunea prepozițională.

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare). Conjuncțiile și

locuțiunile conjuncționale

coordonatoare

și subordonatoare.

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare)

3.4.5.4.

Particula

(actualizare)

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate

- exerciții de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral; ascultarea atentă a unui mesaj oral aparținând diverselor stiluri funcționale

1.2

să sesizeze semnificația îmbinării elementelor verbale cu cele nonver- bale (gest, mimică etc.) într-un text oral

- exerciții de decodare a unor elemente nonverbale care însoțesc mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru

1.3

să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesa- jului ascultat

- exerciții de sesizare a unor greșeli lexicale în comunicare; identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate

1.4

să sesizeze particularitățile lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat

- exerciții de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; identificarea particularităților vorbirii regionale; identificarea categoriilor gramaticale învățate; observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării

1.5

să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului etc.)

- exerciții de identificare a începutului și a sfârșitului dialogului; exerciții de conștientizare a poziției proprii de intrare sau de ieșire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog

1.6

să manifeste toleranță față de opi- niile diferite exprimate de inter- locutori și să ia o atitudine critică față de argumentele ascultate

- exerciții de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă; exerciții de ierarhizare a ideilor receptate; exerciții de receptare și de reținere a ideilor și a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un

monolog

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să construiască un discurs oral pe o temă dată

- exerciții de formulare a ideilor pornind de la o temă dată; construirea unei expuneri în care să-și exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciții de structurare a unui dialog pe o temă dată; caracterizare a unui personaj, exerciții de rezumare, prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genul și specia pe care le ilustrează; prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă; dez- voltarea unui enunț sau a unui cuvânt într-o secvență

textuală orală; exerciții de argumentare orală a unor puncte de vedere

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.2

să utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite

- exerciții de utilizare corectă a neologismelor în contexte diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în vederea folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciții de corectare a construcțiilor pleonastice și tautologice; corectarea greșelilor determinate de atracția paronimică

2.3

să utilizeze corect relațiile sintactice în textele orale proprii

- exerciții de relaționare a părților de propoziție în propoziții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea comunicării; evidențierea rolului elementelor de legătură în frază; contragerea unor propoziții în părțile de propoziție corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propoziție în propozițiile corespunzătoare

2.4

să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesa- jului oral

- exerciții de prezentare orală pe o temă dată, în funcție de situația de comunicare; exerciții de îmbinare a elementelor verbale cu cele nonverbale în monolog și dialog

2.5

să capteze și să mențină atenția interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului

nonverbale care să sublinieze ideile exprimate verbal)

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să dovedească înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

3.2

să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor se- mantice studiate

- exerciții de interpretare a expresivității părților de propoziție și a propozițiilor într-un text dat; exerciții de comentare a rolului arhaismelor, regionalismelor și neologismelor; exerciții de recunoaștere a cuvintelor derivate, compuse sau obținute prin conversiune; exerciții de recunoaștere a categoriilor semantice studiate; exerciții de identificare a rolului părților de propoziție și a propozițiilor în funcție de intenția și specificul comunicării într-un text dat; exerciții de comentare a textului literar pornind de la elemente de limbă și stil

3.3

să identifice valori etice și culturale într-un text, exprimându-și im- presiile și preferințele

- exerciții de identificare și de comentare a elementelor etice și culturale dintr-un text și de exprimare a propriei atitudini față de ele.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să redacteze texte diverse, adaptându-le la situația de co- municare concretă

exerciții de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciții de evidențiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într- un portret; organizarea planului unei lucrări pe o temă dată; exerciții de caracterizare a unui personaj, exerciții de rezumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor și speciilor studiate

4.2

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfo-sin- taxă, folosind adecvat semnele orto- grafice și de punctuație

- exerciții de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părți de propoziție și propoziții) studiate în redactarea unui text, în funcție de intenționalitatea comunicării; exerciții de aplicare corectă a semnelor de punctuație la nivelul frazei (coordonare, subordonare, incidență); exerciții de realizare a expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; exerciții morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă;

4.3

să redacteze un text argumentativ

Dezvoltarea unor reprezentări cult culturii etnice

- exerciții de structurare a textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferințelor și a opiniilor)

urale și a interesului pentru studierea limbii materne și a

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

5.1

să compare elementele de cultură și civilizație maternă cu elementele de cultură și civilizație cu care vine în contact

5.2

să comenteze contribuția personalităților culturii propriei etnii

raportând-o la cultura națională română

exerciții de identificare a valorilor culturale și de civilizație;

exerciții de comparare a valorilor din diferite culturi;

exerciții de tip întrebare – răspuns;

jocuri didactice;

proiecte

exerciții de selectare a informațiilor despre personalități ale etniei și stabilire a contribuției lor;

proiecte

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut care sunt tipărite cu aldine constituie noțiuni noi pentru

clasa a VIII-a.

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural

(actualizare).

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Structurarea operei literare . Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoștințelor referitoare la structura textelor narative (logica acțiunii, timpul, spațiul narațiunii). Relațiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice.

Eul liric.

1.2.3.

Figurile de stil

(actualizare).

Alegoria.

1.2.4.

Versificația . Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare).



Versul liber.

1.2.5.

Genuri și specii . Genurile epic, liric și dramatic.

Opera dramatică :

trăsături generale; lectură de text și vizionare de spectacol) . Specii literare:

Balada populară. Romanul

(fragment).

*Scrieri SF .

Oldřich a Božena

– Josef Jungman

Toman a lesní panna

– Fr. Ladislav Čelakovský

Máj

– Karel Hynek Mácha

Vodník, Zlatý kolovrat, Svatební košile

– Karel Jaromír Erben

Naši psi

– Ján Werich

Růže pro slečnu učitelku; Housle

– Jaroslav Seifert

Broučci -

Jan Karafiát:

Svéhlavička , Pohádky naší babičky - Eliška Krásnohorská:

Knížka pohádek -

Václav Říha

Proti všem -

Alois Jirásek

Zapadlí vlastenci

– Karel V. Rais

Za trochu lásky, Jarní romance, Selský otčenášek

– Jaroslav Vrchlický

Epigramy

– Karel Havlíček Borovský

Černý Petříček

– Karolína Světlá

V zámku a podzámčí

– Božena Němcová

Čarovný svět, Robinsonka -

Marie Majerová

Lovci mamutů a další dobrodružné historické povídky a romány -

Eduard Štorch

Strakonický dudák -

J. Kajetán Tyl

1.3

Textul

1.3.1

Texte literare

- populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii.

1.3.2

Texte nonliterare:

texte publicitare, *ziarul/ revista, anecdota, gluma.

Se vor selecta

5-7 texte literare de bază,

destinate studiului aprofundat.

și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

Practicarea rațională a limbii: tipuri de comunicare.

2.1.

Comunicarea orală .

Situația de comunicare monologată și dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ,

text argumentativ (argumentarea / susținerea opiniilor și a preferințelor).

Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

susținerea argumentată a unui schimb verbal direct;

exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

exprimarea și motivarea unei atitudini / reacții;

prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.

2.2.

Scrierea

(actualizare)

Comentarea unor secvențe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date. *Conspectul .

Textul argumentativ (susținerea preferințelor și a opiniilor).

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări „limba în funcțiune”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru sine

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba cehă contemporană.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Noțiuni de sintaxă .

Enunțul. Discursul . Fraza. Relațiile sintactice în propoziție și frază (actualizare).

Cuvintele și construcțiile incidente .

Punctuația lor.

3.2.

Lexicul

(actualizare)

Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Dinamica vocabularului.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile lexicale.

Neologismele. Evitarea greșelilor în utilizarea neologismelor.

Cuvântul și contextul.

Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat .

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare). Paronimele. Pleonasmul.

* Unități frazeologice.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

 Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.

3.4.

Sintaxa propoziției și a frazei .

3.4.1.

Predicatul și propoziția subordonată predicativă .

Predicatul verbal și predicatul nominal (actualizare).

Predicatul nominal incomplet . Probleme ale acordului (acordul după înțeles, acordul prin atracție).

Propoziția subordonată predicativă .

3.4.2.

Subiectul și propoziția subordonată subiectivă.

Subiectul (actualizare).

Propoziția subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziției subiective .

3.4.3.

Atributul și propoziția subordonată atributivă . Atributul (actualizare).

Propoziția subordonată atributivă .

Pronumele relativ compus

ceea ce . Acordul pronumelui relativ

care

în genitiv precedat de articol genitival.

Exerciții de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.

3.4.4.

Complementul direct și propoziția subordonată completivă directă . Complementul direct (actualizare).

Propoziția subordonată completivă directă .

3.4.5.

Complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă . Complementul indirect (actualizare).

Propoziția subordonată completivă indirectă .

3.4.6.

Complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale .

3.4.6.1.

Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod (actualizare),

de cauză, de scop. Propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop .

3.4.6.2.

Propoziția subordonată circumstanțială condițională .

3.4.6.3.

Propoziția subordonată circumstanțială concesivă .

3.4.6.4.

Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă .

În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciții de contragere și de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidențiere a topicii și a punctuației. În cazul propozițiilor subordonate circumstanțiale va fi evidențiat rolul adverbelor și al locuțiunilor adverbiale

corelative

în

comunicare.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Dezvoltarea de reprezentări culturale și a interesului pentru

studierea limbii materne și a culturii etnice

S.1

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat

S.2

Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificația mesajului ascultat

S.3

Construirea unui mesaj oral pe o temă dată în funcție de diferite situații de comunicare

S.4

Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5

Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

S.6

Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7

Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8

Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a noțiunilor de teorie literară învățate, într-o operă literară dată

S.9

Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la contextul mesajului scris

S.10

Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

S.11

Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

S.12

Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13

Redactarea unui text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale și semnificațiile unui fragment de text literar dat

S.14

Redactarea unor texte cu destinație funcțională: scrisoare, cerere.

S.15

Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare corectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate;

S.16.

Cunoașterea diversității aspectelor culturale ale etniei cehe

S.17.

Compararea elementelor de cultură și civilizație maternă cu elementele de cultură și civilizație ale celorlalte etnii

S.18.

Cunoașterea contribuției personalităților culturii propriei etnii la patrimoniul cultural european și mondial

M I NISTER U L EDUC A Ț IEI , C E RCET Ă RII Ș I TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA CROAT Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Față de programele anterioare de limba și literatura croată bazate pe o viziune curriculară diferită ca structură de noile cerințe ale Reformei în învățământul românesc, programa de față este elaborată în concordanță cu noile planuri-cadru de învățământ și este rezultatul unui

exercițiu colectiv , desfășurat însă sub semnul unui profesionalism specific.

Scopul studierii limbii croate în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens, curriculum-ul de limba și literatura croată pentru clasele V-VIII propune o mutație fundamentală la nivelul studierii limbii și literaturii croate. în locul compartimentării artificiale a disciplinei în „ limbă" și „ literatură", se propune un nou model, cel

comunicativ-funcțional,

adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităților de

receptare și exprimare orală,

respectiv de

receptare a mesajului scris

și de

exprimare scrisă.

De altfel,

comunicarea

se constituie prin fuziunea celor patru capacități menționate anterior.

În

mod

concret,

dezvoltarea

competențelor

comunicare

menționate

realizează

prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și non-literare adecvate vârstei școlare.

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE .

l. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fii

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă capabil:

activități:

1.1

1.2

1.3

1.4

să identifice informațiile esențiale dintr- un mesaj oral

să sesizeze în timpul ascultării unități lexicale necunoscute

să sesizeze corectitudinea unui enunț din punct de vedere al normelor fonetice ale limbii literare

să manifeste interes pentru mesajul comunicat de partener

exerciții de selectare a informațiilor noi dintr-un text ascultat;

exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare și nonliterare; integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice; exerciții de stabilire a unui cuvânt necunoscut prin apel la context; exerciții de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;

exerciții de identificare a structurilor gramaticale corecte sau incorecte în fluxul enunțului;

exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capacității de a urmări mesajul partenerului.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

2.1

să-și exprime succint un punct de vedere pe o temă cunoscută

2.2

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical

2.3

să utilizeze relațiile de sinonimie și antonimie în organizarea mesajului oral

exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează

temă

dată;

prezentarea

și comentarea

succintă

unor

texte

literare

și nonliterare; exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de explicare orală a semnificației acestora în diferite contexte; exerciții de utilizare în contexte diferite a achizițiilor lexicale noi; jocuri

asociativ-verbale

vizând

alcătuirea

unor familii sau câmpuri lexicale; exerciții de utilizare a sinonimelor și a antonimelor în contexte date;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; exerciții de construire a unor fraze

prin

utilizarea

corectă

coordonării

și subordonării; exerciții de folosire corectă într-un context dat a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire; exerciții de utilizare în context a părților de propoziție;

exerciții de selectare a vocabularului adecvat unei teme;

exerciții

diferențiere

sensurilor cuvântului în context;

2.4

să-și adapteze vorbirea la partener și la situația de comunicare

exerciții

rostire

corectă

cuvintelor

cu probleme

accentuare;

exerciții

rostire fluentă a unor enunțuri scurte sau lungi; exerciții de

conștientizare

diferenței

dintre

pronunția regională

și

cea

literară,

și

corectare

a pronunției regionale; exerciții de punere în scenă a

unor

povestiri,

recitare

unor

poezii; exprimarea

opinii

personale

și

justificarea acestora

în

funcție

context;

exprimarea acordului

și

dezacordului,

afirmației,

a negației și a interogației.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a

V-a,

se recomandă capabil:

următoarele activități:

3.1

să extragă un plan de idei simplu după citirea globală a unui text

3.2

să identifice personajele principale

și secundare

3.3

să identifice elemente de versificație (vers, strofă)

3.4

să identifice elementele și expresiile noi în text

3.5

să sesizeze corectitudinea utilizării categoriilor gramaticale învățate

întrebări cu răspuns la alegere; exerciții de abordare a ideilor principale și secundare ale unui anumit text

dat;

exerciții

discriminare

ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat;

selectarea pe text a caracteristicilor fizice și morale ale personajelor; grupări de personaje în funcție de anumite caracteristici;

exerciții de identificare a noțiunilor de versificație dintr-o poezie lirică sau epică;

exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text

citit; exerciții de folosire a dicționarelor; identificarea de sinonime și de antonime;

exerciții de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a rolului lor.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a

V-a,

se recomandă capabil:

următoarele activități:

4.1

să redacteze lucrări scurte pe o anumită tema, urmărind un plan dat

exerciții de diferențiere a ideilor principale de ideile secundare; exerciții de selectare a ideilor pentru un text propriu;

4.2

să utilizeze în redactare sinonime, antonime

exerciții de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exerciții de diferențiere a sensurilor cuvântului în context;

4.3

să extragă ideile principale dintr-un

exerciții de

delimitare

unui

text

narativ în text

fragmente logice; exerciții de formulare a ideilor

principale ale unui text citit;

4.4

să alcătuiască enunțul după o schemă

exerciții de relatare a unor fapte și întâmplări dată (propoziții simple)

personale;

exerciții

reducere

enunțurilor

dezvoltate la informația esențială; exerciții de redactare a unor texte narative pe baza unui suport vizual, a unui plan de idei;

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele

capabil:

activități:

5.1

să cunoască personalități ale culturii

alcătuirea unei lucrări scurte despre o personalitate propriei etnii

studiată.

CONȚINUTURI

Lectura.

1.1

Teoria literară

1.1.1.

Textul și opera.

Opera literară.

1.1.2.

Structura operei literare.

Structura textului narativ.

Narațiunea

(ce și cum se povestește, autorul, naratorul).

Descrierea. Dialogul.

Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic și portretul moral.

Figurile de stil.

Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul.

1.1.3.

Versificația.

Strofa și versul. Rima și ritmul.

1.2

Textul

1.2.1.

Textele literare -

populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii.

1.2.2.

Textele nonliterare „utilitare"

(articolul de dicționar, reclama etc.)

Texte sugerate

Se vor selecta 8 - 1 0 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii croate. Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină.

Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale și profesorilor. Aceștia pot alege

și alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric - estetic, stilistic, formativ.

I. Brlić-Mažuranić:

Šuma Striborova

K. Zimunić:

Šuma Striborova (strip)

D. Cesarić:

Jesen

P. Kanizaj:

Moj hrvatski

I.G. Kovačić:

Pada snijeg, pada snijeg

S.S.Kranjčević:

Velebitska baka

A.G. Matoš:

Iz Samobora

V. Nazor:

Pepeljuga (Igrokaz)

B. Prosenjak:

Otac

D. Pavličević:

Ante Starčević - Otac Domovine

L. Paljetak:

Stonoga u trgovini

S. Radić:

Prvi put u Zagrebu

D. Šimunović:

Duga

N. Šop:

Smrt moje bake

J. Truhelka:

Autobiografija (ulomci)

D. Tadijanović:

Nosim sve torbe a nisam magarac

G. Vitez:

Ptičja pjevanka

Usmena književnost:

Ero s onoga svijeta

Ive vara dva duždeva sina Ostala narodna baština.

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

2.1

Comunicarea orală

2.1.1.

Situația de comunicare.

Emițător. Receptor. Mesaj. Context.

Situația de comunicare dialogată și monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării.

2.1.2.

Structurarea textului oral

(a)

Organizarea

logico

semantică

mesajului.

Ideea

principală,

ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.

(b)

Organizarea

formală

mesajului.

Constituenții

textului

oral.

Selectarea cuvintelor.

Organizarea

propoziției

și

frazei.

Dispunerea

și

funcționarea simultană

elementelor

verbale

și

nonverbale

(gesturi,

mimică

etc.); expresivitatea în vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.).

(c)

Textul dialogat și cel monologat.

Organizarea monologului

informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale și nonverbale de inițiere a unui dialog. Formule elementare de menținere și de încheiere a dialogului. Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare.

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: cererea sau oferirea unei informații despre: identitatea, starea, ocupația, calitatea socială a unei

persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei

persoane;

situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; prezentarea unei acțiuni sau a unei înlănțuiri de acțiuni; compararea a două sau a mai multor obiecte, persoane, idei.

2.2

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

(a)

Organizarea textului scris.

Scopul redactării.

Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

(b)

Scrierea de mână și prezentarea textului.

Scrierea caligrafică. Așezarea corectă în pagina de caiet. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).

(c)

Punctuația.

Semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele.

2.2.2.

Contextele de realizare

(a)

Scrierea funcțională.

Notițele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestrială.

(b)

Scrierea reflexivă.

Relatarea unor fapte și relatări personale. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare.

(c)

Scrierea imaginativă

(compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul.

(d)

Scrierea despre textul literar sau nonliterar.

Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice și epice.

Elemente de construcție a comunicării.

3.1.

Lexicul.

Vocabularul limbii croate. Dinamica vocabularului (apariții de cuvinte noi, dispariții de cuvinte, modificări de sens).

Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat.

Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Familia lexicală. Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice și sălbatice etc.).

Sinonimele. Antonimele. Regionalismele lexicale. Arhaismele lexicale.

Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic și științific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale.

3.2.

Noțiuni de fonetică.

Sunetul și litera: corespondența dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (je - ije). Pronunțarea și scrierea corectă a sunetelor „č, ć, dž, đ".

Scrierea cu majusculă a adjectivelor provenite din substantive proprii. Scrierea și pronunțarea corectă a cuvintelor declinate.

3.3.

Noțiuni elementare de sintaxă

(actualizarea cunoștințelor din ciclul primar). Părțile gramaticii. Propoziția și părțile de propoziție. Propoziție simplă și propoziție dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziții simple.

Propoziție afirmativă și negativă. Propoziție enunțiativă, interogativă și exclamativă. Fraza.

3.4.

Morfosintaxa.

3.4.1.

Verbul- nucleul comunicării.

Timpul, persoana, numărul (actualizare). Timpurile verbului în limba croată.

Verbe auxiliare: a fi, a vrea.

Funcția sintactică — predicat verbal, predicat nominal.

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Substantivele comune și substantivele proprii. Genul. Numărul.

Cazurile substantivului. Nominativul. Genitivul. Dativul. Acuzativul. Vocativul.

Locativul. Instrumentalul.

Funcțiile sintactice ale cazurilor. Declinarea substantivelor.

3.4.3.

Substituți ai substantivului.

3.4.3.1.

Pronumele. Pronumele personal:

persoana, numărul, genul. Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelui personal.

Declinarea pronumelui personal. Formule reverențioase de adresare.

3.4.3.2.

Numeralul

numeralul cardinal. Numeralul ordinal

3.4.4.

Determinanții substantivului.

3.4.4.1.

Adjectivul.

Tipurile. Adjectivele articulate și nearticulate. Topica adjectivului.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1.

Adverbul.

Adverbele de mod, de timp, de loc. Adverbe provenite din adjective.

Funcție sintactică: complement.

3.4.5.2.

Interjecția.

Tipuri de interjecții. Rolul interjecției în comunicare.

3.5.

Sintaxa propoziției.

3..5.1.

Predicatul.

Predicatul verbal.

Predicatul nominal.

Numele predicativ simplu și multiplu.

3..5.2.

Subiectul.

Subiectul exprimat (simplu și multiplu). Subiectul neexprimat. Părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral).

Acordul predicatului cu subiectul.

3..5.3.

Atributul.

Elemente regente ale atributului.

Atributul adjectival. Atributul substantival.

3..5.4.

Complementul.

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Părțile de vorbire prin care se exprimă.

Complementul direct și indirect.

3.6.

Sintaxa frazei.

Fraza. Propoziția principală. Propoziția secundară. Fraza formulată din propoziții principale și propoziții secundare. Elemente de relație în frază: conjuncțiile și alte părți de vorbire cu acest rol.

Coordonarea copulativă și prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea capacităților de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

1.1

să distingă între informațiile esențiale și cele de detaliu, conținute într-un mesaj oral

1.2

să deducă din context sensul unei unități lexicale cunoscute / noi

1.3

să

recunoască

în

timpul ascultării abateri

la normele fonetice

și gramaticale ale limbii materne

1.4

să

recunoască

intențiile de comunicare

exprimate

prin mijloace

lingvistice

(diminutive, augmentative)

1.5

să

recepteze

adecvat

formule de inițiere, de menținere și de

încheiere a unui dialog

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții

de interpretare a mesajului

comunicat; exerciții de sesizare a informațiilor noi dintr-un text ascultat;

exerciții

de receptare

corectă

structurii

fonematice a unui cuvânt; exerciții de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare și non literare; exerciții de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice;

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context;

exerciții de sesizare a sensului omonimelor; exerciții

identificare

a arhaismelor și regionalismelor;

exerciții de sesizare a structurii gramaticale corecte sau incorecte în fluxul enunțului; exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a atracțiilor paronimice;

exerciții de ascultare a unor mesaje în diferite condiții (proprii sau improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronunțare a sunetelor, a silabelor, a cuvintelor

exerciții de sesizare a formelor de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

2.1

să-și susțină cu argumente opinia pe o temă cunoscută

2.2

să utilizeze corect categoriile gramaticale învățate în diverse tipuri de propoziții

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de susținere a unei conversații impuse sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în fața unui auditoriu cunoscut;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; exerciții de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării și subordonării; exerciții de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire flexibile;

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

va fi capabil:

3.1

să extragă planul de idei dezvoltat al unui text

- exerciții de realizare a unui plan simplu și de dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare; exerciții de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre rezumat și povestirea scrisă;

3.2

să identifice procedee de

- exerciții de identificare a caracteristicilor fizice și morale a caracterizare a personajelor

personajelor;

exerciții

sesizare

rolului

dialogului

în

caracterizarea personajelor;

3.3

să recunoască într-un text modurile de exprimare

3.4

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a unor enunțuri simple

exerciții de identificare a momentelor subiectului într-o narațiune; exerciții

sesizare a rolului dialogului

și

a descrierii

într-o narațiune; exerciții de identificare a caracteristicilor operelor epice și lirice; exerciții de identificare a figurilor de stil într-un text liric sau epic; exerciții de evidențiere a rolului descrierii în realizarea portretului și a tabloului;

exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice, având rol în structurarea textului literar.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

sfârșitul

clasei

VI-a, elevul va fi capabil:

4.1

să redacteze texte cu diverse destinații (scrisori, cereri, invitații, cărți poștale, telegrame)

4.2

să utilizeze în redactare omonime

4.3

să utilizeze corect semne ortografice și de punctuație

4.4

să producă un text prin

dezvoltarea unui plan simplu de idei

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

exerciții de recunoaștere a destinației unui text; exerciții de selectare a informației solicitate; exerciții de structurare a detaliilor în jurul idei principale; exerciții de redactare a unor texte utilitare;

exerciții de valorificare a posibilităților de expresie oferite de omonime;

exerciții

de recunoaștere

sensurilor cuvintelor în contexte diferite;

exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în frază; exerciții de ortografiere a diftongilor (ije-je); exerciții de aplicare a regulilor

fonetice

și

morfologice

despărțire

în

silabe

a cuvintelor; exerciții de scriere a cuvintelor neologice;

exerciții de redare a unui text prin rezumat după un plan simplu de idei; exerciții de identificare a unei probleme principale tratate într- un text literar sau nonliterar;

4.5

să

producă

în

scris

propoziții

- exerciții de alcătuire scrisă a unor propoziții după o dezvoltate după o schemă dată

schemă dată;

4.6

să construiască propoziții cu anumite

- exerciții de formulare a unor enunțuri

cu anumite categorii gramaticale indicate

categorii gramaticale indicate

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele capabil:

activități:

5.1

să identifice elementele de cultura și

- culegere de legende și creații folclorice locale; civilizație specifice etniei (tradiții culte

și populare)

5.2

să recunoască diversitatea aspectelor

- alcătuirea unei lucrări scrise despre meșteșuguri specifice culturale ale etniei (meșteșuguri)

etniei croate;

5.3

să

cunoască

contribuția

- alcătuirea de biografii ale personalităților care au personalităților la dezvoltarea propriei

contribuit la dezvoltarea culturii croate.

culturi

CONȚINUTURI

Lectura

1.1

Teoria literară

l.1.l .

Autorul: eul liric și naratorul

1.1.2.

Structura operei literare.

Modurile de expunere.

Narațiunea

(subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune).

Descrierea

(portretul literar, tabloul).

Dialogul

(mijloc de caracterizare a personajelor).

1.1.3.

Figuri de stil.

Epitetul.

Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora.

1.1.4.

Versificația

(actualizare).

Tipuri de rime. Măsura. Ritmul.

1.2

Textul

1.2.1.

Texte literare -

populare și culte - aparținând diverselor genuri și

specii.

Caracteristicile operei folclorice.

Opera epică. Opera lirică.

1.2.2.

Specii literare:

schița, nuvela, fabula, pastelul, balada.

1.2.3.

Texte nonliterare "utilitare"

(anunțul, știrea, afișul, etc.)

distractive, ele.

Texte

sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii croate. Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină.

Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de

manuale și profesorilor. Aceștia pot

alege și alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ.

D.Cesarić: Voćka poslije kiše

D. Horvatić: Hrvatine stoljećima I.Kušan: Koko i duhovi

M.S. Mađer: Vrati se grade

F. Šehović: Priča kapetana Frana Porporelosa

A. Šenoa: Bilježnik Mišoci

A.B. Šimić: Ah, evo opet

M Peić: Nije sva Slavonija ravna

Z. Balog: Krk

J. Kozarac: Moj djed

F. Mažuranić: Majka

I.B. Mažuranić: Autobiografija

L. Paljetak: Jedna je mačka mnogo jela

Z. Balog: Karneval

M. Gavazzi: Oko poklada

A. Kovačić: Školovanje Ivice Kičmanovića

P. Kanizaj: Žirafa

Narodna liriska pjesma: Košuta i djevojka Narodna bajka: Mala vila

Practica rațională și funcțională a limbii. Comunicarea orală și comunicarea scrisă

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Situația de comunicare.

Dialogul. Adaptarea la interlocutor și la particularitățile emiterii (directe sau mediate).

2.1.2.

Structurarea textului oral

Organizarea logico-semantică a mesajului. Ordonarea ideilor

(actualizare).

Organizarea formală a mesajului.

Progresia secvențelor în textul oral descriptiv

Textul dialogat și cel monologat.

Organizarea monologului informativ (relatarea

unor

întâmplări).

Organizarea

replicilor

într-un

dialog complex.

Formule de inițiere, de încheiere și de menținere a dialogului (actualizare).

Structurarea secvențelor de tipul „ întrebare-răspuns". Modalități de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele

acte de vorbire:

identificarea sau diferențierea a unui obiect de altul ori a unei persoane de alta; susținerea unui schimb verbal într-o conversație de grup;

exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii,

unei

comparații,

exprimarea

unei

impresii

personale,

solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva; formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc); prezentarea unei acțiuni complexe.

2.2

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Organizarea textului scris.

Organizarea

unui text în

funcție de destinație (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea poștală).

Scrierea de mână și prezentarea textului.

Așezarea în pagină.

Rolul simbolurilor și al imaginilor în pagină.

Punctuația.

Semnele de punctuație: punctul, virgula,

punctul și virgula,

linia de dialog și

linia de pauză.

Semnele ortografice:

apostroful, semi apostroful,

punctul ca semn ortografic.

2.2.2.

Contextele de realizare

Scrierea funcțională.

Textul de tip informativ (oferire de informații privind diverse aspecte ale realității înconjurătoare).

Scrierea

reflexivă

(inspirată

din

experiența

personală).

Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere.

Scrierea imaginativă

(compuneri libere).

Descrierea.

Povestirea. Portretul

Scrierea despre textul literar sau nonliterar.

Rezumatul.

Conspectul unui text de informare științifică. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice și lirice studiate.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Lexicul

(actualizare) Noțiunea de vocabular

Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.

Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului.

Derivarea

(actualizare).

Sufixarea.

Sufixele diminutivale și sufixele augmentative.

Prefixarea.

Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice.

Compunerea.

Compunerea prin sudare, alăturare și abreviere. Formarea cuvintelor prin

abreviere.

Schimbarea valorii gramaticale

(conversiunea).

Adverbe provenite din alte părți de vorbire. Adjective provenite din alte părți de

vorbire. Substantive provenite din alte părți de vorbire.

Familia lexicală. Sinonimele.

Antonimele.

Omonimele.

Arhaismele, istorismele și regionalismele, Pleonasmul.

Paronimele

Câmpurile lexicale (actualizare).

3.2.

Noțiuni de fonetică

(actualizare). Folosirea corectă a accentului. Neologismele (aspecte ortoepice). Silaba (actualizare).

3.3.

Noțiunea de sintaxă.

Felul propozițiilor. Fraza.

Propoziția regentă. Elementul regent.

Coordonarea și subordonarea.

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul - actualizare.

Verbele predicative și verbele nepredicative Modurile personale și nepersonale ale verbelor. Timpuri.

Funcții sintactice.

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Substantivele defective de singular sau plural. Substantive colective.

Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivului.

3.4.3.

. Substituți ai substantivului

3.4.3.1

Pronumele

Pronumele personal.

Pronumele reflexiv. Formele accentuate și neaccentuate. Funcții sintactice.

Pronumele posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice Pronumele reflexiv-posesiv. Forme cazuri și funcții sintactice.

3.4.3.2. Numeralul

(actualizare).

Valoarea substantivală și adjectivală a numeralului.

Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice.

3.4.4.

Determinanții substantivului

Adjectivul

(actualizare).

Formele. Gradele de comparație.

Funcții sintactice.

3.4.5

.Părțile de vorbire neflexionare

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare). Funcțiile sintactice.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare).

Exerciții de folosire corectă a adverbului, a prepoziției și a conjuncției.

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare).

3.5.

Sintaxa propoziției

(actualizare).

3.5.1.

Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal.

3.5.2.

Subiectul

Subiectul exprimat și subiectul neexprimat

Propoziții fără subiect.

Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3.

Atributul

(actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul apozițional.

3.5.4.

Complementul

(actualizare). Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul direct. Complementul indirect.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a

VII-a, elevul va fi capabil:

1.1

să integreze în structurile lexicale proprii, categoriile semantice

1.2. să identifice, în timpul ascultării, abateri de la normele lexicale

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context dat; exerciții de identificare a împrumuturilor neologice; exerciții de sesizare a relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciții de sesizare a rolului unităților frazeologice într-o comunicare orală; exerciții de descifrare a sensurilor unor cuvinte din texte diferite;

exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a atracției paronimice; exerciții de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciții de sesizare a dezacordurilor gramaticale.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a

VII - a

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități: elevul va fi capabil;

2.1.

să producă un text oral

- exerciții de construcție a unui discurs pornind de la o idee pornind de la o idee proprie

proprie;

2.2.

să

respecte în vorbire normele morfosintactice ale limbii limbii materne

- exerciții de utilizare corectă a categoriilor gramaticale învățate; exerciții de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciții de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciții de construire a unor mici narațiuni; exerciții de utilizare

expresivă a limbii;

2.3.

să-și

adapteze vorbirea la

- exerciții de comunicare orală in contexte formale sau informale; specificul comunicării dialogate

exerciții

comunicare

în

grup;

exerciții

adaptare

comportamentului verbal și non verbal la o situație de comunicare inedită;

2.4.

să stabilească relații de

- exerciții de ascultare simultană sau imediat succesivă a cel

comunicare directă cu diverse categorii de persoane

puțin două mesaje orale; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele va fi capabil:

activități:

3.1.

să recunoască modalitățile specifice

- exerciții de identificare a textelor epice și lirice; de organizare a textului epic și procedee-

exerciții de discriminare a trăsăturilor specifice celor

le de expresivitate în textul liric

două genuri în textele

literare studiate; exerciții de

identificare și de receptare a unor procedee de

expresivitate artistică; exerciții de identificare a sensului figurat al unor cuvinte;

3.2.

să identifice semnificația figurilor

- exerciții de identificare a semnificației figurilor de stil de stil

în funcție de contextul în care apar;

3.3.

să stabilească relația dintre tipuri și

- exerciții de deducere a conținutului textului pornind de conținut

la titlu

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele va fi capabil:

activități:

4.1

să adapteze redactarea unui text

- exerciții de construire a unor texte destinate prezentării funcțional la capacitatea de

unui auditoriu; exerciții de elaborare a argumentelor și a receptarea destinatarului, utilizând o

contraargumentelor; exerciții de dispunere în pagină a structura grafică adecvată

diverselor texte; exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și

corectă;

4.2

să

opereze

diverse

sensuri

- exerciții de utilizare corectă a sensurilor unităților ale unităților lexicale polisemantice

lexicale polisemantice în contexte adecvate;

(4-5 cuvinte din fondul principal de cuvinte)

4.3

să redacteze rezumatul complet al

- exerciții de redactare a rezumatului complet , prin unui text

ordonarea detaliilor, în funcție de textul dat;

4.4

să organizeze secvențele textuale,

- exerciții de structurare a unui text în secvențe în funcție de o cerință specifică

distincte (alineat, capitol, tablou).

(alineat, capitol, tablou)

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a,

Pe parcursul clasei a Vil-a, se recomandă următoarele elevul va fi capabil:

activități:

5.1

să identifice fenomene de

- alcătuirea

unei

lucrări

scurte

despre

fenomene interculturalitate

de interculturalitate ;

5.2

să recunoască diversitatea

- descrierea unor aspecte legate de specificul artei culinare aspectelor culturare ale etniei

a etniei croate;

(arta culinară, muzică)

alcătuirea unei

culegeri de cântece populare din folclorul local;

CONȚINUTURI

Lectura

1.1

Teoria literară

1.1.1

Cui îi este adresat mesajul?

1.1.2

Structura operei literare.

Structuri în textele epice și lirice

1.1.3

Figurile de stil.

Repetiția. Antiteza.

Metafora.

1.1.4

Versificația.

Tipuri de rimă. Tipuri de ritm.

Versul liber.

1.2

Textul

specii.

1.2.1

Texte literare -

populare și culte - aparținând diverselor genuri și

1.2.2

Texte nonliterare ,,utilitare"

(mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele poștale, programul de spectacol)

Texte sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii croate. Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină.

Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale și profesorilor. Aceștia pot alege și alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric - estetic, stilistic, formativ.

H. Hitrec: Sve za ljubav

I. Andrić: Aska i vuk

V. Nazor: Požar

V. Majer: Iz dnevnika malog Perice

V. Novak: U glib

I. Aralica: Susret s pjesnikom

Z. Balog: Prvi dan u novoj školi

A. Šenoa: Zlatarovo zlato

R. Kunić: Pohvala Dubrovniku

P. Preradović: Dvije ptice

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

2.1

Comunicarea orală

2.1.1.

Situația de comunicare.

Situația de comunicare dialogată și monologată (actualizare).

Dialogul formal și informal.

(Adaptarea la vârsta și la statutul interlocutorilor).

2.1.2.

Structurarea textului oral

(a)

Organizarea logico-semantică a mesajului.

Raportul dintre ideea principală și detaliile aferente.

Modalități textuale argumentative.

(b)

Organizarea formală a mesajului.

Modalitățile de asigurare a progresiei în textul oral, monologat și dialogat.

Înlănțuirea elementelor verbale și nonverbale în context.

Se recomandă ca elevii sa poată realiza următoarele

acte de vorbire:

identificarea sau diferențierea unui obiect ori a unei persoane de alta;

susținerea unei conversații (direct sau telefonic);

- prezentarea unor proiecte, punerea în relație a două evenimente sau a două acțiuni viitoare;

stabilirea de relații temporale în comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat;

interpretarea sau reproducerea spuselor cuiva;

formularea de argumente sau contraargumente într-o discuție;

stabilirea de comparații sau de analogii;

caracterizarea unui personaj;

formularea unei judecăți de valoare;

prezentarea unei acțiuni complexe (narative, cotidiene).

2.2.

Scrierea

2.2.1.

Procesul scrierii

(a)

Organizarea textului scris.

Exerciții de alcătuire a planului unei lucrări pe o temă dată.

Reorganizarea unui text propriu. Exerciții de construire a unui text

narativ

prin expansiune sau restrângere.

(b)

Scrierea de mână și prezentarea textului. Așezarea în pagină.

Structura grafică

specifică unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie și proză) .

(c)

Punctuația.

Valoarea funcțională și expresivă a semnelor de punctuație.

2.2.2.

Contextele de realizare

(a)

Scrierea funcțională (pentru un scop practic, informativ).

Textul documentar. Fișa de bibliotecă și fișa de lectură. Prezentarea unui eveniment cultural.

(b)

Scrierea reflexivă (inspirată din experiența personală).

Exprimarea în scris a unui punct de vedere personal.

(c)

Scrierea imaginativă (compuneri libere).

Dinamica structurării unei descrieri. Compoziții personale realizate prin structura variată a unui text narativ propriu.

(d)

Scrierea despre textul literar sau nonliterar.

Completarea unei secvențe din operele studiate.

Semnificația titlului .

Personajul literar (caracterizare)

Rezumatul unui text

științific.

Elemente de construcție a comunicării

3.1

Noțiuni de sintaxă

Discursul. Relația text, frază, propoziție, cuvânt.

Tipuri de propoziții (actualizare).

Propoziția principală și propoziția secundară. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Raporturile de coordonare și subordonare în propoziție și în frază.

3.2

Lexicul

Vocabularul fundamental și masa vocabularului (actualizare).

Sensul cuvintelor în context.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului ( actualizare)

Derivarea

(actualizare).

Rolul sufixelor în realizarea sensului cuvintelor.

Compunerea

(actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale

(actualizare).

Împrumuturile.

Neologismele.

Evitarea greșelilor în întrebuințarea neologismelor.

Pleonasmul

(actualizare).

Paronimele

(actualizare).

Categorii semantice

(actualizare).

Sinonime . Antonime. Omonime

(actualizare).

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare)

Evitarea greșelilor de pronunțare provocate de tendințele fonetice manifestate în limba croată contemporană.

3.4

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul

(actualizare).

Diatezele: activă și pasivă

Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare)

Verbele personale și verbele impersonale.

Funcțiile sintactice ale verbului.

3.4.2.

Substantivul

(actualizare)

Funcțiile sintactice ale substantivului

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

(actualizare)

Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, reflexiv- posesiv.

Forme, cazuri și funcții sintactice

Pronumele nehotărât. Forme, cazuri și funcții sintactice.

Numeralul (actualizare)

Funcțiile sintactice ale numeralului.

Specificul numeralului în limba croată.

3.4.4.

Determinanții substantivului

Adjectivul

(actualizare) Funcțiile sintactice ale adjectivului.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare)

Tipurile de adverbe în limba croată. Funcțiile sintactice ale adverbului.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare)

3.4.5.3 .Conjuncția

(actualizare).Conjuncțiile.

3.4.5.4. Interjecția

(actualizare).

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚA ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

1.1

să desprindă și să interpreteze

intențiile de comunicare dintr-un mesaj audiat , exprimate prin mijloace suprasegmentale

1.2

să recunoască dialectul (graiul), subdialectul căruia îi aparține un text audiat

1.3

să manifeste toleranță față de opiniile diferite, exprimate de interlocutori și față de argumentele acestora

1.4

să distingă între texte ficționale și non-ficționale

1.5

să recunoască trăsături definitorii ale

comunicării

ficționale

și

non- ficționale

(se

avea

în

vedere,

de exemplu: la ce se referă textele ficționale și

non-ficționale

respective,

limbaj folosesc, cu ce scop au fost concepute, ce efecte de lectură produc etc.)

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de rezumare a unor mesaje orale;

exerciții de dezvoltare a unui enunț sau a unui cuvânt într-o secvență textuală orală;

exerciții de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; exerciții de identificare a particularități- lor vorbirii regionale;

exerciții

ascultare

consecutivă;

exerciții

de ierarhizare a ideilor receptate în funcție de

utilizarea mesajului; exerciții de receptare și de reținere a ideilor și

argumentelor

dintr-o expunere

dintr-un monolog;

exerciții de comunicare a unor

texte ficționale

cu altele

non-ficționale

pe aceeași temă observând

scopul comunicării

și

referentul

acesteia (real sau imaginar);

exerciții de identificare a

particularităților distinctive

ale textelor ficționale și, respectiv, non-ficționale

referitoare

contextul comunicării, limbajul folosit, modul de receptare.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

2.1

să-și adapteze vorbirea la cerințele / specificul unei situații de comunicare: monolog

2.2

să utilizeze într-un mesaj oral diferite categorii lexicale

2.3

să

asigure

corectitudinea

relațiilor sintactice

nivelul

textului

comunicat, evitând interferența cu limba de stat sau cu alte limbi

2.4

să capteze atenția interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului

2.5

să

utilizeze

corect

și

adecvat formele exprimării

scrise

în

redactarea unor texte diverse

2.6.

să

specifice

sensul

termenilor

de specialitate propriu domeniilor abordate

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de formulare a ideilor în jurul unei teme date; exerciții de construire a unui text care să exprime opinia personală despre un anumit fapt;

exerciții

utilizare

prefixoidelor;

exerciții

de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt; exerciții de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciții de corectare a construcțiilor pleonastice;

exerciții de relaționare a părților de propoziție în propoziții

și

propozițiilor

în

fraze; exerciții

de evidențiere a rolului elementelor de legătură în frază; exerciții de contragere a unor propoziții în părțile de propoziție corespunzătoare;

exerciții de respingere sau de acceptare a unor opinii; exerciții

prezentare

unor puncte

vedere personale într-un dialog; exerciții de structurare a unui dialog pe o temă dată; exerciții de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situații

exerciții

de redactare

a unor texte (rezumate, povestiri,

proiecte),

folosind

normele

limbii literare;

activități în

grup: inventarierea surselor de informa- re pe care elevul le poate folosi pentru a-și clarifica sau îmbogăți cunoștințele referitoare la anumite noțiuni de teorie, istorie și critică literară, de retorică, stilistică și lingvistică; discutarea în clasă și

evaluarea de către profesor a acestei investigații;

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de

învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

3.1

să identifice genul și

specia literară

exerciții de identificare a genului și a speciei cărora le aparține textul receptat prin lectură

literare într-un text dat;

3.2

să

identifice

valorile

culturale

și

exerciții

analiză

elementelor

etice

și etnice dintr-un text

culturale descoperite într-un text;

3.3

să

utilizeze eficient

în

lectură

- exerciții

utilizare

eficientă

în lectură a instrumentele lexicografice (dicționar

dicționarului

explicativ

și

bilingv; exerciții bilingv, explicativ, îndreptar)

de întocmire a fișei de lectură;

3.4

să analizeze componente structurare și

- exerciții de diferențiere a

componentelor structu -

expresive ale textelor studiate și rolul lor

rare și expresive

specifice operelor înrudite în tratarea temelor

tematic studiate (de exemplu: temă, motive,

elemente de construcție a subiectului și a persona- jelor, simboluri centrale etc.).

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele

activități:

4.1

să elaboreze texte aparținând diferitelor

- exerciții de redactare a unor

texte

funcționale stiluri funcționale (proces-verbal, declarație)

(scrisoare,

bilet,

telegramă,

declarație,

cerere,

proces- verbal, raport, invitație, curriculum vitae); exerciții de transpunere în scris a propriilor sentimente, cu

ocazia

unui

eveniment

personal;

exerciții

de evidențiere a trăsăturilor unui obiect prin utilizarea resurselor expresive ale limbii

4.2

să utilizeze în redactarea unui text

- exerciții de aplicare corectă a semnelor de punctuație propriu cunoștințele de morfosintaxă

la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidență); folosind adecvat semne ortografice și de

exerciții

realizare

expresivității

ajutorul punctuație;

semnelor de punctuație;

exerciții morfosintactice de exprimare scrisă corectă;

4.3

să alcătuiască rezumatul unui text

- exerciții de elaborare a planului de idei a unui text într-un număr de enunțuri dat;

dat; exerciții

alcătuire

a rezumatului

pe baza

enunțurilor date;

4.4

să utilizeze valorile gramaticale ale cuvintelor - exerciții de identificare a categoriilor morfologice

și sintactice cu rol expresiv.

4.5

să identifice interferențele între ficțional și non-ficțional în texte de graniță (de exemplu: amestecul de "'realitate' 1

și " invenție",

caracterul subiectiv al informației prezentate etc.)

exerciții

identificare

a elementelor ficționale și non-ficționale

care

combină în

textele de graniță

(adevăr /actual

și

invenție

epică, obiectivitate

și

subiectivitate) ;

- exerciții de analiză a unor texte sau

tipuri de

texte

non-ficționale

incluse

în

texte ficționale

(de exemplu:

scrisoarea

sau epistola

specii literare,

jurnalul intim

ca text privat și ca formulă românească etc.) ;

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele

activități:

5.1

să compare elemente de cultură și

- descrierea unor sărbători și obiceiuri locale;

civilizație maternă cu elemente de cultură și civilizație cu care vine în contact

5.2

să comenteze contribuția personalităților

- alcătuirea unei lucrări scurte despre o personalitate culturii propriei etnii raportând-o la cultura

studiată

națională română

5.3

să facă aprecieri cu privire la

- vizionare de filme și spectacole ;

calitatea artistică a operelor studiate

- dezbateri pornind de la lecțiile studiate.

CONȚINUTURI

Lectura

1.1

Teoria literară

1.1.1

Cum este structurat mesajul operei literare?

1.1.2

Structurarea operei literare.

Actualizarea — prin analiza unor texte literare - a cunoștințelor referitoare la structura textelor narative (logica acțiunii, timpul, spațiul narațiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice

Figurile de stil

(actualizare)

Alegoria. Inversiunea.

Procedee de expresivitate artistică :invocația, interogația și exclamația retorică

1.1.3

Versificația.

Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa, (actualizare).

1.1.4

Genuri și specii.

Genurile epic, liric și dramatic, ritmul, versul, strofa

Poemul eroic, oda, proverbele, zicătorile, balada, etc. Opera dramatică: Comedia.

Balada populară. Schița. Nuvela.

Romanul (fragmentul). Scrieri SF.

1.2

Textul

1.2.1

Texte literare -

populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii (aprofundarea unor tipuri de texte învățate anterior).

1.2.2

Texte nonliterare: "utilitare "

(ziarul, catalogul de expoziție, textele publicitare etc.),

distractive

(anecdota, gluma).

Texte sugerate

Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale și profesorilor. Aceștia pot alege și alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric - estetic, stilistic formativ.

M. Držić: Novela od Stanca K.S.Gjalski: Na badnjak I.Gundulić: Dubravka

S. Kolar: Breza

A.G. Matoš: Notturno

J. Pupačić: More

A.B. Šimić: Opomena

T. Ujević: Kolajna (izbor)

J. Kaštelan: Volio bih da me voliš

A. G. Matoš: Srodnost

V. Kovačić: Hvaljen Isus, moja stara baka

D. Cesarić: Balada iz predgrađa

F. Hadžić: Gospoda i drugovi

Hrvatske narodne lirske pjesme: Lipa divojka

Djevojka karamfilu

P. Zoranić: Pianine

V. Stahuljak: Pasje dužnosti

Šenoa: Seljačka buna

Đ. Sudeta: Mor

Practicarea rațională a limbii: tipuri de comunicare

2.1.

Comunicarea orală.

Convergența ideilor în jurul unei teme. Alocuțiunea.

Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale și nonverbale, regulile dialogului.

Organizarea logico-semantică a mesajului.

Modalități textuale argumentative.

Textul dialogat și cel monolagat.

Organizarea monologului expozitiv și demonstrativ. Organizarea dialogului informai și formal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitățile de exprimare a gusturilor și a opiniilor.

Invocația, exclamația și interogația retorică.

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele

acte de vorbire:

susținerea argumentată a unui schimb verbal direct;

exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

exprimarea unei atitudini; formularea unei judecăți critice

2.2.

Scrierea

Structurarea analizei de text literar

(integral sau fragmentar).

Așezarea în pagină a textului.

Valoarea expresivă a semnelor grafice și de punctuație (actualizare). Scrierea despre textul literar sau nonliterar.

Analiza de text literar.

Citirea și completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitații (aniversări, evenimente familiale etc.). Curriculum-ul vitae. Procesul verbal. Conspectul.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Noțiuni de sintaxă. Discursul

(actualizare). Fraza. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare).

Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază.

Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor.

3.2.

Lexicul

(actualizare)

Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).

Prefixoidele. Sufixoidele.

Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. împrumuturile lexicale (vechi și noi).

Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia.

Rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei. Argoul și jargonul.

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

Limba croată contemporană. Pronunțarea numelor proprii străine.

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul

(actualizare).

Verbele personale și verbele impersonale.

3.4.2.

Pronumele

(actualizare).

Pronumele interogativ și relativ. Forme, cazuri și funcții sintactice

Locuțiunea adverbială.

3.4.3.

Prepoziția

(actualizare).

Locuțiunea prepozițională.

3.4.4.

Conjuncția

(actualizare).

Locuțiunile conjuncționale.

3.5.

Sintaxa propoziției

(actualizare)

3.5.1.

Predicatul

(actualizare)

Predicatul verbal și cel nominal

Propoziția subordonată predicativă.

3.5.2.

Subiectul

(actualizare)

Subiectul exprimat și cel neexprimat.

Subiectul nedeterminat

(aplicativ).

Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale. Propoziția subordonată subiectivă.

Propoziția principală insuficientă.

3.5.3.

Atributul

(actualizare).

Propoziția subordonată atributivă. Tipurile de atribute în limba croată. Propoziția subordonată completivă.

3.5.4.

Complementul

(actualizare)

Tipurile de complemente circumstanțiale în limba croată.

Complementul direct. Complementul indirect.

Propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.

Tipurile de propoziții circumstanțiale specifice gramaticii limbii croate.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

S.1

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

S.2

Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificația mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacității de expri- mare orală

S.3

Construirea unui mesaj oral pe o temă dată în funcție de diferite situații de comunicare

S.4

Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5

Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacității de recep- tare a mesajului scris

S.6

Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7

Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8

Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a noțiunilor de teorie literară învățate, într-o operă literară dată

S.9

Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la contextul mesajului scris

S.10

Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

4. Dezvoltarea capacității de expri- mare scrisă

S.11

Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

S.12

Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13

Redactarea unui text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale și semnificațiile unui fragment de text literar dat

S.14

Redactarea unor texte cu destinație funcțională: scrisoare, cerere.

S.15

Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare corectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate;

Dezvoltarea de reprezentări culturale și a interesului pentru

studierea limbii materne și a culturii etnice

S.16.

Cunoașterea diversității aspectelor culturale ale etniei croate

S.17.

Compararea elementelor de cultură și civilizație maternă cu elementele de cultură și civilizație ale celorlalte etnii

S.18.

Cunoașterea contribuției personalităților culturii propriei etnii la patrimoniul cultural european și mondial

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CURRICULUM ȘCOLAR

pentru

LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

CLASELE V – VIII

LEHRPLAN

KLASSEN V – VIII

București 2008

CURRICULARER LEHRPLAN DES FACHES DEUTSCH ALS MUTTERSPRACHE

- KLASSE 5 - 8

Vorbemerkungen. Aufgaben des Deutschunterrichts

Der Deutschunterricht hat die Aufgabe der

sprachlichen

und

literarischen

Bildung junger Menschen. Er erweitert ihren ästhetischen, historischen und gesellschaftlichen Erfahrungs- und Wissenshorizont. Dadurch leistet er einen wesentlichen Beitrag zu ihrer Erziehung.

Grundlagen für den gelungenen Deutschunterricht sind das

Interesse

und die

Freude

an Sprache und Literatur; sie müssen bei den Schülern geweckt und ständig gefördert werden.

Die

menschliche Persönlichkeit

findet ihren Ausdruck vorrangig in der Sprache. Sie in allen ihren Möglichkeiten zu erfassen und gebrauchen zu können, ist für den Schüler unbedingt notwendig. Sprache fungiert als Ausdrucksmittel der Emotionen, Überzeugungen, Phantasien, Analysen von Problemen und Wünschen. Gleichzeitig dient sie dem Zusammenleben der Menschen in ihren jeweiligen Gemeinschaften. Kommunikative Techniken aller Art sind also wesentliche Elemente des Deutschunterrichts, in der praktischen Gesprächsführung ebenso wie in der theoretischen Auseinandersetzung mit Sachverhalten.

Sprache vermittelt über die

Literatur

einen

Zugang zur Welt . Hier findet der Schüler verschiedene zeit- und gesellschaftsbedingte Ausdrucksformen der eigenen Kultur und fremder Kulturen, setzt sich mit ihren ästhetischen, philosophischen und sozialen Inhalten auseinander. Er hat die Möglichkeit, das traditionelle und eigene Lebensmodell mit alternativen Denkweisen in Verbindung zu bringen. Die Erkenntnis der historischen Bedingtheit aller Lebens- und Weltdeutungen schützt davor, Sichtweisen ideologisch zu verengen oder absolut zu setzen.

Aus

dem

bisher

Gesagten

ergeben

sich

die

Bildung-

und

Erziehungsziele

des Deutschunterrichts:

Förderung der Ausdrucksfähigkeit in der Standardsprache,

Vermittlung von Einsichten in die Vielfalt sprachlicher Ausdrucksformen,

Förderung der Lese- und Schreibfertigkeit,

Übung und Sicherung des normgerechten Schreibens,

Einführung und Übung mündlicher und schriftlicher Äußerungs- und Verständigungsformen,

Entwicklung von Fähigkeiten, Wirklichkeit ordnend zu erfassen, zu beschreiben und zu bewerten,

Entwicklung und Förderung kreativen Gestaltens,

Wecken der Freude am entdeckenden Lesen, auch im Hinblick auf sinnvolle Freizeitgestaltung,

Einführung in die Literatur, Befähigung zum Verstehen literarischer Kunstwerke und Ver- mittlung literarischer Bildung, dabei angemessene Berücksichtigung heimatlicher Dichtung,

Auswendiglernen und Vortragen von Gedichten,

Erziehung zu Werthaltungen sowie zu der Fähigkeit, die eigenen Vorstellungen - unter Achtung anderer Standpunkte - zu vertreten,

Entwicklung des Verständnisses für die Funktion und das System der Sprache auf der Grundlage der Terminologie der traditionellen Schulgrammatik.

Um die Ziele des Deutschunterrichts zu erreichen, müssen Unterrichtsverfahren angewendet werden,

die

geeignet

sind,

die

Eigentätigkeit

des

Schülers ,

seine

Fähigkeit

zu partnerschaftlichem Verhalten und zur Teamarbeit zu fördern, zum Beispiel Gespräch, Diskussion, Partner- und Gruppenarbeit, Spiel. Wichtig sind auch gemeinsame Veranstaltungen von Schülern, Eltern und Lehrern außerhalb des Unterrichtsrahmens (Schulfeiern, Theaterbesuch usw.).

Bei der Behandlung bestimmter Unterrichtsthemen ist die

Zusammenarbeit mit anderen Fächern

anzustreben. Dies gilt für alle Fächer, mögen sich auch besonders Geschichte, Erdkunde, Gemeinschaftskunde, bildende Kunst und Musik dafür eignen. Diesen fächerübergreifenden

Unterricht sind die Schüler aus der Primarstufe als implizites Verfahren gewohnt; es erscheint sinnvoll, dessen Elemente ab der 5. Klasse auch explizit zu entfalten. Andererseits sei gesagt, daß mit der 5. Klasse bewußt das

Einzelfachprinzip

mit seiner fachspezifischen Didaktik und Methodik dem Schüler altersgerecht zu vermitteln ist.

Der Lehrplan der Gymnasialstufe muss einerseits für die Absolventen der 8. Klasse, die eine Berufsausbildung anschließen, die Voraussetzung für eine in sich geschlossene sprachliche und literarische Grundbildung gewährleisten, andererseits aber auch als Bindeglied zwischen Grund- und Lyzealstufe verstanden werden. Deshalb ist es für den Deutschlehrer unerläßlich, sich mit dem

Lehrplan

der

vorangegangenen

Stufe

auseinanderzusetzen,

damit

weiß,

welche Voraussetzungen in der Grundstufe geschaffen wurden, worauf er aufbauen kann.

In den Ausführungen von Gudula Gnann zum Lehrplan der Grundstufe, vorgetragen am 18.4.1997 in Hermannstadt, heißt es:

„ Darauf kann nach der 4. Jahrgangsstufe aufgebaut werden:

grundlegende Gesprächstechniken

Partner- und Gruppenarbeit

Lesen:

Epische Kleinformen: Erzählung, Märchen, Fabel, Schwank, Legende, Sage, Dialogstücke, Gedichte, Alltags- und Gebrauchstexte; Kinder- und Jugendliteratur;

Mündlicher Sprachgebrauch:

Situationsbezogen sprechen, z. B. beim Kontaktaufnehmen; ermuntern, trösten, einladen, wünschen, fordern, anteilnehmen, richtigstellen, sich beschweren, seine Meinung vertreten, nachgeben, zustimmen, anerkennen; einfache Vorgänge und Zusammenhänge folgerichtig und klar beschreiben;

Schriftlicher Sprachgebrauch:

Erlebnisse in kurzen Sätzen aufschreiben; einfache Bilder in Schriftsprache umsetzen; Texte abwechslungsreich gestalten; einfache Sachverhalte niederschreiben; Geschichten lebendig und folgerichtig aufschreiben; Geschichten nacherzählen; Sachtexte verfassen; einige sprachliche Mittel kennen lernen und zunehmend bewusst beim Schreiben einsetzen wie z. B.:

Einleitung, Hauptteil (Höhepunkt), Schluss; direkte Rede, Wiederholungen vermeiden, abwechslungsreiche Satzanfänge;

Reizwortgeschichte, Beschreibung, Sachtexte verfassen, Karten / Briefe schreiben (auch äußere Form)

Sprachbetrachtung:

Wortableitungen, Wortpaare, Wortfamilien, Wortfelder

Wortarten:

Substantiv, Artikel, Verb, Adjektiv, Fürwort (Pronomen)

Satzglieder:

Subjekt, Prädikat, Orts- und Zeitangabe

Fälle:

Werfall, Wessenfall, Wemfall, Wenfall

Vergleichsformen:

Grundstufe, Höherstufe, Höchststufe (mit Vergleichswörtern „wie“ und „als“) Bindewörter „und / aber“

Rechtschreiben (neue Rechtschreibung)

Wörter aus dem Grundwortschatz richtig schreiben (insgesamt 880 Wörter + Ableitungen) einige Besonderheiten der Rechtschreibung, Mitlautverdopplung, Dehnungen, doppelte Selbstlaute, Wörter mit tz, ck, s, ss, ß, chs, x

bekannte Begriffe: Selbstlaut, Mitlaut, Umlaut, Zwielaut, Vorsilbe, Nachsilbe Umfang von Nachschriften und Diktaten: zwischen 50 und 70 Wörtern“

Folgende

Konsequenzen

ergeben sich - nach G. Gnann - aus der Konzeption eines explizit zielorientierten Unterrichts und behalten u. E. ihre Gültigkeit für den Unterricht und den Unterrichtenden im Gymnasium:

„- Mut, sich auf Neuerungen einzulassen

neue Schulbücher, Schülerarbeitshefte

Lehrerhandbücher, Handreichungen

viel Anschauungsmaterial (Bilder, Spiele, ...)

veränderte Unterrichtsmethoden und -formen

mehr Schüleraktivität, handlungsorientierter Unterricht

Information von Eltern über Neuerungen (rechtzeitig!)

Zusammenarbeit im Kollegium und mit weiterführenden Schulen

weiterführende Schulen: Berücksichtigung der Veränderungen

Bereicherung des Schullebens“

Arbeitsbereich: Sprechen und Schreiben

Im Deutschunterricht stehen mündlicher und schriftlicher Sprachgebrauch

gleichberechtigt

nebeneinander, wobei im mündlichen Sprachgebrauch dem kommunikativen Sprechen deutlich mehr Raum zu geben ist als dem Lesen. Die Erziehung zum Hören (etwa bei Schülerreferaten oder Diskussionen) ist ebenso wichtig wie die Erziehung zum Sprechen. Situationsbezogenes, partnergerechtes Verhalten wird dadurch gefördert.

Fundierte Kenntnisse in

Rechtschreibung und Zeichensetzung

sind notwendig, deshalb ist die Erziehung zum normgerechten Schreiben für alle Schuljahre Unterrichtsprinzip. (Dies gilt nicht nur für das Fach Deutsch, sondern für alle Fächer.) Die Rechtschreibreform der deutschen Sprache ist zu beachten.

Auf eine den Textsorten (Brief, Protokoll, Aufsatz, Erzählung usw.) angemessene

äußere Form

ist zu achten.

Zum Arbeitsbereich: Literatur, Sachtexte und Medien

In diesem Arbeitbereich ist

dichterischen Texten

vor Sachtexten (Zeitungsbericht, Feuilleton usw.) ein Übergewicht zu geben. Dabei muß der Schüler den Inhalt, Aufbau und Form, Sinn und Absicht erfassen lernen, sich mit den Texten zunehmend selbständig auseinandersetzen sowie seine Erkenntnisse formulieren können. Um Einseitigkeit der Deutung zu vermeiden und um die Freude des Schülers am Kunstwerk zu wecken, zu erhalten und zu fördern, sind unterschiedliche methodische Zugänge erforderlich. Dem leseorientierten Ansatz kommt im Lehrplan besondere Bedeutung

zu.

Dem

Jugendbuch

sollte

wegen

seiner

altersgerechten

Thematik

und Darstellungsweise zunehmend Raum im Deutschunterricht gegeben werden.

Bei der Auswahl der Texte ist darauf zu achten, daß jede einseitige weltanschauliche und parteipolitische Beeinflussung des Schülers unterbleibt.

Da in der Lebenswelt der heutigen Schüler

Bild-, Ton- und elektronische Medien

eine herausgehobene Rolle spielen, ist es wichtig, die Schüler mit der Fähigkeit auszustatten, sich kritisch mit deren Formen und Inhalten auseinanderzusetzen. In diesen Bereich fallen Analysen von Spielfilmen, Videoclips, Werbesendungen, Hörfunksendungen usw.

Zum Arbeitsbereich: Sprachbetrachtung und Grammatik

Sprachbetrachtung und Grammatik stehen in engem, unlösbarem Zusammenhang mit mündlichem und schriftlichem Sprachgebrauch und dem Umgang mit Literatur. Sie gehen in der Regel von Unterrichtstexten

aus,

führen

zum

Erkennen

von

sprachlichen

Formen,

von

deren Gesetzmäßigkeiten und Funktionen. Auf Systematik kann dabei nicht verzichtet werden, dennoch steht die Betrachtung der Funktion grammatikalischer Erscheinungen im Vordergrund. Dies ist eine Voraussetzung für einen bewussten Sprachgebrauch.

Aufbau des Lehrplans. Hinweise zur Arbeit mit dem Lehrplan

Der vorliegende Lehrplan ist in drei Abschnitte gegliedert:

Verwendung der Sprache im mündlichen und schriftlichen Ausdruck;

Umgang mit Texten. Textsorten;

Übersicht über die zu vermittelnden Kenntnisse in den Bereichen Sprachbetrachtung, Rechtschreibung und Interpunktion.

Teil 1 enthält den eigentlichen Lehrplan und ist in die Rubriken

Lernziele ,

Lerninhalte ,

Vorschläge

zur Unterrichtsgestaltung

und

Vorschläge zur Lernzielkontrolle

unterteilt.

Lernziele

Lerninhalte

Vorschläge zur Unterrichtsgestal- tung und Lernzielkontrolle

Was soll der Schüler

Welcher Stoff ist dafür

Wie können wir vorgehen? lernen?

erforderlich?

Woran wird der Lernerfolg

Was soll daran deutlich werden?

sichtbar?

Ein Vergleich der Lernziele in den verschiedenen Jahrgangsstufen zeigt, dass diese sich im allgemeinen wiederholen, ab und zu Schwerpunkte verschoben werden.

Die Lerninhalte werden von einer Jahrgangsstufe zur anderen durch neue Textsorten und Begriffe (auch aus dem Bereich Sprachbetrachtung) erweitert, nach dem Prinzip des wachsenden Schwierigkeitsgrades.

Als verbindlich gelten Lernziele und Lerninhalte; zur Unterrichtsgestaltung werden Vorschläge gemacht, die durch den Lehrer ergänzt, variiert und auf die konkreten Bedürfnisse einer Schulklasse abgestimmt werden können.

Die Grammatiksequenzen sind dem jeweiligen Lernziel untergeordnet; dem Lehrer steht es frei, Verschiebungen vorzunehmen, wenn es ihm angemessen erscheint.

Es ist Aufgabe des Lehrers im Sinne eines verbundenen Deutschunterrichts thematische Einheiten zu erstellen, in denen in der Regel Ziele und Inhalte aus den verschiedenen Arbeitsbereichen mit unterschiedlicher Schwerpunktsetzung enthalten sind.

(Es sei angemerkt, daß der Lehrplan keine verbindliche Textsammlung bietet, also ganz bewußt dem Lehrer die Auswahl der Unterrichtstexte aus den verfügbaren Lesebüchern überläßt. Dieses Prinzip wird von der 5. - 8. Klasse durchgehalten; in Zukunft wird die Aufnahmeprüfung zur 9. Klasse dies in Rechnung stellen.)

Teil 2 enthält eine Übersicht über die schwerpunktmäßig zu behandelnden Textsorten und Einzelschritte zur ganzheitlichen Texterfassung. Text und Intention des Lehrers entscheiden darüber, welche Vorgangsweisen in welcher Reihenfolge angewendet werden. Allerdings sollte dafür gesorgt werden, daß im Laufe eines Schuljahres alle Anweisungen abgedeckt sind.

Teil 3 bietet eine Übersicht für den Lehrer, welche Begriffe und Strukturen aus den oben angeführten

Bereichen

der

Sprache

schwerpunktmäßig

vermitteln

sind.

Sprachliche Erscheinungen sind in ihrer Regelhaftigkeit bewusst zu machen, die entsprechenden Strukturen einzuüben und in den Dienst einer inhaltsbezogenen Kommunikation zu stellen.

Anmerkungen:

Die Bereiche Rechtschreibung und Zeichensetzung nach den neuen Regelungen sind noch auszuarbeiten und werden nachgeliefert, ebenso der Bereich „Jugendbuch“ mit einer Liste vorgeschlagener Titel. Der Lehrer wird sich da an Beständen, die in Klassensätzen vorhanden sind, orientieren müssen.

Der experimentelle Einsatz des neuen Lehrplans, in einer Übergangsphase unter Verwendung der alten Lehrbücher, ergänzt durch vom Lehrer erstellte Zusatzmaterialien, erscheint sinnvoll, da der Lehrplan auf diese Weise durch Erfahrungen der Unterrichtspraxis korrigiert werden kann. Kompromisslösungen

zwischen

altem

und

neuem

Lehrplan

sind

dabei

wahrscheinlich unvermeidlich, sollten aber möglichst eingeschränkt werden.

Klasse

Lernziele und Beispiele für Lerntätigkeiten

Entwicklung

der

Fähigkeiten

zum

Verständnis

einer

mündlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 5. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

1.1 soll den Mitteilungskern einer Rede erfassen/Sinnerfassendes Verstehen

- Übungen zur Auswahl neuer Informationen aus einer mündlichen Mitteilung

1.2 soll unbekannte lexikalische Einheiten beim Hören erkennen

1.3 soll die Angemessenheit einer mündlichen Äußerung beurteilen im Hinblick auf Phonetik

- Übungen zur richtigen Aussprache (Länge und Kürze, stimmhaftes und stimmloses Aussprechen von Lauten usw.)

1.4 soll Interesse für das Gespräch mit dem Partner aufweisen

- Übungen zur Entwicklung der distributiven Aufmerksamkeit und der Fähigkeit die Mitteilung des Partners zu verfolgen

Entwicklung

der

Fähigkeit

sich

mündlich

auszudrücken

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 5. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

2.1 soll seinen eigenen Standpunkt zu einem bekannten Thema kurz äußern

-Übungen zum Formulieren eigenen Gedankenguts

-Übungen zu ungehemmten sprachlichen Äußerungen

-Übungen zum sinnvollen Aneinenderreihen von Sätzen

-Übungen zur Zusammenstellung/Erweiterung von Wortfeldern

2.2 soll grammatisch richtige Sätze, Satzverbindungen und Satzgefüge bilden

-Übungen mit Lückentexten/Ersetzungsübungen, Übungen zum Bilden einfacher Sätze

-Übungen zur richtigen Verwendung morphologischer Kategorien in einem gegebenen Kontext

-Übungen zum Anwenden der richtigen Reihenfolge verschiedener Satzglieder

2.3 soll Synonyme und Antonyme sinnvoll im mündlichen Gebrauch der Sprache verwenden

Übungen zum Hörverständnis anhand von literarischen Texten und Sachtexten

Eingliederung der neuen Wörter in Synonym- und Antonymreihen

Übungen zur Sinndeutung des neuen Wortes auf Grund des Kontextes

Übungen zur Eingliederung von Wörtern in Synonym- und Antonymreihen

Ergänzungs- und Substitutionsübungen einen Text betreffend

Übungen zur Anwendung der Synonyme und Antonyme

in kurzen mündlich selbstverfassten Texten

2.4 soll die Sprechhaltung dem Gesprächspartner und der Kommunikationssituation anpassen

Übungen zur richtigen Aussprache (Betonung, Länge und Kürze von Vokalen usw.)

Übungen zur Verbesserung der Aussprache

Gedichtvortrag

Stegreif- und Rollenspiele

3. Entwicklung der Fähigkeit zum Verständnis einer schriftlichen Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 5. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

3.1

soll die Hauptideen erkennen nach dem Globallesen eines Textes

Übungen zur Einteilung eines Textes in Sinnabschnitte

Übungen zum Erstellen von Stichwortreihen

Übungen zum Unterscheiden der Hauptideen von weniger wichtigen Ideen in einem gegebenen Text

3.2

soll Elemente eines Gedichtes identifizieren

- Übungen zum Erarbeiten gattungsspezifischer

Merkmale (Strophe, Reim …)

3.3

soll in einem Text neue Elemente und Ausdrücke feststellen

Übungen zum Erkennen von neuen Ausdrücken in einem gelesenen Text

Übungen zum Verwenden von Nachschlagewerken

Übungen zum Erkennen von Synonymen und Antonymen

Schlüsselwörter finden

3.4

soll die Wichtigkeit der korrekten Verwendung der besprochenen grammatikalischen Kategorien erkennen

Übungen zum Erkennen verschiedener grammatikalischen Kategorien

Übungen zum Erkennen syntaktischer Beziehungen im Satz

Übungen zum Bilden korrekter einfacher Sätze

Übungen zur richtigen Verwendung der beugbaren Wortarten/in verschiedenen Beugungsformen

Übungen zur grammatischen Übereinstimmung zwischen verschiedenen Satzgliedern/im Satz, in Wortgruppen

3.5

soll korrekt, fließend und aus drucksvoll lesen

Übungen zum lauten und stillen Lesen

Übungen zum ausdrucksvollen Lesen

Übungen zum Lesen mit verteilten Rollen

Kettenlesen

Vorlesen und Vortragen von Texten

4. Entwicklung der Fähigkeit zum schriftlichen Ausdruck

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 5. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

4.1

soll kurze Aufsätze verfassen zu einem

- Übungen zum Formulieren von Hauptgedanken

bestimmten Thema, einen vorgegebenen Plan verfolgend

Übungen zum Aneinanderfügen/Verknüpfen von Sätzen

Übungen zur chronologischen und logischen Anordnung der Ideen

Schaffen von authentischen Schreibanlässen

Verfassen von Briefen, Post- und Ansichtskarten persönlichen Inhalts

4.2

soll beim Verfassen von Arbeiten einen gewählten Wortschatz gebrauchen (Synonyme, Antonyme, Redewendungen)

Übungen zur Auswahl des geeigneten Wortschatzes zu einem Thema

Übungen zur Eingliederung von Wörtern in Synonym- und Antonymreihen

Ergänzungs- und Substitutionsübungen

Unterrichtsspiele: Wort- und Buchstabensalat, Kreuzworträtsel

Übungen zur logischen Anordnung von Erzählschnitten

Umwandeln eines Dialogs in indirekte Rede

4.3

soll die Hauptgedanken eines Textes erarbeiten

Übungen zum sprachlichen Ausdruck der Hauptideen

Übungen zum Erfassen des Wichtigsten im Formulieren der Hauptgedanken

4.4

soll Aussagen nach vorgegebenem Schema verfassen

Übungen zum Bilden von Sätzen nach vorgegebenem Schema

Übungen zum Ergänzen von Sätzen/zur Substitution

4.5

soll einen Text wiedergeben können/am Text arbeiten

Übungen zur Wiedergabe einzelner Informationen und Begebenheiten

Übungen zum Erstellen von Stichwortreihen

Übungen zur Texterweiterung durch Einführen neuer Elemente

selbständige Fortsetzung einer Geschichte

Textumformung:

Wechsel der Erzählperspektive

Übertragung in andere Textsorten

5. Bildung von spezifischen kulturellen und interkulturellen Vorstellungen

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 5. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

5.1

soll spezifische Elemente der Kultur und Zivilisation erkennen (kirchliche und weltliche Feiertage)

-Übungen zum Erkennen dieser Elemente in literarischen Texten oder in Sachtexten

5.2

soll die Vielseitigkeit der kulturellen Aspekte der Ethnie erkennen (Tracht, Gewerbe

…)

-Frage-Antwortspiel

-Übungen zur Auswahl von Abbildungen und Dingen, die der Ethnie eigen sind

5.3

soll Persönlichkeiten kennen, die der deutschen und rumäniendeutschen Kultur angehören

-kurze Darstellung des kulturellen Beitrags ausgewählter Persönlichkeiten

Lerninhalte

Sprachliche Umgangsformen:

1.1

Sich und andere vorstellen

1.2

Begrüßung und Verabschiedung

1.3

Entschuldigung

1.4

Sprechen über sich selbst

Lektüre:

2.1

Das Buch – ein Kulturträger. Titel, Autor, Inhaltsverzeichnis, Einordnung in die Seite, Buchumschlag, der Band, die Bibliothek

2.2

Belletristische Literatur; die Beziehung zwischen Literatur und Wirklichkeit. Das literarische Werk und der Text

2.3

Das literarische Werk: der Erzähler, die Gestalt; die Beziehung Autor – Erzähler; kurze Charakteristik der Gestalt

2.4

Erzählweisen: Erzählung, Beschreibung, Dialog. Direkte Rede und indirekte Rede

2.5

Stilfiguren: Wiederholung, Epitheton, Vergleich, Personifizierung und Stilfiguren, die typisch für die Volksdichtung sind (feste Formeln, Steigerung, Wiederholung)

2.6

Literarische Gattungen aus der Volks- und Kunstdichtung: Märchen, Sagen, Lügengeschichten, Erzählungen, Fabeln, Schwänke, Kinder- und Jugendbücher (Auszüge), Sprichwörter, Redewendungen, Redensarten.

2.7

Merkmale der Lyrik: Versform, Strophenbau, Reim

2.8

Sachtexte: erzieherische, informative, unterhaltsame

2.9

Kurzformen

Vorgeschlagene Texte

3.1

Volksmärchen:

Die Königstochter in der Flammenburg

3.2

Kunstmärchen: L. Bechstein,

Siebenschön ; H. Ch. Andersen,

Das kleine Mädchen mit den Schwefelhölzchen

3.3

Sagen:

Die Abenteuer des Herakles ; Brüder Grimm,

Die Kinder zu Hamel n, C. Stephani,

Ruthraut

3.4

Lügengeschichten: Münchhausen; E. Stubert, Eine Lügengeschichte

3.5

Erzählungen:

Schule und Familie: A. Norden,

Uwe schwänzt die Schule ; H. Weggerl,

Der Schulinspektor kommt

Mensch und Tier: Hebbel,

Aus der Kindheit ; Th. Storm,

Von Katzen ; H. Bender,

Ein Bär wächst bis zum Dach

3.6

Fabeln: Äsop, Lessing

3.7

Schwänke:

Till Eulenspiegel ; J. P. Hebel,

Das wohlfeile Mittagesse n

3.8

Kinder- und Jugendbücher (Auszüge): M. Ende,

Momo ; L. Carroll,

Alice im Wunderland

3.9

Lyrik: R. Ausländer, April; P. Hacks, Der Herbst steht auf der Leiter; H. Seidel,

Der erste Schnee

3.10

Sachtexte: Arbeit mit dem Wörterbuch; Der Star; Sitten und Bräuche: Weihnachts- und Ostergeschichten

3.11

Kurzformen: Briefe, Post- und Ansichtskarten

3.12

Sprichwörter und Redensarten

*Die Auswahl und Anzahl der im Unterricht zu verwendenden Texte bleibt, unter Berücksichtigung der angeführten Textsorten, dem Deutschlehrer überlassen. Die mit * bezeichneten Textsorten und Begriffe sind nicht verbindlich. Sie können, nach Gutdünken des Lehrers, auch durch andere ersetzt werden. Das Lehrbuch sollte eine Textsammlung mit einem breit gefächerten Angebot enthalten. Es sind in angemessenem Verhältnis, (etwa 30 %) Texte aus der rumäniendeutschen Literatur sowie aus der Weltliteratur zu gleichen Teilen einzuschließen. Bei der Auswahl rumäniendeutscher Texte sollten die lokalen Besonderheiten beachtet werden.

Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung

4.1

Wortschatz/Bedeutungslehre

Wortbildung Wortfamilien Wortfelder

Ober- und Unterbegriffe Redewendungen und Wortfügungen

4.2

Satzgrammatik/Syntax

Satzarten nach Redeabsicht (Wiederholung)

Satzglieder: Subjekt und Prädikat (Wiederholung)

Stellung im Satz

Fallergänzungen: Dativ- und Akkusativobjekt

Umstandsergänzungen der Zeit, des Ortes und der Art ausgedrückt durch Einzelwörter und Wortgruppen

Attribut als Satzgliedteil

4.3

Wortgrammatik/Morphologie

- Verb: Nennform, Zeitstufen und Zeitformen: Präsens - Perfekt - Imperfekt - Plusquamperfekt - Futur

Substantiv und Artikel: Numerus, Genus (Wdh.), Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ

Adjektiv: attributiver und prädikativer Gebrauch

Pronomen: Personal-, Possessiv- und Interrogativpronomen

Adverb: in Orts-, Zeit- und Artbestimmungen

Partikeln: Satzverknüpfung mit Konjunktionen und Gebrauch der Präpositionen mit dem richtigen Fall

4.4

Rechtschreibung

Dehnung der Vokale (Dehnungs-h, Verdoppelung, -ie-, -ih-, -ieh-)

Verdoppelung der Mitlaute, -ck-, -tz-

Schreibung des s-Lautes (s, ss, ß)

Schreibung gleich klingender Konsonanten (f-v; d-t; b-p; g-k)

Schreibung der Vorsilben ver- und vor-

„das - dass“

Verdoppelung der Konsonanten bei Pluralbildung: -nis/se, -in/nen

Schreibung einiger gebräuchlicher Fremdwörter

Silbentrennung

4.5

Satzzeichen

Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende

Doppelpunkt vor angekündigter direkter Rede und bei Aufzählungen

Anführungszeichen bei direkter Rede

Beistrich bei Aufzählungen und vor den meisten Konjunktionen

Anmerkung

Grammatik und Aufsatz werden in den gesamten Deutschunterricht integriert. Erscheinungen aus verschiedenen Teilen der Sprachbetrachtung sind so zu gruppieren, dass sie den thematischen Unterrichtseinheiten zugeordnet werden können und den dazugehörigen Lernzielen dienen. Stundenweise kann der Schwerpunkt abwechselnd auf sprachliche oder inhaltliche

Bereiche gelegt werden, ohne dass daraus eine Regelmäßigkeit entstehen muss. Übungen zum Wortschatz und zur Wortbedeutung sowie zur Rechtschreibung und Zeichensetzung sollten aus keiner Unterrichtseinheit fehlen.

Klasse

Lernziele und Beispiele für Lerntätigkeiten

Entwicklung

der

Fähigkeiten

zum

Verständnis

einer

mündlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 6. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

1.1 die wichtigen Informationen von Detailinformationen in einer mündlichen Mitteilung unterscheiden

1.2 unverstandene Sinneinheiten erkennen

- Übungen zum Formulieren von Fragen zur Klärung von Sinneszusammenhängen/Übungen zum Heranziehen des Kontextes

1.3 die Angemessenheit des Wortschatzes erkennen/Abweichungen von der phonetischen und grammatischen Norm

- Übungen zu treffenden und differenzierten Ausdrucksweisen

1.4 Kommunikationsabsichten erkennen, die durch linguistische Mittel ausgedruckt werden (z.B. Diminutive …)

- Übungen zum Erkennen des Wertes z. B. der Diminutive

1.5 Gliederungselemente einer Mitteilung erkennen/Einleitungsformel, Abschluss eines Dialogs

- Übungen zum Erkennen der Gliederungselemente

Entwicklung

der

Fähigkeit

sich

mündlich

auszudrücken

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 6. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

2.1 eigene Standpunkte und Meinungen zu einem Thema äußern und vertreten

2.2 die verschiedenen (schon erlernten grammatikalischen Kategorien) korrekt in verschiedenartigen Satztypen verwenden

2.3 ein Gespräch führen können mit verschiedenen Kategorien von Menschen

- Übungen zur Gesprächsleitung und der Beteiligung am Gespräch

Übungen zum Erkennen des Informationskerns

Übungen zum selektiven Lesen

Übungen zum Deuten der mündlichen Äußerung

Übungen zur mündlichen Kommunikation, bei denen authentische Sprechsituationen geschaffen werden

Stegreifspiele

Rollenspiele

Streitgespräche führen

Bilden von korrekten Satzformen

Übungen mit Satzverbindungen und Satzgefügen unter Verwendung verschiedener Konektoren (Bindewörter)

Ersetz- und Ergänzungsübungen

Übungen zur richtigen Verwendung verschiedener Satzglieder und Wortarten

2.4 wirkungsvoll und spannend erzählen/Erlebnisfähigkeit und Vorstellungskraft entwickeln/die Zuhörer fesseln

2.5 Erzählung von anderen Ausdrucksformen abgrenzen

- Nacherzählen eines gehörten oder gelesenen Textes/ Gegenüberstellung verschiedener Ausdrucksformen

2.6 sprachliche und gestische Mittel des wirkungsvollen Erzählens erkennen und einsetzen

- Rollenspiele

Entwicklung

der

Fähigkeit

zum

Verständnis

einer

schriftlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 6. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

3.1 umfassende Gliederungselemente von Detailelementen im gelesenen Text unterscheiden

3.2 Charakterisierungsverfahren der handelnden Personen erfassen

3.3 verschiedene Darstellungsarten in einem Text erkennen

- Übungen zum Erkennen verschiedener Darstellungsarten in unterschiedlichen Texten

3.4 den morphologischen und syntaktischen Aufbau des gelesenen Textes erkennen

- Übungen zum Erkennen der grammatikalischen Kategorien und der syntaktischen Verbindungen, die eine Rolle im Aufbau des literarischen Textes spielen

Entwicklung

der

Fähigkeit

zum

schriftlichen

Ausdruck

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 6. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

4.1 verschiedene Texte (Kurzformen) verfassen (Brief, Antrag, Einladung, Postkarte, Telegramm)

4.2 die Funktionen sprachlicher Mittel erkennen (Förderung des Ausdrucksvermögens)

- Übungen zur Erarbeitung und zum Erkennen wichtiger Ausdrucksmittel und Formelementen (z. B. Möglichkeiten des bildhaften Ausdrucks und der klanglichen Gestaltung: Vergleich/Reim)

4.3 die Satzzeichen richtig anwenden

- Übungen zur richtigen Anwendung der Satzzeichen

authentische Erzählsituationen schaffen

Nacherzählen eines gehörten oder gelesenen Textes/ oder Textteils

Übungen zum fesselnden Erzählen (Spannungsaufbau, Wirkung des Dialogs)

Bereitstellen der Sprachstrukturen durch grammatischen Übungen

Übungen zum sinnerfassenden Lesen

Übungen zur Textgliederung, Leitwörter finden

Übungen zur Wiedergabe des Inhalts

Übungen zur Identifizierung der Charakterisierungsverfahren

Übungen zur Erfassung der Rolle des Dialogs in der in der Charakterisierung

Übungen zum Erkennen des Zwecks des Textes

Übungen zur Verfassung von Texten zu verschiedenen Themen

4.4 einen Text durch die Erweiterung eines Hauptideenplans verfassen

Bildung

von

spezifischen

kulturellen

und

interkulturellen

Vorstellungen

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 6. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

5.1 spezifische Elemente der Kultur und Zivilisation erkennen (Feiertage …)

- Übungen zum Erkennen dieser Elemente in literarischen Texten und in Sachtexten

5.2 die Vielseitigkeit der kulturellen Aspekte der Ethnie erkennen (Tracht …)

- Frage-Antwort-Spiel/Übungen zur Auswahl von Abbildungen und Dingen, die der Ethnie eigen sind

5.3 Persönlichkeiten kennen, die der deutschen und rumäniendeutschen Kultur angehören und deren Beitrag zur Entwicklung der eigenen Kultur erkennen

Übungen zur richtigen Erfassung der Ideenfolge

Übungen zum logischen Aufbau des Satzes und Satzgefüges

kurze Darstellung des Beitrags zur Entwicklung der Kultur

ein Album mit deren Bildnissen anlegen

Übungen zur Auswahl der Informationen aus Lexika

Lerninhalte

Lektüre

Das Buch als Kulturträger. Aufbau des Buches; Inhalt (Aktualisierung), Vorwort, Nachwort, Fußnote, Wortschatz usw.

Textsorten*

2.1

Literarische Texte

2.1.1

Epische Texte:

Kunstmärchen: W. Biermann,

Das Märchen vom kleinen Herrn Moritz ; Ch. Wolf,

Dornröschen und der Küchenjunge

u. a.

Sage und Legende:

Dädalus und Ikarus ,

Wie Thor seinen Hammer heimholte ,

Die heilige Elisabeth von Thüringen

u. a.

Erzählungen: A. Schaftel,

Der Geldbeutel ; V. Sajkuva,

Die Hausaufgabe ; G. Ruck-Pauquet,

Mutter sagt immer Nein

Fabel: Äsop, Lessing, J. Thurber

Schwank:

Schildbürgergeschichten

Anekdoten über: Goethe, Einstein, Koch u. a.

eine Ganzschrift aus der Kinder- und Jugendliteratur zur freien Wahl

2.1.2

Lyrische Texte:

Erzählgedichte: J. Krüss,

Die Ballade von Heinrich Haltau , M. Kumpe,

Schneewittchen , A. Kopisch,

Wie Rolf dem Riesen half

beschreibende Naturgedichte: D. v. Liliencron, Märztag, E. Moser, Gewitter, E. Mörike,

Er ist’s

Bildgedichte (konkrete Poesie): E. Jandl,

die tassen ,

ottos mops , H. Manz,

Bildgedicht

2.1.3

Szenische Texte:

V. Haucke,

Papa, Charly hat gesagt

dialogische Szenen aus dem Alltag: A. Wosnitza,

Der neue Klassensprecher

2.2

Gebrauchs- und Sachtexte

2.2.1

Informative Texte zu einzelnen Sachbereichen

H. Manz, Die alten Griechen Dachshund

Auto und Umwelt u. a.

2.2.2

Beschreibende Texte: Gebrauchsanweisung, Bastelanleitung*, Bildbeschreibung*, Beschreibung, Erklärung von Bildzeichen von Arbeitsvorgängen

Begriffe zur Texterschließung

gattungsspezifische Merkmale, Realität und Fiktion, Erzählsituation und Erzählperspektive (Ich-Erzähler, außenstehender Erzähler), Spannungsbogen, Handlungsmomente (Einleitung, steigende Handlung, Höhepunkt, fallende Handlung, Schluss), Erzählkern;

lyrischer Sprecher, Grundstimmung, Vergleich, Metapher, Personifikation, Strophe, Vers, Rhythmus, Versfuß, End- Binnen- und Kehrreim;

Monolog, Dialog, Regieanweisung, Bühnenbild, Kulissen*

*Die Auswahl und Anzahl der im Unterricht zu verwendenden Texte bleibt, unter Berücksichtigung der angeführten Textsorten, dem Deutschlehrer überlassen. Die mit * bezeichneten Textsorten und Begriffe sind nicht verbindlich. Sie können, nach Gutdünken des Lehrers auch durch andere ersetzt werden. Das Lehrbuch sollte eine Textsammlung mit einem breitgefächerten Angebot enthalten. Es sind in angemessenem Verhältnis (etwa 30 %) Texte aus der rumäniendeutschen Literatur sowie aus der Weltliteratur zu gleichen Teilen einzuschließen. Bei der Auswahl rumäniendeutscher Texte sollten die lokalen Besonderheiten beachtet werden.

Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung

4.1

Wortschatz/Bedeutungslehre

- Wortbildung, Wortfamilien, Wortfelder, Synonyme, Antonyme, Homonyme, kontextbedingte Bedeutung, Redewendungen und Wortfügungen

4.2

Satzgrammatik/Syntax

Satzarten nach Stellung des Prädikates unterscheiden

Satzglieder erkennen und voneinander abgrenzen (Umstellprobe)

Subjekt und Prädikat, Beziehung erfassen, Prädikatsklammer

Ergänzungen: Prädikativergänzungen (Prädikatsnomen/Gleichsetzungsnominativ, Prädikatsadjektiv)

Objekte: Dativ-, Akkusativ-, Präpositionalobjekt

Umstandsergänzungen: des Ortes, der Zeit, der Art und Weise, des Grundes

Attribut als Satzgliedteil: adjektivische und substantivische Attribute

Mittel der Satzverknüpfung: Konjunktion, Pronomen, hinweisende Adverbien

4.3

Wortgrammatik/Morphologie

Verb: finite und infinite Formen, Zeitstufen und Verwendung der Zeitformen, Modalverben: sollen-müssen, dürfen-mögen, können-wollen

Substantiv und Artikel als Begleiter, Geschlecht, Zahl, Deklination, (präpositionale Wortgruppen), Begleiter und Vertreter von Substantiven

Adjektiv: attributiver und prädikativer Gebrauch; Steigerungsstufen (Formen des Vergleichs); Substantivierung

Pronomen: Personal- , Reflexiv-, Possessiv-, Relativ-, Demonstrativ-, Interrogativpronomen

Numerale: Kardinal- und Ordinalzahlwörter

Adverb

Partikeln: Präposition, Konjunktion

4.4

Rechtschreibung

gleich- und ähnlich klingende Vokale

gleich- und ähnlich klingende Konsonanten

stimmhaftes und stimmloses „s“ (ss, ß)

Großschreibung substantivierter Verben und Adjektiven

Silbentrennung

4.5

Zeichensetzung

Punkt am Satzende und bei den gebräuchlichsten Abkürzungen

Doppelpunkt vor Zusammenfassungen und Schlussfolgerungen

Anführungszeichen bei Titeln und Zitaten

Komma vor den meisten Konjunktionen

Anmerkung

Stundenweise kann der Schwerpunkt abwechselnd auf sprachliche oder inhaltliche Bereiche gelegt werden, ohne dass daraus eine Regelmäßigkeit entstehen muss. Übungen zum Wortschatz und zur Wortbedeutung sowie zur Rechtschreibung und Zeichensetzung sollten aus keiner Unterrichtseinheit fehlen.

Klasse

Lernziele und Beispiele für Lerntätigkeiten

Entwicklung

der

Fähigkeiten

zum

Verständnis

einer

mündlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 7. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

1.1 Elemente der deutschen Kultur und Zivilisation in verschiedenen Texten erkennen

- Übungen zur Identifizierung dieser Elemente in literarischen Texten und in Sachtexten

1.2 in einem Hörtext die Kommunikationsintention erfassen

- Hörverständnisübungen

1.3 semantische Kategorien in lexikalischen Strukturen einbauen

1.4 beim Hören Abweichungen von der Norm (lexikalische, stilistische) erkennen

Entwicklung

der

Fähigkeit

sich

mündlich

auszudrücken

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 7. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

2.1 einen mündlichen Text verfassen, ausgehend von einer eigenen Idee

2.2 den Normen gemäß sprechen

2.3 die Sprechweise der Kommunikationsart anpassen (Monolog, Dialog)

- Übungen zur Kommunikation in verschiedenen Situationen

2.4 direkte Kommunikationsverbindungen zu verschiedenen Personengruppen aufstellen

Übungen zur Umwandlung der indirekten in direkte Rede

Übungen zur Identifizierung des Wortsinnes in verschiedenen Kontexten

Sprach- und Wortspiele

Übungen zur Erkennung der Störelemente in einer mündlichen Mitteilung

Übungen zum Erkennen zweideutiger Ausdrücke

Übungen zum Ausdrücken eigener Gedanken

Monolog und Dialog verfassen

Gegenstands- und Vorgangsbeschreibung

Übungen zur Verbindung von Sätzen zu einem Text

Übungen zur Realisierung einer mündlichen Mitteilung, den morpho-syntaktischen Normen gemäß

Übungen zur mündlichen Kommunikation in formellen und informellen Kontexten

Übungen zur Kommunikation innerhalb einer Gruppe

Kommunikationsspiele

Entwicklung

der

Fähigkeit

zum

Verständnis

einer

schriftlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 7. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

3.1 spezifische Aufbauelemente des epischen Textes und die Vielfalt der Ausdrucksmittel im lyrischen Text erkennen

3.2 die Bedeutung der Stilmittel erkennen

- Übungen zur Identifizierung der Stilmittel/zur Verwendung der Wörter im eigentlichen und im übertragenen Sinn

3.3 den Zusammenhang zwischen Titel und Inhalt des Textes bestimmen

3.4 den Ausdruckswert der im Text verwendeten lexikalischen und grammatikalischen Kategorien erkennen

Entwicklung

der

Fähigkeit

zum

schriftlichen

Ausdruck

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 7. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

4.1 das Schreiben eines Textes den Rezeptionsmöglichkeiten des Empfängers anpassen und eine adäquate graphische Struktur verwenden

4.2 mehrdeutige lexikalische Einheiten richtig verwenden

4.3. soll die Inhaltsangabe eines Textes schreiben und die Struktur/das Aufbauschema der Inhaltsangabe einhalten

4.4. soll die Textbausteine ordnen können

- Übungen zur Strukturierung eines Textes in Abschnitte,

Übungen zur Strukturierung des Ideenplans

Übungen zur Einteilung des Textes in logische Bausteine

Übungen zur Identifizierung der epischen und lyrischen Elemente

Übungen zum Erkennen des Zusammenhangs Titel- Inhalt

Übungen zum Finden von Argumenten und Gegenargumenten

Übungen zur Auswahl der dem Thema entsprechenden Wörter

Übungen mit Synonymen zwecks Vermeidung der Wiederholung

Übungen zur Anwendung von Neologismen in entsprechenden Kontexten

Übungen zur grammatischen Übereinstimmung zwischen Satzgliedern/im Satz, in Wortgruppen

Übungen zur Schreibung von Texten, in denen Handlungen dargestellt und Gefühle ausgedrückt werden/Übungen zum Schreiben von Texten mit unterschiedlichen graphischen Strukturen

Übungen zum Schreiben eines Textes in der Ich- Form

Übungen zum Schreiben von Texten unter Anwendung polisemantischer Wörter/Übungen zur Identifizierung von Homonymen und Paronymen in verschiedenen Kontexten

Ergänzungs- und Ersetzungsübungen

Übungen zur Erstellung eines Redigierungsplans/Übungen zur Strukturierung des Ideenplanes

Übungen zur Anwendung der Möglichkeiten, die einen logischen Aufbau des Textes sichern

(Abschnitt, Kapitel, Bild)

Kapitel, Bilder

5. Bildung von spezifischen kulturellen und interkulturellen Vorstellungen

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 7. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

5.1

interkulturelle Erscheinungen identifizieren

- Übungen zur Identifizierung der Elemente, die für die

Ethnie spezifisch sind

5.2

die Vielfalt der kulturellen Aspekte der Ethnie erkennen (Musik, Küche …)

Übungen zum Erkennen dessen, was für die Ethnie im Bereich Sitten und Bräuche charakteristisch ist

Übungen zur Auswahl von Abbildun- gen und Dingen, die der Ethnie eigen sind

5.3

den Beitrag der rumäniendeutschen Persönlichkeiten, im Verhältnis zur deutschen Kultur erkennen

Kennenlernen rumäniendeutscher Persönlichkeiten

Übungen zur Identifizierung kultureller Werte

Lerninhalte

. Sprachliche Äußerungsformen als Verständigungsmittel

1.1

Diskussion, Debatte

1.2

Wortmeldung

1.3

Argumentieren

1.4

Umfrage

1.5

Interview

Textsorten

2.1

Literarische Texte

2.1.1

Epische Texte

Kunstmärchen: B. Brecht,

Märchen , P. Bichsel,

Amerika gibt es nicht , H. Ch. Andersen,

Der Silberschilling ,

O. von Horvath,

Legende vom Fußballplatz

Erzählung: S. de Beauvoir,

Simone und Zaza , Th. Mann,

Tonio und Hans

Kurzgeschichte: W. Schnurre,

Jeno war mein Freund

Humoreske, Witze

Eine Ganzschrift aus der Kinder- und Jugendliteratur: E. Kästner,

Das doppelte Lottchen ,

Das fliegende Klassenzimmer

2.1.2

Lyrische Texte

Natur- und Stimmungsgedichte Erzählgedichte/Balladen und Lieder:

J. W. Goethe,

Der Zauberlehrling

Th. Fontane,

Herr von Ribbeck auf Ribbeck in Havelland

R. Kunze,

Der kleine Gauner

H. Heine,

Der tugendhafte Hund

Ch. Morgenstern,

Der Werwolf

Komische und satirische Gedichte

Erich Kästner,

Kurzgefasster Lebenslauf , J. Kolar,

Suppe für Hungrige , Ch. Morgenstern,

Der Lattenzaun

Anekdoten über Hektor Berlioz, Sarah Bernhardt, Richard Strauß Experimentelle Gedichte

Parodie

2.1.3

Dramatische Texte

Ein Drama aus der zeitgenossischen Literatur (20. Jh.) in Auszügen Dialogische Texte aus dem Alltag

K. Valentin,

Episode ,

Im Hutladen , H. Müller,

Herzstück

2.2

Gebrauchs- und Sachtexte

2.2.1

Informative Texte zu einem Sachbereich

Die lebendige Biologiestunde

2.2.2

Journalistische Texte

Interview und Umfrage, Wir machen ein Interview, Was meint ihr dazu?

2.2.3

Berichtende Texte

Erlebnisbericht Reisebericht

Begriffe zur Texterschließung

gattungsspezifische Merkmale, Erzählsituation und Erzählperspektive, Erzählart, Handlungsmomente, Struktur, steigende Handlung und Höhepunkt, Personenbeschreibung, innere und äußere Handlung, Bemerkungen des Erzählers;

lyrischer Sprecher, Vergleich, Metapher, Personifikation, Hyperbel, Strophe, Vers, Rhythmus, Versfuß, Reim, Alliteration*;

Monolog, Dialog, Regieanweisung, Requisiten*, Kulissen*, Akt, Szene

*Die Auswahl und Anzahl der im Unterricht zu verwendenden Texte bleibt, unter Berücksichtigung der angeführten Textsorten, dem Deutschlehrer überlassen. Die mit * bezeichneten Textsorten und Begriffe sind nicht verbindlich. Sie können, nach Gutdünken des Lehrers auch durch andere ersetzt werden. Das Lehrbuch sollte eine Textsammlung mit einem breitgefächerten Angebot enthalten. Es sind in angemessenem Verhältnis (etwa 30 %) Texte aus der rumäniendeutschen Literatur sowie aus der Weltliteratur zu gleichen Teilen einzuschließen. Bei der Auswahl rumäniendeutscher Texte sollten die lokalen Besonderheiten beachtet werden.

Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung

4.1

Wortschatz/Bedeutungslehre

- Wortbildung, Wortfamilien, Wortfelder, allgemeine und spezifische Begriffe, kontextbedingte Bedeutung, Verwendung als andere Wortart, Redewendungen und Wortfügungen, Wortherkunft, Fremdwörter;

4.2

Satzgrammatik/Syntax

Satzglieder und Attribut - Wiederholung

Subjekt und Prädikat

Objekte: Dativ-, Akkusativ-, Präpositionalobjekt

Umstandsergänzungen: des Ortes, der Zeit, der Art und Weise, des Grundes

Satzgliedstellung, Verneinung mit „nicht“ und „kein“

Satzglieder und Nebensätze: Subjektsatz, Prädikatsatz, Objektsatz, Infinitivsatz, Partizipsatz

Form der Nebensätze

4.3

Wortgrammatik/Morphologie

Substantiv und Begleiter/Pronomen (Attribut, Adjektiv, Pronomen, Zahlwort) - Wiederholung

Verb und Konjugation, Adverb, Konjunktion und Präposition

4.4

Rechtschreibung

- Großschreibung, Zusammen- und Getrenntschreibung, das-dass, Übungen und Diktate

4.5

Zeichensetzung

- Kommas in Satzgefügen, Übungen

Klasse

Lernziele und Beispiele für Lerntätigkeiten

Entwicklung

der

Fähigkeiten

zum

Verständnis

einer

mündlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 8. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

1.1 Elemente der deutschen Kultur und Zivilisation in verschiedenen Texten erkennen

Übungen zur Identifizierung der spezifischen Elemente der deutschen Kultur und Zivilisation in Hörtexten

Gespräche über Mitteilungsinhalte, Thema, Handlungsabläufe

1.2 im Hörtext die Kommunikationsintention erkennen

Hörverständnisübungen zum Erkennen der Kommunikationsintention

gemeinsames Hören von Sendungen

1.3 die Mundart, in der der Text geschrieben ist, erkennen

- Übungen zum Erkennen der Mundarten

1.4 Toleranz gegenüber anderen Meinungen und Argumenten zeigen

Übungen zur Hierarchisierung der empfangenen Ideen vom Mitteilungszweck abhängig

aufeinander folgende Hörverständnisübungen

Entwicklung

der

Fähigkeit

sich

mündlich

auszudrücken

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 8. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

2.1 eine mündliche Rede zu einem gegebenen Thema verfassen

- Übungen zur Strukturierung einer Rede zu einem gegebenen Thema

2.2. soll in einer mündlichen Mitteilung verschiedene lexikalische Kategorien verwenden

- Übungen zur Anwendung verschiedener lexikalischen Kategorien in einem mündlichen Text (Synonyme, Antonyme, Homonyme)

2.3 die Richtigkeit der syntaktischen Beziehungen im mitgeteilten Text sichern und Interferenzerscheinungen zur Landessprache oder anderen Sprachen vermeiden

- Übungen zur korrekten Bildung von Sätzen, Satzgefügen und Satzverbindungen

2.4 das Interesse des Gesprächspartners mittels der Vortragsart erwecken

Übungen zu einer klaren, präzisen und korrekten Ausdrucksweise

Übungen zur ausdrucksvollen Betonung einer Mitteilung

Gedichtvortrag

didaktische Spiele

Entwicklung

der

Fähigkeit

zum

Verständnis

einer

schriftlichen

Mitteilung

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 8. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

3.1 einen literarischen/nichtliterarischen Text (Sachtext) interpretieren können

- Übungen zur Interpretation verschiedener literarischer/nichtliterarische Texte

3.2 die Gattung und das Werk erkennen, zu welcher / welchem der gelesene Text gehört

- Übungen zur Identifizierung der literarischen Gattungen

3.3 die kulturellen und ethischen Werte aus dem Text identifizieren

- Übungen zur Identifizierung der kulturellen und ethischen Werte in einem Text

3.4 bei der Lektüre lexikographische Mittel verwenden (Wörterbuch, Lexika…)

Lesenotizen schreiben

Lesenotizen verwenden

Arbeit mit Wörterbüchern

3.5 den Wert der Wortschatzerweiterungsmittel für den Ausdruck erkennen

Übungen zur Identifizierung der Mittel zur Wortschatzerweiterung

Übungen zum Erkennen des Wertes der Wortschatzerweiterung für den Ausdruck

Entwicklung

der

Fähigkeit

zum

schriftlichen

Ausdruck

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 8. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

4.1 Texte, die dem Funktionalstil angehören verfassen (Bericht, Protokoll, Erklärung)

- Übungen zum Schreiben von Texten, die verschiedenen Funktionalstilen angehören/ Übungen zum Erkennen der Funktionalstile

4.2 in einem selbstverfassten Text die Kenntnisse zur Morphologie, Syntax, Orthographie, Zeichensetzung anwenden

- Übungen zur Rechtschreibung und Zeichensetzung

4.3 eine Inhaltsangabe mit einer vorgegebenen Anzahl von Sätzen schreiben können

Übungen zur Schreibung der Inhaltsangabe

Übungen zum Begrenzen auf eine bestimmte Anzahl von Sätzen in der Inhaltsangabe/Übungen zur Erweiterung einer Aussage

4.4 die grammatikalischen Werte der Wörter anwenden

- Übungen zur Festigung der grammatikalischen Werte der Wörter

Bildung

von

spezifischen

kulturellen

und

interkulturellen

Vorstellungen

Lernziele

Beispiele für Lerntätigkeiten

Am Ende des Schuljahres soll der Schüler folgende Fähigkeiten aufweisen:

Für die 8. Klasse werden folgende Lerntätigkeiten vorgeschlagen:

5.1 Elemente der deutschen Kultur und Zivilisation mit Elementen der Kultur und Zivilisation mit der er in Kontakt kommt vergleichen

Übungen zum Erkennen der kulturellen Werte und der Werte der Zivilisation

Übungen zum Vergleich verschiedener Kulturen

Frage- Antwort- Spiel/didaktische Spiele

5.2 Stellung nehmen zum Beitrag rumäniendeutscher Persönlichkeiten zur rumänischen Nationalkultur

- Übungen zum Sammeln von Informationen über Persönlichkeiten

Lerninhalte

1 . Sprachliche Äußerungsformen als Verständigungsmittel

Diskussion und Debatte Wortmeldung Argumentieren

Selbstevaluation in Gesprächen

Textsorten

2.1

Literarische Texte

2.1.1

Epische Texte

Erzählung (Kriminalgeschichte*, Western*, Abenteuergeschichte*): U. Wölfel,

Die Zwillingshexen , J. Gotthelf,

Das Testament

Kurzgeschichte: R. Kunze,

Fünfzehn

Novelle: E. Schlattner,

Der geköpfte Hahn

Romanauszug*: E. A. Poe,

Der Mord in der Rue Morgue

Fabel und Parabel*

2.1.2

Lyrische Texte

Natur- und Stimmungsgedichte: J. v. Eichendorff,

Nachts , J. Reding,

Meine Stadt , G. Britting,

Feuerwoge jeder Hügel , Th. Storm,

Meeresstrand

Ballade: A. v. Droste-Hülshoff,

Der Knabe im Moor , J. W. Goethe,

Der Fischer ,

Erlkönig

Parodie:

Erlkönig ,

Der fischende Penner ,

Der Flegel auf dem Heimweg

Experimentelle Lyrik Satirische Gedichte

2.1.3

Dramatische Texte

Ein Drama aus der zeitgenössischen Literatur (20. Jh.) in Auszügen oder ein Einakter: E. Ionesco,

Die Nashörner

2.2

Gebrauchs- und Sachtexte

2.2.1

Beschreibende Texte:

Landschaft, Raum; Reisebericht

2.2.2

Journalistische Texte:

Anzeige: Heirats- und Kontaktanzeigen, Nachricht

Bericht: Eine Radfahrerin berichtet - Träume auf dem Rad

Reportage: E. E. Kisch,

Bei den Heizern des Riesendampfes

Interview und Umfrage:

Interview mit den Seniorensprecher von Vetulonia

Kommentar*

Autobiographie: Anne Frank,

Tagebuch

Antrag, Bewerbungsschreiben

Begriffe zur Texterschließung

Gattungsspezifische Merkmale, Erzählsituation, Erzählperspektive, Erzählhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/Struktur, Konflikt, Personengestaltung, äußeres und inneres Geschehen, Erzählkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen;

lyrischer Sprecher/lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen,

Synästhesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End-, Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen;

Monolog, Dialog, Regieanweisung, Bühnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostüm*, Maske*, Akt/Aufzug, Szene/Auftritt;

*Die Auswahl und Anzahl der im Unterricht zu verwendenden Texte bleibt, unter Berücksichtigung der angeführten Textsorten, dem Deutschlehrer überlassen. Die mit * bezeichneten Textsorten und Begriffe sind nicht verbindlich. Sie können, nach Gutdünken des Lehrers auch durch andere ersetzt werden. Das Lehrbuch sollte eine Textsammlung mit einem breitgefächerten Angebot enthalten. Es sind in angemessenem Verhältnis (etwa 30 %) Texte aus der rumäniendeutschen Literatur sowie aus der Weltliteratur zu gleichen Teilen einzuschließen. Bei der Auswahl rumäniendeutscher Texte sollten die lokalen Besonderheiten beachtet werden.

Sprachbetrachtung/Grammatik, Stilistik, Rechtschreibung, Zeichensetzung

4.1

Sprachgeschichte

- Entwicklung der Sprache: Lautverschiebungen und Bedeutungsänderung der Wörter; Herkunft der Sprichwörter; Standardsprache, Umgangssprache, Jargon, Mundart

4.2

Wortschatz/Bedeutungslehre

- Fremdwörter und ihre Herkunft, Internationalismen, Wortfeld, Wortfamilie, allgemeine und spezifische Begriffe, Sprichwörter

4.3

Satzgrammatik/Syntax

- Satzglieder und Nebensätze: Verbindung zwischen Satzgliedern, Wortkombinationen; Satzgefüge und Satzverbindungen; Satzgefüge: Relativsätze, Adverbialsätze, Bestimmung der Nebensätze nach Inhalt und Form

4.4

Wortgrammatik/Morphologie

- Bestimmung der Satzglieder

4.5

Ausdrucksformen

- Zeitformen des Verbs, Modalverben, Konjunktiv und Passiv, Adverbien, Verneinung, Formen des Attributs

4.6

Rechtschreibung

- Wiederholung der wichtigsten Regeln durch Übungen

4.7

Zeichensetzung

- Wiederholung der wichtigsten Regeln durch Übungen (Schwerpunkt: Kommasetzung)

LEISTUNGSKRITERIEN

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Entwicklung der Fähigkeiten zum Verständnis einer mündlichen Mitteilung

S.1

Eine gehörte Mitteilung global verstehen und wichtige von unwichtigen Informationen unterscheiden

S.2

Die Wortbedeutung aus dem Kontext entnehmen

2. Entwicklung der Fähigkeit sich mündlich auszudrücken

S.3

Mündliche Mitteilungen zu einem Thema in verschiedenen Kommunikationssituationen entwerfen

S.4

Einen Text nach dem ersten Lesen mündlich nacherzählen

S.5

Eine Gestalt aus einem Text mündlich charakterisieren

3. Entwicklung der Fähigkeit zum Verständnis einer schriftlichen Mitteilung

S.6

Die wichtigsten Etappen des Handlungsverlaufs eines epischen Textes erkennen

S.7

Verschiedene Darstellungsarten in Texten erkennen

S.8

Sprachliche Mittel in literarischen Texten erkennen

S.9

Die Wortbedeutung aus dem Kontext entnehmen

S.10

Die Bedeutung der Wortarten und der syntaktischen Elemente in Texten erkennen

4. Entwicklung der Fähigkeit zum schriftlichen Ausdruck

S.11

Einen Text nach dem ersten Lesen schriftlich nacherzählen

S.12

Eine Gestalt aus einem Text nach dem ersten Lesen charakterisieren

S.13

Über die wichtigsten Merkmale und Interpretationsmöglichkeiten eines Textausschnittes schreiben

S.14

Sach- und Gebrauchstexte schreiben: verschiedene Briefe, Antrag, Telegramm, Einladung usw.

S.15

Beim Schreiben im Unterricht behandelte Regeln der Silbentrennung, des richtigen Sprachgebrauchs, der Rechtschreibung und Zeichensetzung beachten

5. Bildung von spezifischen kulturellen und interkulturellen Vorstellungen

S.16

Eine rumäniendeutsche Persönlichkeit mit Hilfe eines Plakats mündlich präsentieren

MINISTERUL E DUCAȚIEI, CERCET ĂRI I ȘI TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA MAGHIAR Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

MAGYAR NYELV ÉS IRODALOM

TANTERV AZ V-VIII. OSZTÁLY SZÁMÁRA

BUCUREȘTI, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Scopul studierii limbii materne în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma o personalitate cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabilă să comunice cu semenii, să înțeleagă lumea, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile, să fie sensibil la frumosul creat de natură și la cel creat de om. Astfel, programele de

Limba și literatura maghiară

pentru învățământul primar și gimanazial propun un model comunicativ-funcțional, la nivelul studierii limbii și literaturii materne. Acest model presupune dezvoltarea integrală a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului

scris și de exprimare scrisă.

În mod concret, dezvoltarea competențelor de comunicare se realizează prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și non-literare adecvate vârstei.

În sensul celor arătate mai sus, principiile de bază ale prezentei programe școlare sunt:



relevarea obiectivelor ținând cont de capacitățile pe care le pot dobândi elevii (receptarea mesajului oral, exprimare orală, receptarea mesajului scris și exprimare scrisă);



formarea de capacități proprii pentru folosirea limbii materne în contexte concrete de comunicare;



prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală;



reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă;



propunerea unor conținuturi care țin seama de particularitățile de vârstă ale elevilor.

Obiectivele proiectate pentru învățământul gimnazial urmăresc formarea unui sistem de valori coerent, în vederea orientării comportamentului și carierei viitorului absolvent.

Recomandări privind aplicarea programei și evaluarea elevilor

►

În proiectarea didactică

(realizarea planificărilor calendaristice, selectarea și detalierea unităților de învățare, elaborarea probelor de evaluare formativă și sumativă)

cadrele didactice vor avea drept reper principal prevederile programei școlare , atât în ceea ce privește obiectivele de referință, cât și conținuturile învățării.

►

Planificările calendaristice vor fi structurate pe unități de învățare și vor fi elaborate pentru întreg anul școlar,

pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.

►

Stabilirea obiectivelor de referință care vor fi vizate și a conținuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorului, care

va urmări constant atingerea de către elevi, până la finele anului școlar, a tuturor obiectivelor de referință prevăzute de programă, la un nivel satisfăcător .

►

Corelarea obiectivelor de referință cu conținuturile învățării

recomandate în programa școlară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică.

►

Pentru organizarea eficientă a timpului alocat învățării în clasă și pentru evitarea suprasolicitării elevilor:

în activitatea de învățare-predare vor fi folosite

metode comunicative, tehnici interactive și activități centrate pe elev ;

temele pentru acasă

vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor

să nu depășească timpul de lucru efectiv consumat de elevi pe parcursul orei de curs

(se va avea în vedere timpul cât elevii lucrează

efectiv

la rezolvarea a diverse sarcini de învățare/ de lucru pe parcursul orei).

►

Instrumentele și probele de evaluare

vor fi elaborate în strictă corelare cu obiectivele de referință și conținuturile din programa școlară.

NOTĂ:

Manualul școlar este unul dintre instrumentele didactice

utilizate în procesul de predare-învățare- evaluare. În consecință, conținutul acestuia va fi valorificat în funcție de cerințele formulate în programa școlară și va fi adaptat de către profesor nevoilor clasei/ grupului de elevi.

În situația în care nivelul clasei de elevi și interesele de învățare ale acestora permit și abordarea unor conținuturi și aplicații din manual care nu se regăsesc în ceea ce programa școlară ca fiind obligatoriu,

profesorul va evidenția în planificare caracterul lor facultativ și nu le va include în probele de evaluare sumativă .

MÓDSZERTANI ALAPVETÉS

Az anyanyelv tanításának a célja a kötelező oktatásban a személyiségformálás, egy olyan személyiség alakítása, amely rendelkezik az irodalmi és kommunikációs műveltség alapjaival, amely képes anyanyelvén kommunikálni, megérti a világot, hatékonyan és kreatívan alkalmazza képességeit, érzékeny a természeti és társadalmi szép iránt, képes befogadni az esztétikai hatásokat.

Ennek megfelelően az I-IV. osztályos és gimnáziumi

Magyar nyelv és irodalom

tantervek a funkcionális nyelvszemléletet érvényesítik. A funkcionalitás szűkebb értelemben nyelvhasználat-központúságot jelent, azt, hogy az iskolában a nyelvi eszközök beszédben, írásos közlésben betöltött szerepét tanulják a gyermekek. A funkcionalitás tágabb értelemben a nyelvi eszközök beépítettségét, egymástól való függését jelenti. Mindezek mellett a funkcionális szemléletmód abban is kifejeződik, hogy az anyanyelvi nevelés elsődleges feladata a kommunikációs képességek fejlesztése. Tehát minden nyelvi megnyilatkozással arra szoktatjuk a tanulókat, hogy a rendelkezésükre álló nyelvi eszközökből a kifejezendő gondolattartalmakhoz, a közléshelyzethez és a kommunikációs partnerhez alkalmazkodva válogassanak.

Ezen kívül a tanterv az anyanyelvi nevelés egységességének az elvét is érvényesíti. Az anyanyelvi nevelés egysége azt jelenti, hogy a felfogó, befogadó és a közlő, kifejező képességeket együtt fejlesztjük. Az anyanyelvi nevelés integráltsága a tantárgyi ágazatok egységben szemlélését is jelenti.

Mindezt a tanterv úgy érvényesíti, hogy a kommunikációs képességek fejlesztése során a tanulókat változatos

szóbeli

és

írásbeli

kommunikációs

helyzetekhez,

irodalmi

és

nem

irodalmi

szövegek értelmezéséhez szoktatjuk.

Mindezek értelmében a

Magyar nyelv és irodalom

korrigált tantervének az alapelvei a következők:



Követelményközpontúság érvényesítése a képességfejlesztés figyelembe vételével (beszédértés, beszéd, olvasás, írás képessége)



Az anyanyelvhasználat képességének fejlesztése konkrét kommunikációs helyzetekben



A kommunikációnak emberi alapképességként való értelmezése



A szóbeli és írásbeli kifejezőképesség megfelelő arányú fejlesztése



Az életkori sajátosságoknak megfelelő tartalmak választása

A gimnáziumi szakasz követelményei általában egy koherens értékrendszer, a tanulók magatartásának alakítását és pályájának irányítását célozzák. Mindezt figyelembe veszi a.

Magyar nyelv és irodalom

korrigált tanterve.

A tanterv alkalmazására és a tanulók értékelésére vonatkozó ajánlások

►

Az egyéni tervezés során (kalendarisztikus tervek, tanulási egységek tervezése, folyamatos és szummatív értékelési kérdések és feladatok) a pedagógusoknak a

tanterv előírásait

kell figyelembe venniük mind a részletes követelményekre, mind pedig a tartalmakra vonatkozóan

►

A kalendarisztikus terveknek az

egész tanévet

át kell fogniuk, hogy a tanár tanterv megvalósításítására vonatkozóan átfogó képet kapjon

►

félévenkénti

részletes követelményeket és tartalmakat, azok sorrendjét a tanár szabadon választhatja meg, de folyamatosan követnie kell, hogy a

tanév végéig

minden részletes követelményt

kielégítő

szinten elérjen

►

A részletes követelmények és a tartalmak

összehangolását

a tanár valósítja meg az egyéni tervezés során

►

A tanulók túlterhelésének elkerülése és a tanítási óra minél hatékonyabb kihasználása érdekében a tanárok vegyék figyelembe a következőket:



A tanítás-tanulás során alkalmazzanak a kommunikációs módszerek mellett i nteraktív

és más

tanulóközpontú

módszereket



házi feladatot

úgy válasszák meg, hogy az elvégzésére fordított idő ne haladja meg az órai feladatvégzés idejét (az órán konkrétan feladatok elvégzésére fordított időt kell figyelembe venni)

►

értékelés/felmérés

eszközeit, kérdéseit és feladatait (itemeket) a részletes követelmények és tartalmak szigorú betartásával kell elkészíteni

MEGJEGYZÉS

A tankönyv egyike a tanítás – tanulás – értékelés során használt taneszközöknek.

A tanárnak tehát a tankönyv tartalmát a tanterv követelményeinek megfelelően kell alkalmaznia és az osztály/tanulócsoport igényeihez kell igazítania.

Amennyiben az osztály színvonala és a tanulók szükségletei megengedik, hogy olyan tankönyvi tartalmakat is feldolgozzon, amelyek nem szerepelnek a tantervben kötelezően előírtak között, a tanár a tervében megjegyzi, hogy ezek fakultatív jellegűek, és a szummatív értékelés tárgyát nem képezhetik.

Fejlesztési követelmények

A szóbeli közlés megértése

A szóbeli kifejezőképesség fejlesztése

A szövegolvasás képességének fejlesztése

Az írásbeli kifejezőképesség (fogalmazás) fejlesztése

V. osztály

szóbeli

közlés

megértése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

V. osztály végén a tanuló

1.1. megérti a szóbeli közlés lényeges információit, képes kiemelni azokat és elkülöníteni a részletektőlc



gyakorlatok a szóbeli közlés, a meghallgatott szöveg lényeges információinak kiemelésére

1.2. felismeri a szóbeli közlés szövegtípusait/műfajait (a párbeszédet, a leírást, az elbeszélést)



gyakorlatok a szóbeli közlés szövegtípusainak/műfajainak, a párbeszédnek, a leírásnak, az elbeszélésnek az azonosítására

1.3. felismeri a szóbeli közlés mondatait a modalitás szempontjából és a mondatok szerkezetét



gyakorlatok a különböző mondatfajták, mondatszerkezetek felismerésére, alkotására

1.4. felismeri az ismeretlen szavakat a szóbeli közlésben



ismeretlen szavak azonosítása hangzó szövegben, az ismeretlen szó besorolása szinonimasorba, ellentétes

értelmű szavának azonosítása

1.5. felismeri a szöveghez, a mondathoz, a szóalakhoz kapcsolódóan a normatív nyelvváltozat és a saját nyelvváltozata közötti különbséget



gyakorlatok a normatív nyelvhasználat elsajátítására

1.6. felismeri egy másik személy közlési szándékát



gyakorlatok a beszédpartner közlési szándékának érzékelésére és értelmezésére

1.7. érdeklődéssel hallgatja a szóbeli közlést



a tartós figyelem és a közlés folyamatos követésének gyakorlása; válaszadó gyakorlatok, több szempont egyidejű érvényesítése a hallgatói szerepben

szóbeli

kifejezőképesség

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

V. osztály végén a tanuló

2.1. kiválasztja és helyesen alkalmazza a közlési helyzetnek megfelelő szavakat



adott témának megfelelő adatok, információk összegyűjtése; különböző kontextusban előforduló szavak jelentésének magyarázata; eddig ismeretlen szavak használata különböző szövegkörnyezetben; rokon értelmű, ellentétes jelentésű szavak szövegkörnyezettől függő

használatának gyakorlása

2.2. nyelvtanilag helyes mondatokat alkot, és azokat beszerkeszti a szövegbe



mondatalkotási gyakorlatok, gyakorlatok a mondatok szövegbe szerkesztésére

2.3. világosan, tömören, helyesen, a helyesejtési követelményeknek megfelelően fejezi ki magát



szóbeli közlésben a saját nyelvi változat használata; a lényeges és lényegtelen információk elkülönítése saját közlésben; a fő gondolatok és a kiegészítő, részletező közlésegységek megkülönböztetése, szóbeli közlés rövid vázlatának elkészítése egyéni vagy csoportmunkában;

rövidebb-hosszabb

szövegegységek

helyes

ejtése,

2.4.

beszédében alkalmazkodik a helyzethez és a kontextushoz

2.5.

párbeszédet kezdeményez különböző helyzetekben

2.6.

elbeszélő, leíró szöveget alkot a szövegtípusok/műfajok jellemzőinek figyelembe vételével

2.7.

a szövegformának és a szövegjelentésnek megfelelően mond el különböző szövegeket

beszédművelési

gyakorlatok

(helyes

hangképzési, artikulációs

gyakorlatok,

verbális

és

nonverbális kommunikációs eszközök megfelelő alkalmazása stb.)



gyakorlatok a saját nyelvi változat, illetve a köznyelv használatára beszédhelyzettől függően; saját vélemény elmondása,

véleménycsere;

egyetértés,

a véleménykülönbség,

tagadás

kifejezése;

a bekapcsolódási, a kérdezési szándék jelzése, kifejezése



párbeszédalkotási

gyakorlatok,

véleménycsere, konfliktusmegoldás (kis és / vagy nagycsoportban); a közlési szándékot és a párbeszédbe való bekapcsolódást jelző, elősegítő gyakorlatok. A köszönés, a bemutatkozás, a beleegyezés és a kérés nyelvi formáinak gyakorlása.



szövegalkotási gyakorlatok, a szövegtípusnak megfelelő szövegképző

szabályok

betartása

(egység,

haladás, folytonosság, tagoltság, arányosság); stílusgyakorlatok



szövegek

reprodukálása,

spontán

alkotott

szövegek elmondásának gyakorlása. A nem nyelvi elemek (gesztus, mimika)

használatának

gyakorlása

beszámolóban

és párbeszédben.

szövegolvasás

képességének

fejlesztése

Részletes követelmények

Tanulási

tevékenységek

osztály végén a tanuló

3.1.

felolvas különböző típusú szövegeket rövid felkészülés után

3.2.

képes minimum 15-20 mondatos szöveg néma értő olvasására

3.3.

felismeri a különböző mondatfajtákat, azonosítja azok szerepét a szövegben

3.4.

felismeri az ismeretlen szavakat és kifejezéseket a szövegben

3.5.

felfedezi és érti a tanult nyelvi jelenségek szerepét az olvasott szövegben

3.6.

felfedezi a nem irodalmi és irodalmi beszédhelyzet sajátosságait, értelmezi a köznapi és irodalmi szövegeket



olvasási gyakorlatok a pontos olvasás és a helyes ejtés gyakorlására,

hibajavítás

önállóan;

újrakezdés, betűtévesztés, betűcsere, kihagyás javítása, a hangok, hangkapcsolatok

helyes

ejtése,

hangsúly-

és hanglejtésgyakorlatok, levegővételi helyek és szünetek betartása, időtartam-gyakorlatok



olvasási

gyakorlatok;

adatfelismerő

és

lényegkiemelő gyakorlatok, a főbb információk elkülönítése a részletektől, a szöveg tárgyának a meghatározása



gyakorlatok a mondatfajtákkal



gyakorlatok

új

szavak,

kifejezések,

szókapcsolatok (közmondások,

szólások)

jelentésének

azonosítására, megértési és alkalmazási gyakorlatok, szótárhasználat



kiejtési gyakorlatok, szókincsgyakorlatok, gyakorlatok a különböző mondatfajták szerepének vizsgálatára a leíró, az elbeszélő szövegben, a párbeszédben



köznapi és irodalmi szövegek olvasása és értelmezése



gyakorlatok

szó

szerinti

és

átvitt

jelentés megkülönböztetésére (közmondások és szólások)



szövegfeldolgozó olvasásfejlesztési gyakorlatok: kevésbé ismert kifejezések megjelölése, kulcsfogalmak kiemelése, mondat- , bekezdés- és szövegértelmezés



gyakorlatok élmény- és / vagy ismeretközlő szövegekkel

3.7. felfigyel a különböző műfajú irodalmi szövegek nyelvi megalkotottságára, az epikai műfajok (mese, monda, elbeszélés, meseregény) sajátosságaira, felfedezi a művészi/irodalmi szöveg érzékletességét, képzeletet megmozgató szerepét

– gyakorlatok a beszélőnek a tárgyhoz és címzetthez való viszonyának azonosítására, felismerésére, tény és fikció elkülönítésére

3.8. képes tetszésnyilvánításra; véleményformálásra

szereplők magatartásáról, tetteiről



gyakorlatok a leírás, az elbeszélés, az utasítás változatainak a felismerésére, értésére



gyakorlatok a szöveg hangnemének azonosítására



gyakorlatok a többletjelentés felfedezésére; kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok (felsorolás, ismétlés, ellentét), a szóképek (pl. megszemélyesítés), a hasonlat és a szöveghatás között



gyakorlatok a verstani hallás működtetésére (ritmus, rím, rímfajták);



szövegtagolási gyakorlatok: a makroszerkezeti (bevezetés, tárgyalás, befejezés) és mikroszerkezeti (bekezdések, mondattömbök, szövegmondatok) egységek megállapítása, a cselekményszerkezet (előkészítés, bonyodalom, bonyodalom kifejtése, tetőpont, megoldás) felismerése; a tér- és időviszonyok megállapítása a mesében, a mondában, az elbeszélésben és a meseregényben



gyakorlatok azonos témájú mesék, mesemotívumok összehasonlítására, tipikus helyzetek felismerésére különböző mesékben



megbeszélés; a miért szép? miért tetszik? kérdésekkel kapcsolatos véleménycsere



beszélgetés, véleménynyilvánítási gyakorlatok a megjelenített élethelyzetekről, emberi kapcsolatokról, a

írásbeli

kifejezőképesség

(fogalmazás)

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

V. osztály végén a tanuló

4.1. írjon rövid fogalmazást adott témára, vázlat alapján



a témával kapcsolatos ismeretek, gondolatok összegyűjtése, kifejtésük megtervezése; tételmondatok alkotása vázlatpontok logikus elrendezése; különböző vázlattípusok készítése ugyanazon szöveg alapján

4.2. alkalmazzon a témához igazodó szókincset, válogasson a rokon értelmű, az ellentétes értelmű szavak közül



a témának és műfajnak megfelelő szavak kiválasztása, gyakorlatok a szavak szövegkörnyezethez igazodó jelentésének megkülönböztetésére, gyakorlatok rokon értelmű és ellentétes jelentésű szavakkal

4.3. szerkesszen a mondanivalót kifejező, nyelvtanilag helyes mondatokat, és azokat szerkessze be a szövegbe



mondatalkotási és -átalakítási gyakorlatok; tömörítés, bővítés; beszerkesztési gyakorlatok

4.4. készítse el valamely élmény- és / vagy ismeretközlő szöveg kivonatát



tagolatlan szövegben bevezetés, tárgyalás, befejezés, bekezdések jelölése;

–

tagolatlan elbeszélő szövegben előkészítés, bonyodalom, bonyodalom kifejtése, tetőpont, megoldás jelölése

–

kivonatok készítése rövid ismeretközlő szöveg alapján; vázlatkészítés saját elbeszélő vagy leíró fogalmazáshoz



vázlatkészítés és jegyzetelés irodalmi szöveg alapján

4.5. alkosson tanult szövegtípusú és műfajú szabad fogalmazásokat (elbeszélést, leírást, párbeszédet) a helyzethez és a témához igazodó stílusban



szövegalkotási gyakorlatok: mondattömbök, bekezdések megszerkesztése, a makroszerkezeti egységek megalkotásának gyakorlása, tagolás, kifejtés sorrendje, esemény, eseménysor bemutatása, tárgy, tárgyegyüttes leírása, párbeszéd-részek átírása elbeszéléssé, függő beszéd

átírása

4.6. írása legyen helyes, írásképe olvasható, a szöveget megfelelően helyezze el a lapon



betűk, hangkapcsolatok helyes írása, szótagolási gyakorlatok, írásjelek helyes alkalmazásának gyakorlása

4.7. tanúsítson érdeklődést a szövegalkotás iránt



az önálló véleményformálás gyakorlása; személyesség a tárgy, esemény leírásában; élménybeszámoló alkotása, két vagy több tárgy, személy, vélemény összehasonlítása személyes nézőpontból; a címzetthez és beszédszituációhoz igazodó hangnem megválasztásának

gyakorlása

TARTALMAK

A tartalmi elemek didaktikai elrendezése, rendszerezése tekintetében a tankönyvszerzőnek és a tanárnak teljes szabadsága van. A tanterv belső logikai rendjét szerkesztésmódja is tükrözi: a tankönyvszerzőnek, illetve a tanárnak a képességekre vonatkozó, egymással összefüggő részletes követelményekből kiindulva kell rendszereznie a megfelelő tantervi tartalmakat.

iskolában

anyanyelv

tanításában

és tanulásában

nyelv

funkcionális

és

társas szemléletének kell érvényesülnie: a figyelem a nyelv változatosságára és változataira irányul, nem az elszigetelt nyelvi elemekre és az elvont nyelvi rendszerre. Ennek az elvnek a szellemében és az életkori sajátosságoknak megfelelően a tanulásban és az értékelésben a szöveggel végzett gyakorlatok, műveletek dominálnak, nem a meghatározások, öncélú osztályozások. A szövegértési és szövegalkotási kompetenciaterületre vonatkozó fogalmak, eljárások, műveletek mindenikét először nem irodalmi, hanem igényes köznyelvi szövegeken keresztül ajánlott bevezetni és gyakoroltatni.

A szóbeliségben el kell fogadni, sőt bátorítani kell a tanulók saját nyelvi változatának használatát, figyelembe kell venni a kisebbségi nyelvhasználat sajátos helyzetét és igényeit. A köz- és irodalmi nyelvet az írásbeliséggel ajánlatos összekapcsolni.

A nyelvi tartalmak, a nyelvtani ismeretek nem öncélúak, hanem funkcionális és gyakorlati szerepük van abban, hogy a helyzetnek megfelelő, hatékony nyelvi közlés valósuljon meg.

A helyesírás, az érthető beszéd és a normatív nyelvhasználat kérdésköre állandó didaktikai feladat.

Az irodalomolvasás tartalmai beépülnek a képességekre vonatkozó követelményrendszer belső logikai rendjébe, tehát a nem irodalmi és irodalmi beszédhelyzetben történő szövegértés és értelmezés nem választható el a beszédnek, a beszédértésnek, illetve a szövegalkotásnak a követelményrendszer belső összefüggéseit szem előtt tartó tartalmi egységeitől. A tartalmak sorrendje, elrendezése, egymásra építése magának a szövegolvasás folyamatának rendelődik alá. Ennek a folyamatnak a belső logikáját a tartalmak és a választott szövegek rendezésével a tankönyvszerző, illetve a tanár határozza meg.

A tartalmak a tantervben nem lineáris sorrendiségben, hanem témakörök szerint rendeződnek; figyelembe

veszik

előző

évfolyamokhoz

viszonyított

bővítést,

újrarendszerezést,

új alapfogalmaknak, ismereteknek a már működő ismeretrendszerbe való tapasztalati úton történő beépítését.

azok a fogalmak, amelyek félkövér, dőlt szedéssel jelennek meg, nem kötelezőek. A tanár dönti el a konkrét tanulási helyzet alapján, hogy ezeknek a fogalmaknak a működtetése indokolt-e vagy sem.

Irodalomolvasás

1.1.

Irodalmi és nem irodalmi kommunikáció.

Olvasási módok: betű szerinti, beleélő,

értelmező.

A képzelet szerepe, a művészi szöveg érzékletessége.

1.2.

Irodalmi formák és kódok

(részben ismétlés)

1.2.1.

A szó szerinti és átvitt jelentés. Többletjelentés.

Hasonlat.

Szóképek:

metafora

, megszemélyesítés.

Retorikai alakzatok:

felsorolás, ismétlés, ellentét

1.2.2.

Verstani alapfogalmak: ritmus,

hangsúlyos ritmus

rím,

rímfajták: páros rím, keresztrím, ölelkező rím, félrím, bokorrím.

1.2.3.

Epikai műfajok : népmese, műköltészeti mese, mesetípusok (varázsmese, tréfás mese, állatmese); mondatípusok (történeti monda, földrajzi monda); elbeszélés/novella; meseregény

1.2.4.

Cselekményszerkezet (előkészítés, bonyodalom, a bonyodalom kifejtése, tetőpont, megoldás) ;

tér és idő az epikus művekben;

szereplő, szereplők rendszere. A mesék cselekményszerkezete ,

mesei

helyszín,

mesei

idő,

meseelemek,

motívumok, vándormotívum

Népi gyermekjátékok, mondókák, találós kérdések, közmondások, szólások

1.2.5.

Líra, líraiság

(gyermekversek)

1.2.6.

Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya;

tény és fikció. Történetmondás , elbeszélés az epikában:

az elbeszélő.

1.2.7.

Hangnemek (tárgyilagos, azonosuló; humoros hangvétel)

Memoriter : 2-3 vers a tanultak közül, 5-10 soros prózarészlet, 5 találós kérdés, 5 szólás, 5 közmondás.

Egyéni olvasás: teljes terjedelemben min. 1 meseregény, 1-2 elbeszélés/novella olvasása.

Javasolt szövegek:

A javasolt szövegek, szerzők listája nem előíró jellegű. A részletes követelményekhez és tanulási tevékenységekhez igazodva a kötelező tartalmaknak megfelelően a tankönyvszerző és a tanár más szövegeket választhat. A tanterv 10-14 szöveg elmélyülő olvasását javasolja. A szövegek között szerepelnie kell a klasszikus magyar irodalom jelentős alkotásainak, teljes szövegeknek vagy szövegrészleteknek. A tanórára kiválasztott szövegek, illetve részletek ne haladják meg az 1-2 oldalt, az ennél hosszabb szövegeket a tanterv otthoni olvasásra és tanórai megbeszélésre javasolja (évente minimum 2 hosszabb terjedelmű szöveget).

Népmesék

Mesék, meseregények a klasszikus és kortárs magyar irodalomból, világirodalomból: pl. Fodor Sándor, Lázár Ervin, Szabó Magda írásaiból

Három-négy monda

Elbeszélések, prózai kisepikai művek a magyar és világirodalom különböző korszakaiból: pl. Fekete István, Mikszáth Kálmán, Móra Ferenc, Móricz Zsigmond, Tamási Áron írásaiból

Lírai alkotások a klasszikus és kortárs magyar/világirodalmi költészetből (pl. Áprily Lajos, József Attila, Kányádi Sándor, Kovács András Ferenc, Nemes Nagy Ágnes, Petőfi Sándor, Szabó Lőrinc, Szilágyi Domokos, Weöres Sándor versei)

A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák

2.1.

A szóbeli közlés

2.1.1.

A közlési helyzet.

A beszélő. A hallgató (beszédtárs). Az üzenet. A kontextus. A kód. A csatorna.

A párbeszéd . A beszéd alkalmazkodása a közlés céljához, a beszédtárshoz.

2.1.2.

A szóbeli szöveg

A közlendő logikai-szemantikai elrendezése.

A szóbeli szöveg jelentése, lényeges elemek, járulékos jelentéselemek. Az alapgondolat és a részletezés. A gondolatok egyszerű és kifejtett vázlata, a szóbeli összefoglalás, tömörítés, bővítés.

A közlendő formális elrendezése.

A szóbeli szöveg összetevői. A szavak megválasztása. A mondatok megszerkesztése. A nyelvi és nem nyelvi elemek (gesztus, mimika) egyidejű elrendezése és működése, a saját nyelvi változatok (nyelvjárás, köznyelv, diáknyelv) beszédbeli szerepe.

A párbeszéd (dialógus) és a magánbeszéd (monológ) szövege.

A tájékoztató szöveg: az elbeszélés (élménybeszámoló). Az egyszerű párbeszéd szerkezete. A párbeszédet

kezdeményező

nyelvi

és

nem

nyelvi

jelzések.

párbeszéd folytatásának és befejezésének megszokott kifejezésmódjai. A köszönés, a bemutatkozás, a beleegyezés és a kérés nyelvi formái.

Az írásbeli közlés

2.2.1.

Az írás folyamata

Az írott szöveg elrendezése.

A fogalmazás célja. A fogalmazás előkészítése. A fogalmazás részei (bevezetés, tárgyalás, befejezés).

A kézírás és a szépírás.

A kalligrafikus írás. Az írott szöveg elhelyezése a füzetlapon. Az írást kísérő nem nyelvi jelek: aláhúzás, zárójel stb.

Helyesírás, központozás.

Az írásjelek: a pont, a vessző, a kettőspont, a kérdőjel, a felkiáltójel, az idézőjel. A gondolatjel, párbeszédjel.

A kiejtés szerinti írás elve és gyakorlata. A szóelemző írásmód elve és gyakorlata.

2.2.2.

Az írott szöveg tartalmi változatai

A funkcionális (gyakorlati célú) írás.

Vázlat.

Magánlevél. Üdvözlet. Üzenet.

Szabad fogalmazás



Élmények, események bemutatása. – Az elbeszélés. A leírás. A jellemzés.

Fogalmazás irodalmi vagy más természetű szövegről.

A párbeszéd átalakítása elbeszélő fogalmazássá. Az elbeszélés. Olvasmánynapló.

A közlés építőelemei: a szöveg, a mondat, a szó, a hang.

3.1.

A hangok és a betűk

A beszédhangok képzése. A hang és a betű.

A magánhangzók osztályozása (időtartam, a nyelv vízszintes irányú mozgása, ajakműködés). Hangrend és illeszkedés. A mássalhangzók osztályozása (hangszalagműködés, időtartam). Mássalhangzók kapcsolódása. A kiejtés szerinti írásmód. Szóelemző írásmód. A szótag. A szótagolás. A szavak elválasztásának helyesírási szabályai. A helyes ejtés.

A hangok stílushatása. A betűrend.

A betűrendbe sorolás szabályai.

3.2.

A szó

2. 1.

A szó és a szókészlet.

A magyar nyelv szókészlete. A szó: a szókészlet alapeleme. A szótári szó. A szócsalád. Jelentésmezők: rokonságnevek, színnevek, állatnevek stb. A tanulók saját nyelvi változatának szavai (pl. tájnyelvi, diáknyelvi szavak, kölcsönszavak) és azok köznyelvi megfelelői .

3. 2. 2. Hangalak és jelentés viszonya. Az egyjelentésű szavak. A többjelentésű szavak. A szinonimák (rokon értelmű szavak). Az antonimák (ellentétes jelentésű szavak). A paronimák (hasonló alakú szavak).

3. 2. 3.

A szó szerkezete.

A szótő (csak a szabad tövek). A toldalék. Az összetett szó: előtag és utótag.

3. 2. 4.

A szófajok

Az ige, az igekötő. Az ige mondatbeli szerepe. A főnév, a melléknév, a számnév, a (személyes) névmás, és mondatbeli szerepük. A névelő, a módosítószó, az indulatszó, a kötőszó.

3. 3.

A mondat .

Az egyszerű mondat.

Állító és tagadó mondatok.

Modalitás szerinti osztályozás (kijelentő, kérdő, felkiáltó, felszólító). Mondatrészek. Az alany, állítmány, tárgy, jelző, határozó.

Az összetett mondat. Mondategész, mondategység. Központozás.

Szórend. A hangsúly és a hanglejtés.

3. 4.

A szöveg.

Mondattömb. Bekezdés. Makroszerkezeti egységek (bevezetés, tárgyalás, befejezés).

VI. osztály

szóbeli

közlés

megértése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VI. osztály végén a tanuló

1.1. megérti a szóbeli közlések ismert és új elemeit, és megkülönbözteti a főbb információkat a részletektől



gyakorlatok a szóbeli közlés megértésére; a hangzó szöveg új információinak értésére

1.2. a szövegkörnyezet alapján érti az új szavak jelentését



gyakorlatok a közlés vagy egy szóalak normatív vagy nem normatív változatának megállapítására, ismeretlen szavak azonosítására a hangzó szövegben; az ismeretlen szó besorolása szinonimasorba, ellentétes értelmű szavának azonosítása; ismeretlen szó jelentésének meghatározása; az archaizmusok, neologizmusok, nemzetközi szavak és a regionalizmusok azonosítását és

megértését szolgáló gyakorlatok

1.3. felfedezi és javítja a szóbeli közleményben a nyelvtani hibákat



a hangzó szövegben a grammatikai struktúrák helyességét vagy helytelenségét (téves vonzathasználat, egyeztetési hibák) megállapító gyakorlatok; gyakorlatok a szószaporítás megfigyelésére, a paronimák használatának megfigyelésére

1.4. megállapítja a hangzó szöveg típusát/műfaját, a típus/műfaj jellemző sajátosságait



a hangzó szöveg típusát/műfaját (elbeszélő, leíró, párbeszéd)

felfedeztető

gyakorlatok,

szövegsajátosságok felismerésének gyakorlása

1.5. a beszédtárs beszédstílusát megfigyeli, és értelmezi az üzenetet



változatos hangzó beszéd hallgatása, gyakorlatok az artikuláció, hangszín, hangsúly, hanglejtés, beszédtempó, hangerő,

beszédritmus,

valamint

kommunikációs

eszközök megfigyelésére

1.6. érdeklődéssel hallgatja a szóbeli közlést, felismeri a beszéd kezdeményezését, folytatását, befejezését jelző szándékot



a hangzó szöveg nyomon követése, megfelelő kommunikációs magatartás gyakorlása

szóbeli

kifejezőképesség

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VI. osztály végén a tanuló

2.1. megfelelően rendszerezi szóbeli közlése mondanivalóját



felkészülés a szóbeli közlésre, címszavas vázlat készítése, kiegészítése, részletezése; szövegtömörítés, -bővítés

2.2. figyelembe veszi a szókincsbeli változatosság követelményét



a mondanivalónak megfelelő szavak válogatása; az egyéni szókincs új elemeinek helyes használata; szinonimák, antonimák, paronimák használata különböző

beszédhelyzetben; a terjengősség javítása;

2.3. képes a tanult mondattípusok alkotására



gyakorlatok a különböző mondatfajták és mondatszerkezetek alkotására és szövegbe szerkesztésére

2.4. a beszéd céljához igazodva alkalmazza a verbális és

nonverbális kommunikációs



gyakorlatok a verbális és nonverbális kommunikációs eszközök és a beszédhelyzet (tájékoztatás, állásfoglalás,

beszélgetés,

javaslattétel,

egyetértés,

ellenvélemény

eszközöket, alkalmazkodik a párbeszéd helyzetéhez

2.5.

különböző típusú/műfajú szövegeket (elbeszélőt, leírót) alkot a szövegtípusok/ szövegműfajok jellemzőinek figyelem bevételével

2.6.

képes a párbeszéd kezdeményezésre, folytatására és befejezésére

2.7.

érdeklődéssel vesz részt a szóbeli kommunikációban

kifejtése ismert hallgatóság előtt) összehangolására



gyakorlatok a szóbeli közlés fontos információt hordozó egységeinek

kiemelésére,

kapcsolatteremtés

a hangszín–, hangnemváltás és a közlő érzelmi állapota között (öröm, meglepetés, harag).



szövegalkotási gyakorlatok: a szöveg mikroszerkezetének és

makroszerkezetének

gyakorlása,

címadási gyakorlatok,

nézőpontváltás

gyakorlása; stílusgyakorlatok



gyakorlatok párbeszéd kezdeményezésére, fenntartására és befejezésére különböző beszédpartnerekhez igazodva, a

csoportos

beszélgetésbe

való

bekapcsolódás,

a kérdezés-válaszadás gyakorlása



gyakorlatok

személyes

vélemény

kifejezésére; véleménycsere

szövegolvasás

képességének

fejlesztése

Részletes követelmények

Tanulási tevékenységek

VI.

osztály végén a tanuló

3.1.

felolvas különböző típusú szövegeket rövid felkészülés után

3.2.

képes

egy-másfél

oldalas szöveg néma értő olvasására, lényegkiemelésre

3.3.

felismeri az olvasott szöveg régi, új és regionális szavainak kifejező értékét

3.4.

felismeri az olvasott szöveg összefüggését és jelentéssíkjait

3.5.

felfedezi a nem irodalmi és irodalmi beszédhelyzetet, érzékeli az irodalmi/művészi értéket

3.6.

felfigyel a különböző műfajú irodalmi szövegek nyelvi megalkotottságára, a lírai és epikai műfajok sajátosságaira, a hangnemekre



olvasási gyakorlatok a pontos olvasás és a helyes ejtés gyakorlására (pl. a szünettartás gyakorlása, az időtartam- és

hangsúlyhibák

tudatosítása

és

javítása),

a beszédfonetikai

eszközök

és

szövegjelentés összehangolása



ismeretközlő szövegek tartalmának összefoglalása és ismertetése, a bekezdések tételmondatának kiemelése, lényeges

és

részletező

információk

elkülönítése

a bekezdésekben



szövegek megfigyelése a szóhasználat szempontjából; archaizmusok, neologizmusok, nemzetközi szavak és regionális szavak jelentésének értése, kifejező értékének megfigyelése különböző műfajokban; szótárhasználati gyakorlatok



gyakorlatok

szövegösszefüggés

felismerésére: grammatikai (személyragok, névmások, kötőszók stb.) és jelentéstani kapcsolóelemek (szóismétlések, szinonimák)



a szó szerinti, az értelmező, a kritikai és kreatív olvasás gyakorlása



gyakorlatok

egy

közlésforma

változatainak megfigyelésére különböző kommunikációs helyzetekben (a leírás és változatai, a jellemzés és változatai, az elbeszélés és változatai, a párbeszéd)



gyakorlatok a retorikai alakzatok (párhuzam, ismétlés, ellentét), a szóképek (metafora, megszemélyesítés), a hasonlat szerepének felismerésére és értelmezésére az elbeszélő szövegek és a lírai alkotások olvasásakor



gyakorlatok a verstani hallás működtetésére (ritmus, hangsúlyos ritmus, rím, rímfajták)



gyakorlatok

epikai

műfajok

sajátosságainak felismerésére adott szövegekben; az elbeszélő szöveg

3.7.

képes véleményformálásra, a megjelenített értékek érzékelésére

szerkezeti részeinek felismerésére, a szereplő szövegbeli megalkotásának felismerésére (cselekedtetés, beszéltetés, elbeszélői

jellemzés),

tér-

és

időviszonyok megállapítására az olvasott műfajokban



gyakorlatok a hangnem (tárgyilagos, azonosuló; humoros hangvétel)

felismerésére,

műfaj

és

nyelvi megalkotottság közötti összefüggés felfedezésére



megbeszélés, véleménynyilvánítás



beszélgetés,

véleménymondás

megjelenített élethelyzetekről;

szereplők

magatartásának,

tetteinek összehasonlítása

írásbeli

kifejezőképesség

(fogalmazás)

fejlesztése

Részletes követelmények

Tanulási tevékenységek

VI. osztály végén a tanuló

4.1.

különböző funkcionális célú szövegeket alkot: levelet, levelezőlapot, meghívót, utasító szövegeket

4.2.

szabad fogalmazást alkot a tanult szövegtípusokban és műfajokban (elbeszélést, leírást, párbeszédet) a helyzethez és a témához igazodó stílusban

4.3.

szókincse változatos, él a szóalkotási lehetőségekkel, alkalmazza a nyelvi- stilisztikai eszközöket

4.4.

helyesen kapcsolja a mondatokat a szövegbe, helyesen használja a központozás jeleit

4.5.

érdeklődést tanúsít a szövegalkotás iránt, betartja a helyesírás szabályait



szövegtípus

felismerését

szolgáló

gyakorlatok; adatgyűjtés megadott szempontok alapján; a fontosabb gondolatok kifejtése, részletezése; funkcionális szövegek szerkesztése;



történetek,

elbeszélő

szövegek

eseménysorának összefoglalása; szereplők jellemzése



szövegalkotási gyakorlatok: mondattömbök, bekezdések szerkesztése,

makroszerkezeti

egységek megalkotásának gyakorlása, tagolás, kifejtés sorrendje, esemény, eseménysor bemutatása, tárgy, tárgyegyüttes leírása,

párbeszédrészek

átírása

elbeszéléssé,

függő beszéd átírása egyenes beszéddé



gyakorlatok az ellentétes, rokon értelmű szavak, az archaizmusok és regionalizmusok kifejező értékének hasznosítására



mondatszerkesztési gyakorlatok, a mondatok szövegbe szerkesztésének a gyakorlása



a központozás gyakorlása



az önálló véleményformálás gyakorlása; személyesség a tárgy, esemény leírásában; élménybeszámoló alkotása, két vagy több tárgy, személy, vélemény összehasonlítása személyes nézőpontból; a címzetthez és beszédhelyzethez igazodó hangnem megválasztásának gyakorlása



szófajok helyesírásának gyakorlása, írásjelek használata

TARTALMAK

Az iskolában az anyanyelv tanításában és tanulásában a nyelv funkcionális és társas szemléletének kell érvényesülnie: a figyelem a nyelv változatosságára és változataira irányul, nem az elszigetelt nyelvi elemekre és az elvont nyelvi rendszerre. Ennek az elvnek a szellemében és az

életkori sajátosságoknak megfelelően a tanulásban és az értékelésben a szöveggel végzett gyakorlatok, műveletek dominálnak, nem a meghatározások, öncélú osztályozások. A szövegértési és szövegalkotási kompetenciaterületre vonatkozó fogalmak, eljárások, műveletek mindenikét először nem irodalmi, hanem igényes köznyelvi szövegeken keresztül ajánlott bevezetni és gyakoroltatni.

A nyelvi tartalmak, a nyelvtani ismeretek nem öncélúak, hanem funkcionális és gyakorlati szerepük van abban, hogy a helyzetnek megfelelő, hatékony nyelvi közlés valósuljon meg.

A helyesírás, az érthető beszéd és a normatív nyelvhasználat kérdésköre állandó didaktikai feladat.

A tartalmak a tantervben nem lineáris sorrendiségben, hanem témakörök szerint rendeződnek; figyelembe

veszik

előző

évfolyamokhoz

viszonyított

bővítést,

újrarendszerezést,

új alapfogalmaknak, ismereteknek a már működő ismeretrendszerbe való tapasztalati úton történő beépítését.

Az új fogalmak, ismeretek félkövér szedéssel jelennek meg, a normál szedéssel írt fogalmak, ismeretek új megértési szituációban történő működtetésének módjaira pedig a követelmény- leírások, illetve a tanulási tevékenységek adnak példát. Az Irodalomolvasás tartalmi egységben azok a fogalmak, amelyek félkövér, dőlt szedéssel jelennek meg, nem kötelezőek. A tanár dönti el a konkrét tanulási helyzet alapján, hogy ezeknek a fogalmaknak a működtetése indokolt-e vagy sem.

Irodalomolvasás

1.1.

Irodalmi és nem irodalmi kommunikáció.

Olvasási módok: betű szerinti, beleélő,

értelmező

1.2.

Irodalmi formák és kódok

1.2.1.

szó

szerinti

és

átvitt

jelentés.

Többletjelentés.

Szóképek:

metafora , megszemélyesítés. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismétlés, az ismétlés változatai (felsorolás,

halmozás, fokozás );

párhuzam , ellentét.

1.2.2.

Verstani alapfogalmak: ritmus,

hangsúlyos ritmus ,

sorfajták,

rím, rímfajták.

1.2.3.

Epikai műfajok: elbeszélés/novella , regény, elbeszélő költemény

1.2.4.

Cselekményszerkezet (előkészítés, bonyodalom, a bonyodalom kifejtése, tetőpont, megoldás);

térszerkezet, időrend és időviszonyok az epikus művekben,

szereplő, szereplők rendszere.

1.2.5.

Líra, líraiság, lírai műfajok .

A dal. Népdal, műköltészeti dal. Leíró költemény, életkép.

1.2.6.

Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció. Történetmondás, elbeszélés az epikában: elbeszélő, az elbeszélői hangnem.

1.2.7.

Hangnemek (tárgyilagos, azonosuló, humoros hangvétel).

Memoriter : 2-3 vers a tanultak közül, 10-15 soros prózarészlet, 10-15 versszak az olvasott elbeszélő költeményből.

Egyéni

olvasás :

teljes

terjedelemben

min.

elbeszélő

költemény,

min.

regény,

1-2 elbeszélés / novella olvasása.

Javasolt szövegek:

A javasolt szövegek, szerzők listája nem előíró jellegű. A részletes követelményekhez és tanulási tevékenységekhez igazodva a kötelező tartalmaknak megfelelően a tankönyvszerző és a tanár más szövegeket választhat. A tanterv 10-14 szöveg elmélyülő olvasását javasolja, amelyek között szerepelnie kell a klasszikus magyar irodalom jelentős alkotásainak, teljes szövegeknek vagy szövegrészleteknek. A tanórára kiválasztott szövegek, illetve részletek ne haladják meg az 1-2 oldalt, az ennél hosszabb szövegeket a tanterv otthoni olvasásra és tanórai megbeszélésre javasolja (évente minimum 2 hosszabb terjedelmű szöveget).

5-6 lírai alkotás olvasása a magyar és világirodalomból: pl. Arany János, József Attila, Juhász Gyula, Kányádi Sándor, Kosztolányi Dezső, Petőfi Sándor, Radnóti Miklós, és más klasszikus vagy kortárs költők alkotásai

népdalok

elbeszélő költemény (pl. Petőfi Sándor:

János vitéz )

elbeszélés/novella, regény a magyar és világirodalomból: pl. Bajor Andor, Fekete István, Gárdonyi Géza, Mikszáth Kálmán, Méhes György, Molnár Ferenc, Móra Ferenc, Móricz Zsigmond, Tamási Áron alkotásai

A logikus és célszerű nyelvhasználat. A szóbeli közlés és az írott közlés.

2.1.

A szóbeli közlés

2. 1. 1.

A közlési helyzet.

A beszéd alkalmazkodása a közlés céljához, a beszédtárshoz, életkorához és társadalmi státusához.

A párbeszéd.

1. 2.

A szóbeli szöveg rendszerezése

A közlendő üzenet logikai-szemantikai elrendezése

(ismétlés).

közlendő

formális

elrendezése.

szóbeli

szöveg

megszerkesztettsége (összetevők, a szövegösszefüggés megvalósításának egyszerű módjai).

A párbeszéd és a magánbeszéd szövege.

Az elbeszélés (élménybeszámoló).

A párbeszéd

kezdeményezésének,

folytatásának,

befejezésének

kifejezései (ismétlés).

A „kérdés-felelet” típusú szerkezeti részek rendszerezése. A nonverbális elemek megfeleltetése az üzenettel.

Az írásbeli közlés

2. 1.

Az írás folyamata

Az írott szöveg elrendezése.

A szöveg szerkezete a rendeltetéstől függően (levél, levelezőlap, meghívó).

A kézírás és a szépírás.

A szöveg lapon való elhelyezése.

A jelek és képek szerepe a szövegben.

Helyesírás, központozás.

A szófajok helyesírása.

Az írásjelek: a pont, a vessző, a kettőspont, a kérdőjel, a felkiáltójel, az idézőjel, a

kötőjel.

A gondolatjel, párbeszédjel.

2. 2.

Az írott szöveg tartalmi változatai.

A funkcionális (gyakorlati célú) írás.

A tájékoztató jellegű szöveg. Didaktikai utasító szövegek.

Magánlevél.

Meghívó.

Szabad fogalmazás

–

Az elbeszélés.

Élménybeszámoló. Személyes álláspont kifejezése.



A leírás. A leírás változatai. A jellemzés.

Fogalmazás irodalmi vagy más természetű szövegről.

Irodalmi és nem irodalmi szövegek tartalma.

Ismeretközlő szöveg jegyzetelése.

A közlés építőelemei: a szöveg, a mondat, a szó, a hang.

3.1.

A beszédhangok (ismétlés).

Az összetett szavak elválasztása.

3.2.

A szó

2. 1. A szó és szókészlet (részben ismétlés).

A szókészlet változása. A szavak elavulása: archaizmusok. A szókészlet új elemei: neologizmusok, nemzetközi szavak. Az idegen szavak írása.

A szókészlet gazdagodása: a szóképzés fajtái (igeképzés, névszóképzés)

3. 2. 2. Hangalak és jelentés viszonya (ismétlés). Az egyjelentésű szavak. A többjelentésű szavak. A szinonimák (rokon értelmű szavak). Az antonimák (ellentétes jelentésű szavak). A paronimák (hasonló alakú szavak).

3. 2. 3.

A szó szerkezete

szótövek.

toldalékok.

képzők

(igeképzők,

névszóképzők, igenévképzők), a jelek (többes szám jele, fokjelek, kiemelő jel, birtokjel, múlt idő jele, felszólító és feltételes mód jele) és a ragok (tárgyrag, határozóragok, személyragok).

A szóelemző írásmód (ismétlés).

3. 2. 4.

A szófajok

(részben ismétlés) Az ige.

Az igekötő.

A határozószó. A főnév. A névelő. A névutó.

A melléknév, a számnév, a névmások (személyes, kölcsönös, visszaható, birtokos).

Az igenevek.

Az indulatszó. A módosítószó.

3. 3.

A mondat

(ismétlés). Állító és tagadó mondat. Modalitás szerinti osztályozás (kijelentő, kérdő, felkiáltó, felszólító). Mondatrészek. Az alany, állítmány, tárgy, jelző, határozó.

Az összetett mondat. Mondategész, mondategység. Központozás. Szórend. A hangsúly és a hanglejtés.

3. 4.

A szöveg.

Mikroszerkezet, makroszerkezet. Szövegösszefüggés.

VII. osztály

szóbeli

közlés

megértése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VII. osztály végén a tanuló

1.1. megérti a szóbeli üzenetet



gyakorlatok a szóbeli közlés kulcsszavainak kiemelésére, a kommunikációt zavaró tényezők észlelésére

1.2. felismeri a hangzó szöveg

egységeinek szerveződési módját



gyakorlatok a hangzó szöveg egységeinek felismerésére, a jól

formált

és

nem

jól

formált

szerkezet

megkülönböztetésére

1.3. érzékeli a szójelentés árnyalatait a hangzó szöveg különböző változataiban



a szó jelentésének meghatározása adott szövegkörnyezetben; neologizmusok azonosítása; gyakorlatok a hasonló jelentésű, ellentétes értelmű, többjelentésű szavak közötti eltérések felismerésére hangzó szövegben; a frazeológiai egységek, szójátékok

szerepének felismerése

1.4. megállapítja a hangzó szöveg típusát/műfaját, a típus/műfaj jellemző sajátosságait

– a hangzó szöveg típusát / műfaját (elbeszélő, leíró, érvelő, párbeszéd, monológ) felfedeztető gyakorlatok, a szövegsajátosságok felismerésének gyakorlása

1.5. érdeklődéssel követi a hangzó szöveget



a hangzó szöveg nyomon követése, odaillő kommunikációs magatartás gyakorlása



gyakorlatok a kommunikációs helyzet tényezőinek azonosítására (beszédpartnerek, szándék, beszédhelyzet); a párbeszéd informális és formális jellegének megkülönböztetésére



gyakorlatok a párbeszédbe való bekapcsolódás lehetőségeinek felismerésére, a párbeszédbe való belépésre

szóbeli

kifejezőképesség

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VII. osztály végén a tanuló

2.1. képes összefüggő beszédre, alkalmazkodik a kommunikációs helyzethez



az alapgondolat és a részletezés elkülönítését szolgáló gyakorlatok,

főbb

gondolatok

és

a részletek

megfogalmazása

2.2. helyesen alkalmazza a tanult kategóriákat változatos beszédhelyzetekben



szavak használata megfelelő jelentésükben változatos szövegkörnyezetben: neologizmusok, idegen szavak, jövevényszavak, állandó szókapcsolatok, paronimák, többjelentésű, rokon- és ellentétes értelmű szavak; idegenszerű,

terpeszkedő

kifejezések kiküszöbölése;

mondatalkotási gyakorlatok

2.3. különböző típusú/műfajú szövegeket (elbeszélőt, leírót, érvelőt, monológot) alkot a szövegtípusok/szövegműfaj ok jellemzőinek figyelembe vételével



szövegalkotási gyakorlatok: a szöveg mikroszerkezetének és makroszerkezetének a gyakorlása, nézőpontváltás gyakorlása; érvek, ellenérvek megfogalmazása; stílusgyakorlatok

2.4. alkalmazza az érzelemkifejező nyelvi és nem nyelvi elemeket és



a verbális és nonverbális kommunikációs eszközök alkalmazása a kommunikációban



stílusgyakorlatok

eszközöket

2.5. érdeklődéssel vesz részt a szóbeli kommunikációban



gyakorlatok

személyes

vélemény

kifejezésére, véleménycsere

szövegolvasás

képességének

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VII.

osztály végén a tanuló

3.1.

különböző típusú szövegeket kifejezően felolvas, képes értő néma olvasásra adott szempontok alapján

3.2.

felismeri az irodalmi és nem irodalmi kommunikációs helyzetet, különböző műfajú irodalmi és nem irodalmi szövegeket olvas

3.3.

felfedezi az irodalmi szöveg nyelvi megalkotottságát, megragadja az irodalmi formák és kódok szerepét a lírai és epikai művek szerveződésében, kérdéseket fogalmaz meg

3.4.

képes értéklátásra: a szövegben megjelenített értékek, értékrendek érzékelésére; a hangnemek megkülönböztetésére

3.5.

érdeklődést tanúsít az olvasott szöveg és a szöveghez kapcsolódó kontextusok iránt



gyakorlatok a beszédfonetikai eszközök és a szövegtípus sajátosságainak összehangolására



figyelemfejlesztési gyakorlatok a néma olvasás során; szövegértési

gyakorlatok

(tételmondat

azonosítása, közlésegységek elkülönítése, a beszélő megnevezése)



gyakorlatok

kommunikációs

helyzet

és

szöveg irodalmi/nem irodalmi jellegének az összekapcsolására;



gyakorlatok a verstani hallás fejlesztésére ;

gyakorlatok a szóképek

és

retorikai

alakzatok

felismerésére

és értelmezésére; lírai és epikai műfajok sajátosságainak felismerése; a beszédhelyzet felismerése: a beszélő és a tárgy, a beszélő és a címzett szövegbeli viszonyának megragadása; a tér- és időszerkezet, a szereplők szövegbeli megalkotottságának

megfigyelése;

tény

és

fikció megkülönböztetése



gyakorlatok a szöveggel való párbeszéd fenntartására



gyakorlatok a szereplői értékrend(ek) és az elbeszélői értékrend megkülönböztetésére



gyakorlatok

hangnem

értékelő

szerepének megfigyelésére, hangnem és nyelvi formák kapcsolatának megragadására (átalakítási gyakorlatok)



véleménynyilvánítás

– műalkotás íróhoz, írói életműhöz kapcsolása



adatgyűjtés lexikonból, kézikönyvekből, világhálóról

írásbeli

kifejezőképesség

(fogalmazás)

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VII. osztály végén a tanuló

4.1.

képes különböző típusú szövegek alkotására

4.2.

szókincse változatos, helyesen és árnyaltan használja a tanult kategóriákat



szövegalkotási gyakorlatok: különböző leíró, elbeszélő és érvelő szövegek alkotása, hirdetés írása, olvasmányjegyzet készítése, monológ alkotása, vélemény és ellenvélemény kifejtése

–

állandó szókapcsolatok, idegen szavak beépítése saját szövegbe

kommunikációs

helyzetnek

és

műfajnak megfelelően; gyakorlatok az ismétlések elkerülésére



mondatalkotási

gyakorlatok:

mondatok

tömörítése, bővítése;

a beszélő szándékához igazodó mondatok alkotása, a szórend megválasztása

4.3.

szövegtagolása áttekinthető,



vázlatkészítés, saját szöveg megszerkesztése, átalakítási

értelemtükröző

gyakorlatok, bővítés, tömörítés

4.4.

tudatos helyesírásra törekszik

4.5.

érdeklődést tanúsít a szövegalkotás iránt



helyesírási gyakorlatok



saját

álláspont

megfogalmazása,

véleménynyilvánítás megadott vagy választott témáról, olvasmányairól

TARTALMAK

iskolában

anyanyelv

tanításában

és tanulásában

nyelv

funkcionális

és

A nyelvi tartalmak, a nyelvtani ismeretek nem öncélúak, hanem funkcionális és gyakorlati szerepük van abban, hogy a helyzetnek megfelelő, hatékony nyelvi közlés valósuljon meg.

A helyesírás, az érthető beszéd és a normatív nyelvhasználat kérdésköre állandó didaktikai feladat.

A tartalmak a tantervben nem lineáris sorrendiségben, hanem témakörök szerint rendeződnek; figyelembe

veszik

előző

évfolyamokhoz

viszonyított

bővítést,

újrarendszerezést,

új alapfogalmaknak, ismereteknek a már működő ismeretrendszerbe való tapasztalati úton történő beépítését.

Irodalomolvasás

1.1.

Irodalmi és nem irodalmi kommunikáció.

Olvasási módok: betű szerinti, beleélő,

értelmező

1.2.

Irodalmi formák és kódok

1.2.1.

Szóképek: metafora, megszemélyesítés,

allegória.

Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismétlés változatai ( gondolatritmus,

felsorolás, halmozás, fokozás); párhuzam, ellentét.

1.2.2.

Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, sorfajták, rím, rímfajták.

1.2.3.

Epikai műfajok: elbeszélő költemény,

népballada, műballada,

elbeszélés/novella ,

regény;

humoreszk.

1.2.4.

Az epikai művek jellemzői: történetmondás, elbeszélő,

elbeszélői nézőpont , szereplő, szereplők rendszere.

Kihagyásos szerkesztésmód.

Térszerkezet és

időszerkezet

az epikai művekben.

1.2.5.

Líra, líraiság, lírai műfajok: daltípusok,

szatíra

1.2.6.

Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció.

1.2.7.

Érték,

megjelenített értékek, értékrend.

1.2.8.

Hangnemek:

szatirikus , tárgyilagos,

tragikus , humoros hangvétel

Memoriter :

2 ballada, 2-3 lírai költemény, 10-15 soros prózarészlet

Egyéni olvasás : teljes terjedelemben min. 1 elbeszélő költemény, min. 1 regény, min. 2 ballada olvasása.

Szövegjavaslatok:

Javasolt szövegek:

A javasolt szövegek, szerzők listája nem előíró jellegű. A részletes követelményekhez és tanulási tevékenységekhez igazodva a kötelező tartalmaknak megfelelően a tankönyvszerző és a tanár más szövegeket választhat. A tanterv 10-14 szöveg elmélyülő olvasását javasolja, amelyek között szerepelnie kell a klasszikus magyar irodalom jelentős alkotásainak, teljes szövegeknek vagy szövegrészleteknek. A tanórára kiválasztott szövegek, illetve részletek ne haladják meg az 1-2 oldalt. Az ennél hosszabb szövegeket a tanterv otthoni olvasásra és tanórai megbeszélésre javasolja (évente minimum 2 hosszabb terjedelmű szöveget).

Epika:

népballadák (pl.

Kádár Kata ,

Kőmíves Kelemenné ,

Júlia szép leány ,

Görög Ilona, Budai Ilona ) műballadák a magyar és világirodalomból (pl. Arany János:

A walesi bárdok, Rozgonyiné ) Elbeszélés/novella, regény a magyar és világirodalomból: pl. Bálint Tibor, Fekete István, Jókai Mór, Karinthy Frigyes, Kosztolányi Dezső, Méhes György, Mikszáth Kálmán, Tamási Áron írásaiból

Elbeszélő költemény: pl. Arany János:

Toldi

Líra:

Dalok a klasszikus és kortárs magyar és világirodalmi költészetből: pl. József Attila, Kányádi Sándor, Kovács András Ferenc, Nemes Nagy Ágnes, Petőfi Sándor, Radnóti Miklós verseiből Szatíra a magyar és világirodalomból: pl. Csokonai, Petőfi verseiből

A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák

2.1.

A szóbeli közlés

2. 1. 1.

A közlési helyzet

(ismétlés).

A monológ.

1. 2.

A szóbeli szöveg elrendezése

A közlendő logikai-szemantikai elrendezése.

Az alapgondolat és a részletezés viszonya. Az érvelés.

A közlendő formális elrendezése.

A verbális és nonverbális elemek összhangja a szóbeli közlésben. A gesztusnyelv és a hanghordozás. Meggyőzés és hatásosság.

párbeszéd

és

magánbeszéd

szövege.

Egy

adott

téma

érveinek

és ellenérveinek elrendezése. A kifejtő és a bizonyító beszéd szerkezete. A meghatározás.

verbális

és

nonverbális

elemek

összekapcsolásának változatai. Az ízlés és a vélemény kifejezésének módjai.

Az írás

2. 1.

Az írás folyamata

írott

szöveg

elrendezése.

Vázlatkészítési

gyakorlatok.

szöveg megszerkesztése és átszerkesztése. Bővítési és tömörítési gyakorlatok.

A kézírás és a szépírás

(ismétlés).

A szövegek sajátos grafikai megjelenítése.

Helyesírás, központozás.

A hagyományos írásmód és az egyszerűsítő írásmód.

Az írásjelek: a pont, a vessző, a kettőspont, a kérdőjel, a felkiáltójel, az idézőjel, a kötőjel. A gondolatjel, párbeszédjel.

2. 2.

Az írott szöveg tartalmi változatai

funkcionális

(gyakorlati

célú)

írás.

olvasmányjegyzet.

Hirdetés.

Magánlevél. Meghívó.

Szabad fogalmazás

– Személyes álláspont indoklása írásban.



A személyesség elemei a leírásban.

A jellemzés.

Fogalmazás irodalmi vagy más természetű szövegről.

Irodalmi és nem irodalmi szövegek értelmezése írásban irányító kérdések alapján. Ismeretközlő szöveg kivonata.

A közlés építőelemei: a szöveg, a mondat, a szó, a hang

3. 1. A beszédhangok (ismétlés).

Idegen szavak és nevek kiejtése és helyesírása. Hagyományos és egyszerűsítő írásmód.

3. 2. A szó (ismétlés)

2. 1. A szókészlet (ismétlés).

A kölcsönszók: idegen szó, jövevényszó. Állandó szókapcsolatok. Hangutánzó és hangulatfestő szavak.

3. 2. 2. Hangalak és jelentés viszonya (ismétlés).

Jelentésmező.

Az egyjelentésű szavak. A többjelentésű szavak. A szinonimák (rokon értelmű szavak). Az antonimák (ellentétes jelentésű szavak). A paronimák (hasonló alakú szavak).

3. 2. 3. A szó szerkezete. Összetett szavak.

Az összetett szó és a szószerkezet. A különírás és az egybeírás szabályai.

3. 2. 4. A szófajok (ismétlés)

3. 3. A mondat (ismétlés)

Az egyszerű mondat (ismétlés).

Állító és tagadó mondat.

Modalitás szerinti osztályozás (kijelentő, kérdő, felkiáltó, felszólító).

Az egyszerű mondat szerkezete, elemzése. Az állítmány és fajtái. Az alany. A tárgy (ragos és ragtalan, határozott és határozatlan). A határozó és kifejezésmódjai. A jelző és fajtái (minőség, mennyiség, birtokos).

Szószerkezetek. Mellérendelő szószerkezetek. Az alany és az állítmány egyeztetése. Tárgyas, jelzős, határozós szószerkezetek.

Szórend. A hangsúly és a hanglejtés. Az összetett mondat

A szöveg.

Mikroszerkezet, makroszerkezet. Szövegösszefüggés.

VIII. osztály

szóbeli

közlés

megértése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VIII. osztály végén a tanuló

1.1. megérti a szóbeli közlés globális jelentését, felismeri a szövegben kifejezett gondolatok rendjét és összefüggését



szóbeli közlemény rövid összefoglalása; tételmondat kulcsszó kiemelése; gyakorlatok a szövegösszefüggés megértésére;

1.2. felismeri a nyelvi és nem nyelvi elemek kapcsolatának fontosságát a szóbeli szövegben



a kommunikáció nem nyelvi elemeinek értelmezését szolgáló gyakorlatok; felkészülés szóbeli közlésre a nem nyelvi jelzések gyakorlásával

1.3. felismeri a hangzó szöveg egységeinek és a közlés céljának összefüggését



gyakorlatok a szöveg tartalma, műfaja, a közlési szándék és a szóhasználat közötti összefüggések megfigyelésére; gyakorlatok kommunikációs helyzet és a szóhasználat

megfeleltetésére

1.4. felismeri a hangzó szöveg grammatikai sajátosságait



gyakorlatok az egyszerű és összetett mondat szintaktikai viszonyainak azonosítására, mondatátalakítási gyakorlatok, a kommunikációs helyzetnek megfelelő nyelvhasználat; gyakorlatok

normatív

és

nem

normatív

elemek

azonosítására szóbeli közlésben;

1.5. felismeri a saját nyelvi változat és a köznyelv/irodalmi nyelv közötti eltéréseket, képes a kódváltásra, az egyik nyelvi változatról a másikra való áttérésre

1.6. figyelemmel kíséri és értékeli a beszédtárs véleményét, érvelését



a figyelmes hallgatás gyakorlása, gyakorlatok a kommunikációs

szándék

megállapítására,

a fontosabb

gondolatok és érvek megfigyelése



a nyelvváltozat sajátosságainak megfigyelését és tudatosítását szolgáló gyakorlatok;



gyakorlatok a kommunikációs helyzethez igazodó kódváltásra

A szóbeli kifejezőképesség fejlesztése

Részletes követelmények

Tanulási tevékenységek

VIII. osztály végén a tanuló

2.1. adott témát kifejt szóbeli előadásban



adatgyűjtés, az információk rendszerezése, a gondolatok elrendezése;

szóbeli

szövegalkotás

gyakorlása

saját

nézőpont, vélemény kifejtésére

2.2. változatos

beszédhelyzetekben helyesen alkalmazza a tanult szemantikai kategóriákat



szinonimahasználat, ellentétes értelmű, hasonló jelentésű, többjelentésű szavak használata különböző kommunikációs helyzetben; az ismétlés, terjengősség elkerülését szolgáló gyakorlatok, hibajavítás

2.3. változatos

beszédhelyzetekben helyesen alkalmazza a tanult szintaktikai kategóriákat



mondatrészek átalakítása összetett mondattá, összetett mondat tömörítése mondatrésszé, a mondatfajták változatos szövegbeli használata, az előre- és visszautalások, rámutatások

alkalmazása,

szöveg

összefüggőségét

biztosító nyelvtani és jelentéstani kapcsolóelemek tudatos

2.4. a verbális és nonverbális eszközöket a mondanivalóhoz, a közlési szándékhoz igazítja

2.5. érdeklődést keltően, hatásosan fejti ki gondolatait, véleményét

használata; az egyeztetés tudatosítását szolgáló gyakorlatok;



beszédművelési

gyakorlatok :

hangadási,

artikulációs, időtartam-, ritmus-, hangsúly- és hanglejtésgyakorlatok, a szünettartás gyakorlása



gyakorlatok a gesztus, mimika, testtartás, térközszabályozás fejlesztésére



az egyetértés, véleménykülönbség kifejezésének gyakorlása, saját nézőpont, vélemény kifejtése, véleménycsere a tetszik / nem teszik, szép/rút/közömbös szempontjai alapján

szövegolvasás

képességének

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VIII.

osztály végén a tanuló

3.1.

különböző típusú szövegeket kifejezően felolvas

3.2.

képes megfelelő tempójú néma olvasásra, a részek és a szövegegész jelentésének a megragadására, tudatosítja saját olvasói tevékenységét

3.3.

befogadáskor képes az irodalmi és nem irodalmi kommunikációs helyzet jellemzőinek megragadására, tudatosítására és megkülönböztetésére

3.4.

az olvasás során figyel az irodalmi szövegre mint nyelvi alkotásra; képes az irodalmi formák és kódok szerepének a megragadására a szövegszerveződésben; változatos műfajú irodalmi szövegeket olvas

3.5.

képes az irodalmi művek értékviszonyainak, hangnemének a megragadására

3.6.

képes a szöveget adott szempontok szerint értelmezni és értékelni



gyakorlatok a beszédfonetikai eszközök és a szövegjelentés összehangolására;



gyakorlatok a szövegrészek (pl. mondatok, mondattömbök, bekezdések)

közötti

kapcsolatok

megragadására,

a szövegrészek,

illetve

szövegegész

jelentése

közötti kapcsolatteremtésre;



gyakorlatok a szó szerinti és átvitt jelentés felismerésére



gyakorlatok a kommunikációs helyzet és a szövegtípus viszonyának megfigyelésére és értelmezésére



gyakorlatok az irodalmi és köznapi kommunikációs helyzet felismerésére, megkülönböztetésére: pl. a magánlevél és költői levél megkülönböztetése;



gyakorlatok

nem

irodalmi

szövegek

feldolgozására: lényegkiemelés, ok-okozati összefüggések, lényeges elemek és jellemző részletek, alapgondolat és mellékgondolatok elkülönítése



az epikus és lírai alkotások műfaji jegyeinek megragadása, lírai és epikai műfajváltozatok összehasonlítása, értelmezése



gyakorlatok a retorikai alakzatok, a szóképek és a hasonlat szerepének felfedezésére lírai és epikai alkotásokban;



gyakorlatok a verstani hallás működtetésére: gyakorlatok a hangsúlyos és időmértékes verselés felismerésére



a tér- és időszerkezet lírai és epikai alkotásokban, a szereplők

szövegbeli

megalkotottságának

megfigyelése epikus művekben, tény és fikció megkülönböztetése



gyakorlatok az értékek, értékrend felfedezésére, bizonyos nyelvi formák értékelő szerepének a felfedezésére



a hangnemek felismerése



gyakorlatok az értelmezési szempont tudatosítására és fenntartására,



beszélgetés a tetszik / nem tetszik, szép / rút / közömbös szempontjai alapján



véleménynyilvánítás



a kritikai olvasás gyakorlása

írásbeli

kifejezőképesség

(fogalmazás)

fejlesztése

Részletes

követelmények

Tanulási

tevékenységek

VIII. osztály végén a tanuló

4.1. képes különböző szövegtípusok / szövegműfajok alkotására

4.2. képes a szöveg megszerkesztésére, tagolására

4.3. hasznosítja fogalmazásában nyelvi- nyelvtani ismereteit



szókincsgyakorlatok, a szófajok gyakorlása, szójelentéstani gyakorlatok (alapjelentés, jelentésváltozás: metaforikus, metonimikus), mondatalkotási, mondatbővítési, -szűkítési és mondatkapcsolási gyakorlatok

4.4. hasznosítja fogalmazásában nyelvi- stilisztikai ismereteit

választékosság, hangulatosság)

4.5. helyesírása tudatos

4.6. érdeklődést tanúsít a szövegalkotás iránt



a tárggyal kapcsolatos személyes nézőpont, a személyesség érvényesítése, kísérletezés kreatív megközelítésmódokkal



gyakorlatok a funkcionális szövegek (magánlevél, meghívó, hivatalos levél, kérvény) alkotására



az értekező, leíró, elbeszélő fogalmazás, a jellemzés, a párbeszéd, a monológ írásának gyakorlása



vázlatkészítés



tagolási és szerkesztési gyakorlatok: tématartás, a gondolatmenet egyenessége, megszakítatlansága és előremozgása, a részek összefüggése, a bevezetés és a befejezés összekapcsolása; időrend, az események sorrendje az elbeszélő fogalmazásban (előzmény–esemény– következmény vagy ok–okozat–befejező gondolat), térbeli elrendezés a leírásban (egész–rész–egész, távoli–közeli– távoli), külső–belső tulajdonságok rendje a jellemzésben, tétel–bizonyítás/cáfolat az érvelő/értekező fogalmazásban



a nézőpontváltás gyakorlása: az elbeszélő személyének a kiválasztása, a mondanivaló megtervezése a nézőpontnak megfelelően



a szöveg mikroszerkezetének és makroszerkezetének a gyakorlása (összekevert mondatsor helyes sorrendbe állítása, bekezdés írása tételmondat alkalmazásával, bevezetés, befejezés írása)



a szöveg átszerkesztése, bővítés, tömörítés



a szóképek (megszemélyesítés, metafora, szinesztézia), a hasonlat, a retorikai alakzatok (ismétlés, retorikai kérdés, mondatpárhuzam, fokozás, ellentét) alkalmazásának gyakorlása



stílusgyakorlatok: a stílus adekvátsága (világosság, tömörség, szabatosság)

és

szépsége

(szemléletesség,

élénkség,



helyesírási gyakorlatok (kiegészítések, átalakítások, helyettesítések, produktív és játékos gyakorlatok)



az írásjelek (a pont, a vessző, a kettőspont, a kérdőjel, a felkiáltójel, a gondolatjel, az idézőjel, a kötőjel, a pontosvessző) használatának gyakorlása

TARTALMAK

tankönyvszerzőnek, illetve a tanárnak a képességekre vonatkozó, egymással összefüggő részletes követelményekből kiindulva kell rendszereznie a megfelelő tantervi tartalmakat.

iskolában

anyanyelv

tanításában

és tanulásában

nyelv

funkcionális

és

A nyelvi tartalmak, a nyelvtani ismeretek nem öncélúak, hanem funkcionális és gyakorlati szerepük van abban, hogy a helyzetnek megfelelő, hatékony nyelvi közlés valósuljon meg.

A helyesírás, az érthető beszéd és a normatív nyelvhasználat kérdésköre állandó didaktikai feladat.

A tartalmak a tantervben nem lineáris sorrendiségben, hanem témakörök szerint rendeződnek; figyelembe

veszik

előző

évfolyamokhoz

viszonyított

bővítést,

újrarendszerezést,

új alapfogalmaknak, ismereteknek a már működő ismeretrendszerbe való tapasztalati úton történő beépítését.

Irodalomolvasás

1.1.

Irodalmi és nem irodalmi kommunikáció.

Olvasási módok: betű szerinti, beleélő, értelmező.

1.2.

Irodalmi formák és kódok

1.2.1.

Szóképek:

metafora,

szinesztézia ,

allegória;

metonímia

Hasonlat.

Retorikai alakzatok: az ismétlés változatai (gondolatritmus, felsorolás, halmozás, fokozás), párhuzam, ellentét.

1.2.2.

Verstani

alapfogalmak:

hangsúlyos

ritmus,

rímfajták,

időmértékes

ritmus, verslábak, hexameter ,

pentameter, disztichon.

1.2.3.

Epika: történetmondás, elbeszélő, elbeszélői nézőpont, szereplő, szereplők rendszere; epikai műfajok: elbeszélés/novella,

anekdota , humoreszk, regény.

1.2.4.

Líra, líraiság,

lírai én ; lírai műfajok: dal,

epigramma , leíró költemény;

óda, himnusz, költői levél.

1.2.5.

Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszélő, elbeszélői nézőpont.

Térszerkezet, időszerkezet a lírai

és epikai

művekben

1.2.6.

Érték: megjelenített értékek, értékrend;

esztétikai érték .

1.2.7.

Hangnemek:

ünnepélyes, patetikus , szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.

Memoriter :

3-4 lírai alkotás/hosszabb részlet (pl. részletek

Kölcsey Ferenc:

Hymnus;

Vörösmarty Mihály:

Szózat

című költeményeiből ), 10-15 soros prózarészlet

Egyéni olvasás:

teljes terjedelemben min. 2 elbeszélés/novella, min. 1 regény olvasása

Javasolt szövegek:

A javasolt szövegek, szerzők listája nem előíró jellegű. A részletes követelményekhez és tanulási tevékenységekhez igazodva a kötelező tartalmaknak megfelelően a tankönyvszerző és a tanár más szövegeket választhat. A tanterv10-14 szöveg elmélyülő olvasását javasolja, amelyek között szerepelnie kell a klasszikus magyar irodalom jelentős alkotásainak, teljes szövegeknek vagy szövegrészleteknek. A tanórára kiválasztott szövegek, illetve részletek ne haladják meg az 1-2 oldalt, az ennél hosszabb szövegeket a tanterv otthoni olvasásra és tanórai megbeszélésre javasolja (évente minimum 2 hosszabb terjedelmű szöveget).

Epika :

Regények a magyar és világirodalomból: pl. Mikszáth Kálmán:

Szent Péter esernyője , Móricz Zsigmond:

Légy jó mindhalálig , Fekete István:

A koppányi aga testamentuma , Szabó Magda:

Abigél

Elbeszélés/novella, anekdota a magyar és világirodalomból: pl. Jókai Mór, Méhes György, Mikszáth Kálmán, Bálint Tibor, Sütő András, Janikovszky Éva elbeszélései

Líra:

Dalok a klasszikus és kortárs magyar és világirodalomból: pl. Petőfi Sándor, Weöres Sándor, Nemes Nagy Ágnes, Kovács András Ferenc dalai

Óda és himnusz a magyar és világirodalomból: pl. Kölcsey Ferenc:

Hymnus ; Vörösmarty Mihály:

Szózat

Költői levél a magyar és világirodalomból: pl. Arany János, Petőfi Sándor műveiből

A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák

2.1.

A szóbeli közlés

A gondolatmenet szerkesztése. A mondatfajták funkcionális és kifejező értéke. A mondatfajták szövegbe szerkesztése, az utalások helyes használata.

A nyelvi változatok beszédbeli szerepe.

Az érvelés egy formája: a vita. A vita szabályai és menete. A bizonyítás/cáfolat.

2.2.

Az írás

Az értekező fogalmazás szerkesztése.

Irodalmi művek

egyéni

értelmezése írásban .

A funkcionális (gyakorlati célú) írás. Magánlevél. Meghívó.

Hivatalos levél. Kérvény.

A nyelvváltozat kommunikációs helyzethez igazodó megválasztása.

A helyesírási alapelvek alkalmazása. Az írásjelek funkcionális és kifejező értéke (a pont, a vessző, a kettőspont,

pontosvessző , kérdőjel, felkiáltójel, kötőjel, gondolatjel, idézőjel). A helyesírási szabályok tudatos alkalmazása.

A közlés építőelemei: a szöveg, a mondat, a szó, a hang.

3.1.

A beszédhang (ismétlés).

A hangtani elemek stilisztikai értéke.

3.2.

A szó (ismétlés).

3.2.1.

A szókészlet rétegződése és gazdagodása (ismétlés).

A szóalkotás ritkább módjai: a rövidítések és mozaikszók. A rövidítések és a mozaikszók helyesírása.

3.2.2.

szavak

jelentése

(ismétlés).

Alapjelentés.

Jelentésváltozás. Jelentésváltozás (metafora, metonímia) a köznyelvben és a szépírói nyelvben.

3.2.3.

A szó szerkezete (ismétlés).

3.2.4.

A szófajok (ismétlés).

A névmások

(mutató, kérdő, vonatkozó, határozatlan, általános). A kötőszó.

3.3.

Az egyszerű mondat és elemzése (ismétlés).

Az összetett mondat. Az alárendelő mondatok (alanyi, állítmányi, jelzős, tárgyas, határozói

mellékmondat).

mellérendelő

mondatok.

összetett

mondat központozása. Az összetett mondat elemzése.

3.4.

A szöveg.

Mikroszerkezet, makroszerkezet. Szövegösszefüggés.

3.5.

A nyelvi változatok (irodalmi nyelv, köznyelv, regionális köznyelv, nyelvjárások, csoportnyelvek, rétegnyelvek).

KIMENETI TELJESÍTMÉNYLEÍRÁSOK

FEJLESZTÉSI KÖVETELMÉNYEK

KIMENETI TELJESÍTMÉNYLEÍRÁSOK

1. A szóbeli közlés megértése

S1.

A szóbeli közlés lényegének megragadása, a lényeges és lényegtelen információk megkülönböztetése, a szóbeli szövegben kifejezett gondolatok rendjének és összefüggésének követése

S2.

A kommunikációs helyzet, a nyelvi és nem-nyelvi elemek kapcsolatának felismerése

S3.

Szövegkörnyezetben a szó jelentésének meghatározása, a szóhasználat és a kommunikációs helyzet összefüggéseinek felismerése

S4.

A hallott szöveg nyelvtani sajátosságainak felismerése (eltérések a sajátos nyelvi változat és a köz/irodalmi nyelv között, nyelvtanilag helyes-helytelen elemek, a mondatbeli szintaktikai viszonyok, a többszörösen összetett mondat tagmondatai közötti viszony felismerése)

2. A szóbeli kifejezőképesség fejlesztése

S5.

Megadott téma alapján felkészülés rövid szóbeli előadásra (adatgyűjtés, rendszerezés, gondolatok elrendezése)

S6.

Párbeszéd szerkesztése megadott témára

S7.

A beszédhelyzethez igazodó szóhasználat, helyes szintaktikai kapcsolás

S8.

Saját vélemény kifejezése, verbális és nonverbális kommunikációs eszközök alkalmazása

3. A szövegolvasás képességének fejlesztése

S9.

Különböző típusú szövegek értelmes/kifejező felolvasása

S10.

Megfelelő tempójú értő néma olvasás (a szövegrészek közti kapcsolatok megragadása, a szövegrészek és a szövegegész értelme közti kapcsolatteremtés)

S11.

Változatos műfajú irodalmi és nem irodalmi szövegek olvasása, jellemzőiknek a megragadása, az olvasmányok ismertetése

S12.

A megismert irodalmi formák és kódok szerepének megragadása az epikai és a lírai művekben: műfaji sajátosságok, a beszédhelyzet, a beszélő és a tárgy, a beszélő és a címzett szövegbeli viszonya, a tér- és időviszonyok, a szereplők szövegbeli megalkotottsága; a verszenei elemek, a szóképek, a retorikai alakzatok szövegbeli szerepe

S13.

Az irodalmi műben megjelenített értékek érzékelése, a szereplői és az elbeszélői értékrend megkülönböztetése

S14.

A memoriterként megjelölt művek és részletek emlékezetben tartása, szöveghű előadása

4. Az írásbeli kifejezőképesség (fogalmazás) fejlesztése

S15.

Világos szövegtagolás (vázlatkészítés, bővítés, tömörítés)

S16.

Különböző szövegtípusok alkotása (elbeszélő, leíró szöveg; olvasmányjegyzet; értekező fogalmazás; funkcionális szövegek: meghívó, kérvény stb.)

S17.

A kommunikációs helyzethez és a műfajhoz igazodó szóhasználat, a koherenciát biztosító nyelvi, nyelvtani elemek helyes használata

S18.

Helyesírás, elválasztás; írásjelek helyes használata

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA SÂRB Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București

2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programele de gimnaziu pentru limba și literatura sârbă au suferit, după 1999, când au fost apro- bate prin Ordin al Ministrului, o serie de modificări. Ultimele, făcute în scopul descongestionării pro- gramelor, au fost realizate în ianuarie-februarie 2006, respectiv februarie 2008. Prezentul document con- ține toate modificările operate în timp asupra programelor de gimnaziu.

Scopul studierii limbii sârbe în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cul- tură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu se- menii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens, curriculumul de limba și literatura sârbă pentru clasele V-VIII propune o mutație funda- mentală la nivelul studierii limbii și literaturii sârbe. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în

„limbă” și „literatură”, se propune modelul

receptare

și de

exprimare orală , respectiv de

receptare a mesajului scris

și de

exprimare scrisă . De altfel,

comunicarea

se constituie prin fu- ziunea celor patru capacități menționate anterior.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba și literatura sârbă pentru gimna- ziu sunt:

■

definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacități:

receptarea mesajului oral ,

re- ceptarea mesajului scris ,

exprimarea orală

și

exprimarea scrisă;

■

prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare și de exprimare orală și scrisă;

■

reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și mutarea accentului pe producerea unor

mesaje proprii;

■

centrarea obiectivelor pe

formarea de capacități

proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

■

adaptarea conținuturilor la nivelul de vârstă și la interesele copiilor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

1.1

să identifice informațiile esențiale dintr-un mesaj oral

1.2

să identifice secvențele de dialog, de narațiune și de descriere dintr-un mesaj oral

1.3

să sesizeze unitățile lexicale necu- noscute în fluxul vorbirii

- identificarea cuvintelor noi în texte literare și nonliterare ascultate, cu scopul clarificării sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic, la dicționar sau la profesor

1.4

să sesizeze corectitudinea grama- ticală a unui enunț și/ sau a forme- lor lexicale

1.5

să manifeste curiozitate pentru as- cultarea unui mesaj oral

exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capa- cității de a urmări mesajul partenerilor de comunicare

exerciții de selectare a unor informații, idei, opinii, în funcție de substanța, autenticitatea și precizia mesajelor ascultate (activități individuale, în perechi și în grupe)

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

2.1.

să realizeze înlănțuirea clară a ide- ilor într-un mesaj oral

2.2

să selecteze elementele de lexic adecvate situațiilor de comunicare

2.3

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gra- matical

povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie; formularea unor aprecieri personale referitoare la textele studiate/ me- sajele ascultate; rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate (schițe, basme etc.)

exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizea- ză o temă dată (idee principală, idee secundară)

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de ex- plicare orală a semnificației acestora în diferite contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte de- rivate/serii derivative; precizarea rădăcinii, a sufixelor și a prefixelor din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor și a antonimelor în contexte date

exerciții de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; rostirea fluentă a unor enunțuri scurte și/ sau lungi

2.4

să-și adapteze vorbirea la par- teneri și la situația de comunicare

2.5

să manifeste interes pentru parti- ciparea la un act de comunicare

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

3.1

să identifice ideile principale după citirea globală a unui text

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

întrebări cu răspuns la alegere; formularea de întrebări pe marginea textelor citite

delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat

3.2

să recunoască modurile de expu-

- exerciții de identificare a modurilor de expunere (narațiu-

nere utilizate într-un text epic

ne, descriere, dialog)

- discutarea textelor narative (schițe, basme) în funcție de următorii parametri: „ce“ (se întâmplă, care este acțiunea relatată în textele narative), „cine” ia parte la acțiune (per- sonajele, trăsături fizice și morale ale personajelor), „ci- ne“ povestește (naratorul)

3.3

să identifice expresii și cuvinte noi în text

3.4

să sesizeze corectitudinea utili- zării categoriilor gramaticale învă- țate

3.5

să manifeste curiozitate și interes față de activitatea de lectură, adaptându-se la situația concretă de lectură

exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text ci- tit; exerciții de folosire a dicționarelor și a glosarelor; identificare de sinonime și de antonime; identificarea fi- gurilor de stil învățate (personificare, comparație, enume- rație, repetiție, epitet) și explicarea rolului acestora în tex- tele studiate

exerciții de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a rolului lor în contexte date

exerciții de sesizare a raportului dintre realitate și literatu- ră (felul în care universul creat prin textul literar se înde- părtează de realitate)

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

4.1

să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite secvențe ale textelor în proză sau în versuri, prin comple- tarea jurnalului cu dublă intrare pentru textele citite

exerciții de comparare a modului de structurare a notițelor la diferite discipline; structurarea optimă a notițelor și

4.2

să utilizeze în redactare sinonime, antonime și derivate adecvate te- mei date

4.3

să scrie propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortogra- fice și de punctuație

4.4

să manifeste interes pentru redac- tarea unui text

așezarea textului/ schemelor etc. în pagină; folosirea unor elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care să evidenți- eze ideile principale prin raportare la cele secundare

exerciții de selectare a vocabularului adecvat unei teme

exerciții de reformulare a unor pasaje din textele studiate sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau an- tonime, în vederea nuanțării exprimării

exerciții de redactare în contexte și în scopuri variate; ac- tivități de scriere imaginativă care să valorifice creativita- tea elevilor; activități de scriere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte și întâmplări) în care să-și expună opiniile/ sen- timentele proprii; exerciții de înțelegere a observațiilor profesorilor privitoare la lucrările semestriale; evaluare în perechi a unor lucrări scrise/ compuneri; exerciții simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de redactare

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural . Titlul .

Autorul .

Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Biblioteca .

1.2.1.

Raportul dintre realitate și literatură.

1.2.2.

Opera literară.

1.2.

Teoria literară

1.2.3.

Structura textului narativ .

Narațiunea

(ce se povestește; cine povestește: naratorul),

Descrie- rea. Dialogul . Personajul: portretul fizic și portretul moral.

1.2.4.

Personificarea. Comparația. Epitetul.

1.2.5.

Strofa și versul. Rima.

1.3.

Textul

1.3.1.

Texte literare

– populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii. Specii literare obli- gatorii: schița și basmul.

1.3.2.

Texte nonliterare

( articolul de dicționar, reclama ).

Texte sugerate:

Veče

- Vojislav Ilić,

Na Drini ćuprija

– Ivo Andrić,

Kotor

– Vuk Stefanović Karadžić,

Starac prevario divove ,

Zidanje Skadra ,

Prva brazda

– Milovan Glišić,

Ženidba Dušanova ,

Uroš i Mrnjavčevići ,

Krvava bajka

– Desanka Maksimović,

Osnovna škola

– Branislav Nušić,

U cara Trojana kozje uši .

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura in- tegrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au li- bertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 și

1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la

vârsta

elevilor.

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

3.1.1.

Situația de comunicare . Emițător. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. (aplicativ) Situația de comunicare dialogată.

2.1.

Comunicarea orală

2.1.2.

Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.

*b. Constituenții textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziției și a frazei. Dispu- nerea și funcționarea simultană a elementelor verbale și nonverbale (aplicativ).

c. Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menținere a dialogului.

*Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune și de solicitare.

2.2.

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări Părțile componente ale unei compuneri (actualizare)

Așezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).

Semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele.

2.2.2.

Contexte de realizare

*a. S. funcțională: Notițele. Lucrarea semestrială.

S. reflexivă: relatarea unor fapte și întâmplări.

S. imaginativă: Povestirea.

S. despre text: Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice.

Elemente de construcție a comunicării

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu interesează

predarea în și pentru sine

a unor cunoștințe gramaticale, ci

abordarea funcțională și apli- cativă

Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de

Pravopis srpskoga jezika ,

Matica

srpska,

Novi

Sad,

1994,

izdanje.

Vocabularul limbii sârbe.

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul.

3.1.

Lexicul

Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele.

Antonimele.

3.2.

Noțiuni de fonetică . Sunetul și litera: corespondența dintre ele. Vocalele. Consoanele. Silaba. Podela suglasnika po zvučnosti i mestu izgovora i njihovo jednačenje.

3.3.

Noțiuni elementare de sintaxă

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul .

Timpul, persoana, numărul.

Modurile personale și nepersonale (recunoaștere). Timpurile modului indicativ: prezent, per- fect compus, viitorul și viitorul II.

Modurile: Imperativul. Infinitivul. Gerunziul și Supinul

Funcția sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ

a fi

și numele predi- cativ).

3.4.2.

Substantivul .

Zajedničke i vlastite imenice. Gradivne i zbirne imenice. Genul. Numărul.

Cazurile substantivului

Nominativul.

Funcții sintactice: subiect și nume predicativ.

Acuzativul . Prepoziția. Prepoziția simplă și compusă. Funcții sintactice: complement și atribut.

Dativul.

Funcții sintactice: complement (fără precizarea felului).

Vocativul .

Instrumentalul. Locativul.

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

Pronumele personal : persoana, numărul, genul. (actualizare) Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelui personal. Promena ličnih zamenica. Lična zamenica za svako lice: sebe, se.

Pronumele personal de politețe.

Formule reverențioase de adresare (limbaj familiar și solemn).

Pridevske zamenice i pokazne zamenice.

3.4.3.2.

Numeralul

Numeralul cardinal .

Numeralul ordinal . Funcții sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4.

Determinanții substantivului Adjectivul

Podela prideva (opisni, prisvojni i gradivni). Acordul cu substantivul în gen, număr și caz.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile

3.4.5.1.

Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcția sintactică: complement.

3.4.5.2.

Interjecția (actualizare.) .

Prepoziția (actualizare). Interjecția (actualizare.).

3.5.

Sintaxa propoziției

3.5.1.

Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal (numai verbul

a fi) . Numele predicativ simplu și multiplu. Valorile sintac- tice și semantice ale verbului

a fi .

3.5.2.

Subiectul

3.5.3.

Atributul

Elementele regente ale atributului.

3.5.4.

Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

1.1

să distingă între informațiile esenți- ale și cele de detaliu, stabilind legă- turi sau diferențieri între infor- mațiile receptate

1.2

să sesizeze sensul unităților lexicale noi în funcție de context

1.3

să sesizeze abaterile de la normele gramaticale într-un mesaj oral

- exerciții de sesizare a structurii gramaticale (morfologi- ce și sintactice) corecte sau incorecte în fluxul enunțuri- lor orale

1.4

să manifeste interes pentru mesajul ascultat și pentru partenerii de dis- cuție

activități de delimitare între informațiile esențiale și cele de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea in- formațiilor noi dintr-un text ascultat

exerciții de corelare a informațiilor receptate din diverse surse

exerciții de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor și de formare/ exersare a unui comporta- ment comunicativ adecvat

concentrarea atenției pe elementele importante ale textu- lui oral de tip narativ, descriptiv și informativ

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

2.1

să realizeze înlănțuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral

2.2

să utilizeze relațiile de sinonimie, de antonimie, de omonimie în orga- nizarea mesajului oral

- exerciții de determinare a sensurilor unor cuvinte și de explicare a semnificației acestora în contexte diferite; e- xerciții de utilizare, în contexte diverse, a achizițiilor le- xicale noi; exerciții de utilizare a sinonimelor, a antoni- melor, a omonimelor în contexte date; jocuri asociativ- verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale.

2.3

să utilizeze categoriile gramaticale învățate, în diverse tipuri de pro- poziții

2.4

să-și adapteze vorbirea la dialog sau monolog

2.5

să manifeste o atitudine favorabilă progresiei comunicării

jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de interes, urmărind modalități de adaptare la interlocutor

exerciții de alcătuire a monologului oral (texte narative, descriptive, informative)

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

3.1

să deosebească elementele de an- samblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2

să identifice modurile de expunere într-un text epic și procedeele de expresivitate artistică într-un text liric

3.3

să sesizeze valoarea expresivă a

- exerciții de identificare a unor expresii și a unor cuvinte

exerciții de diferențiere între o operă epică și una lirică, prin referire la textele studiate / citite; sesizarea unor trăsături ce particularizează pastelul, fabula și doina po- pulară

exerciții de observare a modului de reflectare a realității în anunț, știre (prin comparație cu modul de reflectare a realității în textul literar)

unităților lexicale în textele citite

noi într-un text citit; folosirea dicționarelor și a glosare-

3.4

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a textelor citite

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice, având rol în structurarea textului li- terar

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

4.1

să redacteze texte cu destinații di- verse

4.2

să utilizeze un lexic diversificat, re- curgând la categoriile semantice studiate și la mijloacele de îmbo- gățire a vocabularului

4.3

să înlănțuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație

4.4.

să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

exerciții de povestire a unor texte narative/ filme văzute etc.; exerciții de redactare a unor descrieri de tip tablou și de tip portret

exerciții de valorificare a posibilităților de exprimare nuanțată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor și a omonimelor adecvate în contexte date;

utilizarea corectă, în propoziție și în frază, a semnelor de punctuație (punctul, virgula, punctul și virgula, linia de dialog, linia de pauză) și a semnelor ortografice (crati- ma, punctul)

exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în frază; exerciții de ortografiere a diftongilor, a triftongi- lor și a vocalelor în hiat; exerciții de aplicare a regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor.

exerciții de identificare și ordonare a secvențelor narati- ve dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; exer- ciții de transformare a textului dialogat în text narativ

exerciții de rezumare a textelor narative

exerciții de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VI-a.

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural . *Structura cărții: cuprins, prefață, postfață, note.

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Modurile de expunere.

Narațiunea

(autor, narator, personaj; narațiunea la persoana a III-a și narațiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune).

Descrierea

(portretul literar, tabloul).

Dialogul

(mijloc de caracterizare a persona- jelor).

Antiteza.

1.2.2.

Tipuri de rime (monorima, rima împerecheată, rima încrucișată, rima îmbrățișată). Măsura.

1.3.

Textul

1.3.1.

Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula.

1.3.2.

Texte nonliterare:

anunțul, știrea.

Texte sugerate:

Domovina

– Dušan Vasiljev,

Veletovci

– Ivo Andrić,

Đavo i njegov šegrt ,

Car Lazar i carica Milica ,

Kosovka devojka ,

Smrt Majke Jugovića ,

Zimsko jutro

– Vojislav Ilić,

Podne

– Jovan Dučić,

Božur

– Milan Rakić,

Život i priključenija

– Dositej Obradović,

Na Liparu

– Đura Jakšić.

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază ,

destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii sârbe. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 și

1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: formativ, valoric-estetic, adecvare la

vârsta

elevilor.

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare Dialogul. Adaptarea la interlocutor.

2.1.

Comunicarea orală

2.1.1.

Organizarea secvențelor în textul oral descriptiv (constituenți, modalități simple de realizare a coerenței textuale)

Organizarea monologului informativ (reluarea unor întâmplări). Organizarea replicilor într-un dialog complex.

2.2.

Comunicarea scrisă

2.2.1.

Procesul scrierii

Organizarea unui text în funcție de destinație (scrisoarea, cererea).

Semnele de punctuație: punctul, virgula, punctul și virgula, linia de dialog și linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul.

Organizarea unui text în funcție de destinație (scrisoarea, cererea,

Semnele de punctuație: punctul, virgula, punctul și virgula, linia de dialog și linia de pauză. Semne ortografice: cratima, punctul.

*a.Textul de tip informativ (oferire de informații privind diverse aspecte ale realității înconjurătoare).

Relatarea. Motivarea unei opinii

Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Portretul

Rezumatul (actualizare). *Aprecieri personale referitoare la organizarea textelor epice și lirice studiate.

Elemente de construcție a comunicării

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru sine

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de Pravopis srpskoga jezika,

Matica

srpska,

Novi

Sad,

1994,

izdanje.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Lexicul

Noțiunea de vocabular.

Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului

Derivarea (actualizare). Sufixele diminutivale și sufixele augmentative.

Compunerea prin alăturare, subordonare și abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere.

Schimbarea valorii gram.(adv. < adj și subst.; adj. < verbe la participiu; subst. < alte părți de vorbire)

Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obținute prin conversiune)

Câmpurile lexicale Sinonime si antonime. Omonimele. Arhaisme și regionalisme Pleonasmul Paronimele.

3.2.

Noțiuni de fonetică . Nepostojano

Promena glasa

u glas

o .

3.3.

Noțiuni de sintaxă

(actualizare). Felul propozițiilor. Fraza. Propoziția regentă. Elementul regent. Coordonarea și subordonarea.

3.4.

Morfosintaxa .

3.4.1.

Verbul

– (actualizare).

Glagoli po trajanju radnje. Podela glagola po predmetu radnje. Prosti glagolski oblici (I): prezent, in- finitiv, aorist. Prosti glagolski oblici (II): imperativ, radni glagolski pridev, trpni glagolski pridev. Pomoćni glagoli: jesam, hteti, biti. Složeni glagolski oblici: perfekat, futur, futur II. Ostali prosti i složeni glagolski oblici: imperfekat, pluskvamperfekat, potencijal, glagolski prilog sadašnji, glagolski prilog prošli

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Imenice singulare i plurale tantum. Promena imenica. Četiri vrste promene imenica.

3.4.3.

Substituți ai substantivului

3.4.3.1.

Pronumele

Lične zamenice. Duži i kraći oblici ličnih zamenica. Prisvojne zamenice. Pokazne zamenice.

Upitno-odnosne zamenice.

Numeralul

(actualizare). Promena rednih brojeva.Zbirni brojevi i brojevne imenice. Uloga brojeva u rečenici.

3.4.4.

Determinanții substantivului

Adjectivul

(actualizare). Promena prideva. Uloga prideva u rečenici. Poređenje prideva (komparacija).

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexionare

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare). Gradele de comparație. Funcțiile sintactice: complement cir- cumstanțial de loc, de timp, de mod.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare).

Exerciții de folosire corectă a adverbului, a prepoziției și a conjuncției.

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare).

3.5.

Sintaxa propoziției

(actualizare).

3.5.1.

Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal . Predicatul compus.

3.5.2.

Subiectul

Subiectul exprimat și subiectul neexprimat (subînțeles și inclus). Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3.

Atributul

(actualizare).

Apoziția .

3.5.4.

Complementul

(actualizare). Complementele circumstanțiale. Complementele circum- stanțiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanțiale. Complementul direct. Complementul indirect.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a unui mesaj oral

1.2

să sesizeze modalitățile de organi- zare a secvențelor textuale ale unui mesaj oral

1.3

să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii

1.4

să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat

- exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a atracției paronimice; exerciții de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciții de sesizare a dezacordu- rilor gramaticale; exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a atracțiilor paronimice.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să asigure coerența ideilor expri- mate

- exerciții de formulare a ideii principale și a detaliilor aferente; exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile secundare; exerciții de construire a unui discurs

2.2

să valorifice categoriile semantice învățate, în contexte diferite

2.3

să respecte normele morfosintactice în propoziții și în fraze

ții de utilizare a paronimelor

2.4

să-și adapteze vorbirea la situațiile

exerciții de comunicare în grup; exerciții de adaptare a

exerciții de corectare a exprimării pleonastice; exerci-

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

comportamentului verbal și nonverbal la o situație de comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialo- gului formal și informal; exerciții de continuare a unui dialog cu început dat; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de utilizare a elementelor nonverbale într-un di- alog

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1

să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și pro- cedeele de expresivitate în textul li- ric

3.2

să sesizeze corectitudinea și valoa- rea expresivă a categoriilor gramati- cale și lexicale învățate, într-un text citit

3.3

să citească o varietate de texte li- terare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să utilizeze corect și nuanțat catego- riile semantice învățate

4.2

să organizeze secvențele textuale în funcție de o cerință specifică

4.3

să utilizeze corect flexiunea nomi- nală și verbală în textul scris, utili- zând corect semnele ortografice și de punctuație

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de utilizare în contexte diferite a semnificați- ei omonimelor și a paronimelor; exerciții de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetițiilor

scrierea unor compuneri narative, descriptive, infor- mative;

 prezentarea unor evenimente culturale; exer- ciții de redactare a unei cereri în diverse scopuri

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.4

să adapteze redactarea la capaci- tatea de receptare a destinatarului

exerciții de construire a unor texte destinate prezentă- rii unui auditoriu; exerciții de dispunere în pagină a diverselor texte; exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă

4.5

să folosească modalități variate pentru realizarea expresivității tex- tului

- exerciții de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcție propriile percepții/ propria imagi- nație; exerciții de redactare a unor texte narative, de- scriptive și dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învățate; exerciții de construire a unor scur- te povestiri; exerciții de redactare a unei expuneri pen- tru prezentarea în public în diverse împrejurări; exer- ciții de rezumare și de caracterizare a peronajelor

4.6

să-și exprime, în scris, opinii și ati- tudini

Lectura

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VII-a.

1.1.

Cartea obiect cultural.

*Editura. Colecția. Asteriscul. Subsolul de pagină

1.2.

Teoria literară

Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvențelor, timp, spațiu) și lirice (concordanța dintre forma

grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta)

Repetiția (aliterația). Hiperbola. Metafora

Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (iambul și troheul) Genurile epic și liric. Specie literară obligatorie: nuvela.

1.3.

Textul

Texte literare – populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol)

Texte sugerate : Grm – Vojislav Ilić,

Kraljević Marko poznaje očinu sablju ,

Kraljević Marko

– Vuk Stefanović Karadžić,

Ropstvo Janković Stojana , Hajduk Veljko,

Pokošena livada

– Desanka Maksimović,

Analfabeta

– Branislav Nušić,

Plavi čuperak

– Miroslav Antić,

I molio sam oči

– Jovan Jovanović Zmaj,

Kroz mećavu

– Petar Kočić.

Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 și 1.3.1. și 1.3.2.

Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

Situația de comunicare dialogată și monologată (actualizare). *Dialogul formal și informal.

2.1.

Comunicarea orală

Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalități de exprimare a gusturilor și a opiniilor.

2.2.

Comunicarea scrisă

Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Organizarea și reorganizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).

Fișa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural ( lansare de carte, vernisaj al unei expozitii, premie- ra unui spectacol de teatru, festivitati de premiere etc.).

Exprimarea în scris a unui punct de vedere personal Descrieri și narațiuni.

Înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Semnificația titlului. Personajul li- terar (caracterizare)

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiu- nea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie co- relată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a înteme- iat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări „limba în funcțiune”, în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pentru si- ne

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se re- comandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de de- scriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de con- strucție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actuali- zeze cunoștințele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba sârbă contem- porană.

Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de Pravopis srpskoga

jezika,

Matica

srpska,

1994,

Novi

Sad,

izdanje.

Elemente de construcție a comunicării

Sensul cuvintelor în context

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (actualizare)

3.1.

Lexicul

Bogaćenje rečnika. Izvedene reči pomoću sufiksa. Složene reči. Bogaćenje rečnika promenom gramatičke vrednosti reči. Bogaćenje rečnika spoljnim sredstvima.

3.1.

Noțiuni de sintaxă

Subjekat (obnavljanje). Gramatički i logički subjekat. Subjekat izražen infinitivom i nepromenljivim vrstama reči. Besubjekatske (bezlične) rečenice. Predikat (obnavljanje). Priloški predikat. Atribut. Apozicija. Objekat (obnavljanje). Priloške odredbe (obnavljanje). Priloške odredbe za cilj i uzrok. Topika (Red reči u rečenici). Sintaksa složene rečenice. Nezavisne rečenice (obnavljanje). Vrste nezavisnih rečenica (sastavne, rastavne, suprotne, zaključne i isključne).

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare). Jotovanje. Palatalizacija. Akcenat

3.4.

Morfosintaxa

3.4.1.

Verbul

(actualizare).

Prosti i složeni glagolski oblici. Glagolska vremena. Imperfekat. Pluskvamperfekat. Glagolski načini. Potencijal. Glagolski prilozi: sadašnji i prošli. Nepravilni glagoli.

3.4.2.

Substantivul

(actualizare).

Značenje i upotreba padeža. Nominativ. Genitiv. Dativ. Akuzativ. Vokativ. Instrumental. Lokativ.

3.4.3.

Substituți ai substantivului .

3.4.3.1.

Pronumele

(actualizare)

Imeničke zamenice. Pridevske zamenice. Neodređene zamenice. Odrične zamenice. Opšte (određene) zamenice.

3.4.3.2.

Numeralul

(actualizare).

Zbirni brojevi i promena zbirnih brojeva. Upotreba zbirnih brojeva.

3.4.4.

Determinanții substantivului Adjectivul

(actualizare).

Neodređeni i određeni pridevski oblici. Promena prideva.

3.4.5.

Părțile de vorbire neflexibile.

3.4.5.1.

Adverbul

(actualizare).

Prosti i složeni prilozi. Priloški izrazi. Poređenje priloga.

3.4.5.2.

Prepoziția

(actualizare).

3.4.5.3.

Conjuncția

(actualizare).

3.4.5.4.

Interjecția

(actualizare)

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate

- exerciții de identificare a cuvintelor-cheie într-un me- saj oral; ascultarea atentă a unui mesaj oral aparținând diverselor stiluri funcționale: artistic, publicistic, co- locvial etc.

1.2

să sesizeze semnificația îmbinării elementelor verbale cu cele nonver- bale (gest, mimică etc.) într-un text oral

1.3

să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesa- jului ascultat

- exerciții de sesizare a unor greșeli lexicale în comuni- care; identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate

1.4

să sesizeze particularitățile lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat

1.5

să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului etc.)

1.6

să manifeste toleranță față de opi- niile diferite exprimate de interlocu- tori și să ia o atitudine critică față de argumentele ascultate

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să construiască un discurs oral pe o temă dată

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.2

să utilizeze într-un mesaj oral cate- gorii lexicale diferite

2.3

să utilizeze corect relațiile sintacti- ce în textele orale proprii

2.4

să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesa- jului oral

- exerciții de prezentare orală pe o temă dată, în funcție de situația de comunicare; exerciții de îmbinare a elemente- lor verbale cu cele nonverbale în monolog și dialog

2.5

să capteze și să mențină atenția in- terlocutorului prin modul de pre- zentare a mesajului

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să dovedească înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

3.2

să sesizeze valoarea expresivă a ca- tegoriilor morfosintactice, a mijloa- celor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate

3.3

să identifice valori etice și culturale într-un text, exprimându-și im- presiile și preferințele

- exerciții de identificare și de comentare a elementelor etice și culturale dintr-un text și de exprimare a pro- priei atitudini față de ele.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să redacteze texte diverse, adaptându-le la situația de co- municare concretă

4.2

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfo-sin- taxă, folosind adecvat semnele orto- grafice și de punctuație

4.3

să redacteze un text argumentativ

CONȚINUTURI

Unitățile de conținut care sunt tipărite cu aldine constituie noțiuni noi pentru

clasa a VIII-a.

Lectura

1.1.

Cartea - obiect cultural (actualizare).

1.2.

Teoria literară

(actualizare): logica acțiunii, timpul, spațiul narațiunii; structura textelor narative și lirice (actualizare).

Eul liric

Alegoria. Inversiunea

Măsură, rimă, picior metric, ritm, vers, strofă (actualizare)*Versul liber.

Genurile epic, liric și dramatic. Opera dramatică (trăsături generale; lectură de text și vizionare de specta- col). Balada populară. Romanul (fragment). *Scrieri SF.

1.3

Textul

Texte literare – populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii. Texte nonliterare: scrisoarea, textele publicitare, *ziarul, anecdota, gluma.

Texte literare de bază:

Kad mlidijah umreti

– Branko Radičević,

Jesen

– Miroslav Antić,

Početak bune

protiv dahija ,

Hasanaginica ,

Sve će to narod pozlatiti

– Laza Lazarević,

Pop Ćira i pop Spira

– Ste- van Sremac,

O klasje moje

– Aleksa Šantić,

Pokondirena tikva

– Jovan Sterija popović,

Kosa

– Ivo Andrić.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat.

Ele pot fi însoțite de

scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au

libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 și

1.3.1.

și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

Practicarea rațională a limbii: tipuri de comunicare.

2.1.

Comunicarea orală .

Structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia).

2.2.

Comunicare scrisă.

Scrierea despre text. Înțelegerea textului integral sau fragmentar, studiat sau la prima vedere. Comentarea unor secvențe din operele studiate.

*Conspectul

Interesează

viziunea comunicativ-pragmatică

a prezentei programe, nu

predarea în și pen- tru sine

a unor „cunoștințe gramaticale”, ci

abordarea funcțională și aplicativă

a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupa- re, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba sârbă contemporană.

Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de Pravopis srpskoga jezika, Matica srpska, Novi Sad, 1994, II izdanje.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Noțiuni de sintaxă . Discursul. Fraza.

Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor.

3.2.

Lexicul

(actualizare)

Aktivni i pasivni deo leksičkog fonda.Poreklo leksike srpskoga jezika.Arhaizmi. Neologizmi. Varva- rizmi. Profesionalizmi. Rečnik žargona i termini argoa. Provincijalizmi. Pravo i preneseno značenje reči.Promena značenja reči. Izumiranje reči. Značenje reči u kontekstu.

3.3.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

 Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.

3.4.

Sintaxa propoziției și a frazei .

Sintaksa proste i složene rečenice. Proste rečenice (obnavljanje). Složene rečenice.

Složene rečenice nezavisnog odnosa (obnavljanje). Složene rečenice zavisnog odnosa.

Subjekat i subjekatska rečenica. Atribut i atributske rečenice.

Objekat i objekatske rečenice. Izrične rečenice.

Zavisno-upitne rečenice.

Priloška odredba za vreme i vremenska rečenica. Priloška odredba za mesto i mesna rečenica.

Priloška odredba za cilj i namerne rečenice. Priloške odredbe za način i načinske rečenice. Priloške odredbe za uzrok i uzročne rečenice. Posledične (konsekutivne) rečenice.

Pogodbene (kondicionalne) rečenice. Dopusne (koncesivne) rečenice.

stanțiale va fi evidențiat rolul adverbelor și al locuțiunilor adverbiale corelative în comunicare.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

S.1

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat

S.2

Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la sem- nificația mesajului ascultat

S.3

Construirea unui mesaj oral pe o temă dată în funcție de diferite situații de comunicare

S.4

Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5

Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

S.6

Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7

Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8

Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a noțiunilor de teorie literară învățate, într-o operă literară da- tă

S.9

Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la con- textul mesajului scris

S.10

Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor mor- fologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

S.11

Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

S.12

Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13

Redactarea unui text în care să se evidențieze caracte- risticile fundamentale și semnificațiile unui fragment de text literar dat

S.14

Redactarea unor texte cu destinație funcțională: scri- soare, cerere.

S.15

Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de des- părțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare co- rectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate

MINISTERUL E DUCAȚIEI, CERCET ĂRI I ȘI TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA SLOVAC Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București 2008

Notă de prezentare

Curriculum-ul școlar pentru limba slovacă – limbă maternă – pentru clasele a V-a – VIII-a, a fost elaborat în cadrul unei paradigme a disciplinei la nivel gimnazial, avându-se în vedere următoarele:

Modelul comunicativ-funcțional adecvat specificului acestui obiect de studiu, accentuarea laturii formativea învățării, respectarea particularităților de vârstă, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură în mod autonom, creativ și critic.

Obiectivele cadru ale disciplinei la nivel gimnazial, pornind de la finalitățile nivelului de învățământ anterior, în continuitatea celor din ciclul primar, vizează dezvoltarea abilității de a recepta și de a produce diferite texte orale respectiv scrise valorificând cunoștințele și deprinderile din domeniul foneticii și fonologiei, lexicologiei, morfologiei și sintaxei, stilisticii,

ortografiei

și

ortoepiei,

dialectologiei,

contactelor

lingvistice

și bilingvismului; însușirea și practicarea unor strategii de comunicare fundamentale, ce vor putea constitui baza de pornire în ciclul liceal.

Conținuturile sunt proiectate în funcție de paradigma adoptată, derivate fiind din obiectivele cadru și cele de referință, avansând propuneri pentru activități de învățare (metode activ-participative).

Aportul specialiștilor (profesori, autori de manuale și de auxiliare școlare etc.) și al elevilor la studierea disciplinei, punându-se la îndemâna celor vizați un cadru flexibil de organizare a muncii la clasă. Lăsând o marjă însemnată de libertate în privința alegerii textelor de studiat, a integrării modulelor de conținuturi și a proiectării parcursului didactic, cei vizați (profesorii, autorii de manuale etc.) pot găsi modalități optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii, literaturii și culturii slovace în general și a culturii slovacilor din România în particular, la condițiile clasei și ale individualității elevilor.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

Obiective de referință și exemple de activități de învățare

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

următoarele activități:

1.1

să identifice informațiile esențiale dintr- un mesaj oral

exerciții de selectare a informațiilor noi dintr-

un text ascultat 

1.2

să sesiseze, în timpul ascultării, unități lexicale necunoscute

necunoscut prin apel la context 

1.3

să sesizeze corectitudinea unui enunț, din punct de vedere al normelor fonetice ale limbii literare

- exerciții de discriminare a formelor fonetice corecte de cele incorecte 

1.4

să manifeste interes pentru vorbirea

partenerului

exerciții de dezvoltare a atenției distributive și

a capacității de a urmări mesajul partenerului.

exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare și nonliterare 

integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice 

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

următoarele activități:

2.1

să-și exprime succint un punct de vedere pe o temă cunoscută

2.2

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical

propoziție 

2.3

să utilizeze relațiile de sinonimie și antonimie în organizarea mesajului oral

cu utilizarea de sinonime și antonime 

2.4

să-și adapteze vorbirea la partener și la situația de comunicare

exerciții de formulare a ideilor proprii 

exerciții de îmbinare a propozițiilor 

exerciții de completare

 substituire 

de construire a unor propoziții simple 

exerciții de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor morfologice 

exerciții de utilizare în context a părților de

exerciții de integrare a cuvintelor în serii sinonimice și antonimice 

exerciții de completare  substituire la nivelul textului 

exerciții de alcătuire a unor scurte texte orale,

exerciții de corectare a pronunției regionale 

exerciții de recitare 

jocuri didactice.

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

următoarele activități:

3.1

să identifice ideile principale după citirea globală a unui text

de cele secundare dintr-un text dat 

exerciții de tipul întrebare-răspuns 

exerciții de împărțire a textului în secvențe logice 

exerciții de discriminare a ideilor principale

3.2

să identifice elemente de versificație

exerciții de identificare a elementelor de

versificație (strofă, rimă)

3.3

să identifice elementele și expresiile noi în text

antonimelor 

3.4

să sesizeze corectitudinea utilizării categoriilor gramaticale învățate

nivelul propoziției și al grupului de cuvinte 

3.5

să citească corect, fluent, și expresiv un text

exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text citit 

exerciții de folosire a dicționarelor,

exerciții de identificare a sinonimelor și a

exerciții de identificare a categoriilor gramaticale 

exerciții de identificare a relațiilor sintactice în propoziție 

exerciții de alcătuire a unor propoziții simple 

exerciții de utilizare a formelor flexionare ale părților de vorbire 

exerciții de realizare a acordului gramatical la

exerciții de citire cu voce tare și în gând 

exerciții de citire expresivă 

exerciții de citire pe roluri 

exerciții de citire în lanț.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

următoarele activități:

4.1

să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat

4.2

să utilizeze în redactare sinonime, antonime

4.3

să extragă ideile principale dintr-un text

4.4

să alcătuiască enunțuri după o schemă dată

exerciții de formulare a ideilor principale 

exerciții de îmbinare a propozițiilor 

exerciții de ordonare logică și cronologică a ideilor 

exerciții de selectare a vocabularului adecvat unei teme 

exerciții de integrare a cuvintelor în serii sinonimice și antonimice 

exerciții de completare și substituire 

jocuri didactice 

rebus 

exerciții de ordonare a secvențelor narative 

exerciții de povestire la persoana a III-a 

exerciții de formulare a ideilor principale 

exerciții de esențializare a ideilor dintr-un text 

exerciții de construire a propozițiilor după o schemă dată 

exerciții de completare a propozițiilor și de substituire la nivelul propoziției

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă

următoarele activități:

5.1

să identifice elemente de cultură

și

civilizație specifice etniei (sărbători laice și religioase)

exerciții de identificare într-un text literar, funcțional,

informativ

elementelor

cultură și civilizație specifice etniei 

5.2

să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei(port, țesături)

exerciții de tipul întrebare-răspuns 

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte specifice etniei;

5.3

să recunoască personalități ale culturii

exerciții de identificare a personalităților

propriei etnii

culturii croate, de prezentare succintă a contribuției acestora la dezvoltarea culturii slovace.

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Cartea – obiect cultural. Titlul, autorul, tabla de materii, așezarea în pagină, volumul, coperta, supracoperta, biblioteca.

1.2.

Teoria literară

1.2.1.

Literatura: beletristic; relația dintre literatură și realitate. Opera literară. Textul și opera literară.

1.2.2.

Structura operei literare: povestitorul, personajul. relația autor – povestitor. Caracterizarea succintă a personajului.

1.2.3.

Moduri de expunere: povestire, descriere, dialog. Vorbirea directă, indirectă.

1.2.4.

Figuri de stil: repetiție, epitet, comparație, personificare, mijloace caracteristice creației populare (formule, gradare, repetiție).

1.2.5.

Genuri și specii din creația folclorică și literatura cultă: poveste (populară și cultă), povestire, cântec, legendă, schiță, mit, fabulă; proză, poezie; ghicitori, zicale, proverbe etc.

1.2.6.

Elemente de prozodie: versul, strofa, rima.

1.2.7.

Genuri și specii nonliterare: educative, informative, distractive, literatura științifico- educativă

1.3.

Texte sugerate:

1.3.1.

Poveste populară: O dvanástich mesiačikoch 

Zakliaty zámok*; O troch grošoch.

1.3.2.

Poveste cultă: Jánošík a pandúri; M. Ďuríčkova: Žabia studňa, I. Creangă: O ľudskej hlúposti.

1.3.3.

Proverbe și zicale.

1.3.4.

Schițe și povestiri pentru copii și tineret: R. Móric: Peťko, Ľ. Ondrejov: Syn môj milený, M. Rázus: Maroško, P. Bujtár: Pod starou slivkou, J. Horák: Povesti.

1.3.5.

Poezie:

J. Botto- Smrť Jánošíkova

E. Čepčeková – Prišiel september

I. M. Ambruš – Zajko Chrusko

Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

Practica rațională și funcțională a limbii

2.1.

Comunicare orală.

2.1.1.

Situația de comunicare

2.1.2.

Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare.Semnalele verbale și nonverbale de inițiere a unui dialog. Conversația.

2.2.

Comunicare scrisă

2.2.1.

Părțile compunerii, scrierea lizibilă, așezarea în pagină, punctuația.

2.2.2.

Idei principale. Idei secundare. Dezvoltarea ideilor principale; povestirea, planul povestirii.

Elemente de construcție a comunicării

3.1.

Fonetica: cuvântul, silaba, sunetul, litera, clasificarea sunetelor,

sunetul (diftongul) ô, consonantele l-ľ, r-ŕ.

3.2.

Lexicologia: formarea cuvintelor, sufixe, prefixe. Utilizarea dicționarelor; îndreptar de ortografie și ortoepie.

3.3

Morfosintaxa

3.3.1

Substantivul: felul, genul, numărul, cazul; declinarea substantivelor (fără modele de declinare).

3.3.2

Adjectivul: acordul cu substantivul. Felul, declinarea.

3.3.3

Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ (recunoașterea lor în text).

3.3.4

Numeralul: Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Ortografia și ortoepia

celor mai frecvente numerale 1, 3, 5, 9, 15, 16 ...

3.3.5

Verbul: Timpul, persoana, numărul, modul. Conjugarea verbelor la modul indicativ. Ortografia verbelor la timpul trecut (-li, de ex. písali, volali...).

3.3.6

Adverbul: Clasificarea adverbelor de loc, de timp, de mod, de cauză. Deosebirea dintre adjectiv (slovenský) și adverb (po slovensky).

3.3.7

Prepoziția: Deosebirea dintre prepoziție și prefix.

3.3.8

Conjuncția: Noțiune, identificarea în text

3.3.9

Interjecția: identificarea, ortografia.

3.4

Sintaxa

3.4.1

Propoziția; felurile propozițiilor.

3.4.2

Părțile principale ale propoziției: subiectul (exprimat prin substantiv și pronume). Predicatul: verbal și nominal.

3.4.3

Părțile

secundare

ale

propoziției:

Atributul:

exprimat

prin

adjectiv

și

substantiv. Complementul: direct și indirect.

3.5

Fraza. Coordonare și subordonare.

3.6

Punctuația. Punct. Virgulă. Punct și virgulă.Două puncte.

CLASA A VI-a

Obiective de referință și exemple de activități de învățare

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele activități:

1.1

să distingă între informațiile esențiale și cele de detaliu, conținute într-un mesaj oral

secvențelor decupate din text 

1.2

să deducă din context sensul unei unități lexicale necunoscute

antonimice;

1.3

să recunoască abateri de la normele fonetice și gramaticale

exerciții de sesizare a structurii

fonetice și

gramaticale în fluxul enunțului 

1.4

să recunoască intențiile de comunicare exprimate prin mijloacele lingvistice

(diminutive, augmentative)

exerciții de sesizare a sensului diminutivelor, al augmentativelor în contexte diferite 

1.5

să recepteze adecvat formule de inițiere, de menținere și de încheiere a unui

dialog

exerciții de sesizare a formulelor de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog

exerciții de tipul întrebare-răspuns 

exerciții de citire selectivă 

exerciții de interpretare a mesajului comunicat;

exerciții de sesizare a informațiilor noi dintr- un text consultat 

exerciții

discriminare

importanței

exerciții de stabilire a sensului prin apel la context 

exerciții de integrare în serii sinonimice și

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele activități:

2.1

să-și susțină cu argumente opinia pe o temă cunoscută

exerciții de comunicare orală cu scop declarat de luare de atitudine, de opinie



2.2

să utilizeze corect categoriile gramaticale învățate în diverse tipuri de propoziții

2.3

să folosească în contexte adecvate sensurile conotative ale unităților lexicale

2.4

să stabilească relațiile directe de dialog cu diverse categorii de persoane

întrebare  răspuns;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate 

exerciții de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării și subordonării 

exerciții de completare

 substituire 

a unor propoziții sau fraze 

exerciții de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor morfologice 

exerciții de utilizare în context a părților de propoziție 

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de explicare orală a semnificației acestora 

exerciții de integrare a cuvintelor în serii sinonimice și antonimice 

exerciții de utilizare a sinonimelor și antonimelor în contexte date 

exerciții de inițiere, de menținere ți încheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuți 

antrenamente vizând intervenția într-un dialog complex prin structurarea corectă a secvențelor

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele activități:

3.1

să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2

să identifice procedee de caracterizare a personajelor

3.3

să recunoască într-un text modurile de expunere

exerciții de recunoaștere a modurilor de

expunere în diverse texte 

3.4

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a textului citit

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice având rol

în structurarea textului literar 

exerciții de transpunere a conținutului în idei 

identificarea problemei principale tratate într- un text literar sau nonliterar;

exerciții de redare a conținutului prin rezumat 

exerciții de identificare a procedelor de caracterizare a personajelor 

exerciții de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea personajelor;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele activități:

4.1

să redacteze texte cu diverse destinații (scrisori, cereri, invitații, cărți poștale și telegrame)

destinații 

4.2

să utilizeze în redactare omonime

4.3

să utilizeze corect semne ortografice

și de punctuație

exerciții de utilizare corectă a semnelor de

ortografie și punctuație 

4.4

să producă un text prin dezvoltarea unui plan de idei

exersarea unei interpretări corecte a succesiunii

unor idei 

exerciții de alcătuire a propozițiilor și frazelor înlănțuite logic.

exerciții de recunoaștere a destinației unui text 

exerciții de redactare a textelor cu diverse

exerciții de recunoaștere a sensurilor omonimelor în contexte diferite



exerciții de utilizare a omonimelor în propoziții 

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele activități:

5.1

să identifice elemente de cultură și civilizație specifice etniei (tradiții

culte și populare)

exerciții de identificare într-un text literar, funcțional, informativ a elementelor de cultură și

civilizație specifice etniei 

5.2

să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei(meșteșuguri)

exerciții de tipul întrebare-răspuns 

povestirea unor evenimente 

jocul didactic, joc de rol 

vizită la artiștii populari 

alcătuirea unor (restrânse) colecții de obiecte confecționate de meseriași, precum și prezentarea lor succintă;

5.3

să cunoască contribuția personalităților la dezvoltarea propriei culturi

exerciții tip întrebare –răspuns

alcătuirea unui album cu portretele scriitorilor 

exerciții de selectare a informațiilor despre personalitățile etniei din dicționare, culegeri 

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte specifice etniei.

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Cartea- obiect cultural. Structura cărții: cuprins (actualizare), prefață, postfață, note, registru etc.

1.2.

Texte sugerate:

1.2.1.

Creația populară:

Cântec popular:

de cătănie – Nezverboval som sa

cântecul regruților – Prešporská kasáreň maľovaná*

de haiducie – Na Kráľovej holi

de dragoste – Dievča, dievča lastovička

de nuntă – Kvitniže mi, kvitni

de leagăn – Búvajže mi, búvaj

de lucru –Žatva milá, žatva

sau alt cântec din culegerea Tečie voda po Maruši

textul, melodia; de cătănie, de dragoste, de nuntă, de lucru

Balada populară:- Katarína

1.2.2.

Fabule: Pes a vlci- Jonáš Záborský

1.2.3.

Proză și fragmente din creația scriitorilor clasici slovaci:

1.2.3.1.

Literatura pentru copii și tineret:

V. Šikula- Prázdniny so strýcom Rafaelom (Dychovka)

Ľ. Ondrejov- Krotiteľ

J. Horák- Sitniansky vatrár

M. Kukučín – Veľkou lyžicou

M. Ferko- Tri prúty kráľa Svätopluka

P. Bujtár - Sánkovačka

1.2.3.2.

Povestiri și schițe din literatura slovacă

J. C. Hronský- Uhliarovci dostali hosťa

J.G. Tajovský- Na chlieb P. Suchánsky- Obraz z detstva

1.2.3.3.

Poezie

O. Zetocha – Tu

E. Čepčeková- Pani učiteľke

A. Sládkovič- Tanec (úryvok z literárneho diela Detvan)

S.H. Vajanský - Zima

S. Chalupka- Branko

I. Krasko – Chladný dáždik

M. Rúfus – Mechúrik Koščúrik s kamarátmi

1.3.

Teorie literară

1.3.1.

Genuri și specii: operă literară; pastelul; opera epică; balada populară; cântecul popular; creația populară; fabula;

schița; povestirea, basmul;

1.3.2.

Figurile de stil și tropi: comparația, epitetul, repetiția, personificarea.

1.3.3.

Mijloace lexicale: arhaisme, cuvinte învechite etc.

1.3.4.

Structura operei literare: moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul;

vorbirea directă , indirectă

1.3.5.

Elemente de prozodie: rima, tipuri de rimă, monorimă, rimă împerechiată, rimă încrucișată, rimă îmbrățișată; ritmul, măsura, troheul.

Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

Practica rațională și funcțională a limbii

2.1.

Compunere

2.1.1.

Compunere reproductivă

dezvoltarea planului de idei: Krotiteľ – Ľ. Ondrejov; Katarína, Tri roje cez

deň -

M. Kukučín.

reproducerea unui text descriptiv: Tanec- A. Sládkovič.

caracterizarea personajului literar: Katarína, Branko – S. Chalupka.

2.1.2.

Compunere productivă

descriere – descrierea tehnologiei de lucru

povestire- temă liberă

2.1.3.

Scrieri practice: felicitare, adeziune

2.1.4.

Text eseistic: pe tema Creație populară

Elemente de construcție

Recapitulare

Fonetică: clasificarea sunetelor, ortografia și ortoepia vocalei ä, ortografia diftongilor ia, ie, iu și a consoanei j, ortografia și ortoepia diftongului ô, consoanele l –ĺ, r – ŕ. Alternarea consoanelor, ortografia ôi ortoepia consoanelor duble, ortografia și ortoepia grupurilor de consoane. Recapitularea cuvintelor excepție. Legea ritmică. Accentul.

Lexicologia: formarea cuvintelor prin derivare și compunere. Formarea cuvintelor cu prefixe, sufixe, prefixe și sufixe. Compunerea. Sinonime. Antonime. Omonime. Folosirea lor

în comunicarea orală și scrisă. Despărțirea cuvintelor. Fondul principal de cuvinte. Masa vocabularului. termeni literari și neliterari. Regionalismele.

Utilizarea dicționarelor: dicționar ortografic, dicționar explicativ.

Morfologia

Substantivul (actualizare): felul, genul, numărul, cazul, paradigmele model. Substantivele proprii, ortografiaPluralia tantum. Substantive colective. Declinarea și paradigmele model. Ortografia substantivelor cu terminațiile – el, - er, - ár, - iar, - ier.

5.1.

Adjectivul. Recapitulare: genul, numărul, cazul, acordul; paradigmele model și ortografia lor. Declinarea adjectivelor și ortografia cazurilor. Acordul adjectivului cu substantivul.

Gradele de comparatie.

5.2.

Pronumele: personal, demonstrativ, interogativ, pronumele posesiv și pronumele relativ. Declinarea pronumelui personal (ja, ty, on, ona, ono), forma accentuată și neaccentuată. Ortografia pronumelor my -

mi. Formele pronumelui Ty, Vy, Tvoj, Váš

în scrisori. Declinarea și folosirea pronumelor posesive, ortografia (ex. moji, s mojím, s mojimi, svoj). Declinarea, folosirea și ortografia pronumelui demonstrativ. Numeralul: numeralul cardinal și cel ordinal (recapitulare), numeralul multiplicativ, numeralul de specie, numeralul fracționar, numeralul colectiv. Declinarea numeralului ordinal. Verbul. Recapitulare: persoana, numărul, timpul, modul, modurile personale și nepersonale, simple și compuse Conjugarea

verbelor (modul indicativ, imperativ, condițional - optativ ), modurile nepersonale. Conjugarea verbului auxiliar a fi. Legea ritmică.

5.3.

Adverbe. Recapitulare: adverbe de loc, de timp, de mod, de cauză. Formarea adverbelor și gradele de comparație.

5.4.

Prepoziția. Recapitulare. Cazuri prepoziționale și neprepoziționale.

5.5.

Conjuncția. Recapitulare. Conjuncții coordonatoare și folositrea lor.

5.6.

Particula.

Noțiunea.

Interjecția.

Recapitulare.

Interjecții

care

exprimă

sentimentele, interjecții care imită sunete din natură.

Sintaxa

6.1.

Propoziția simplă bimembră. Recapitulare:

felul propoziției, părțile principale ale propoziției, propoziția simplă și dezvoltată.

6.2.

Subiectul exprimat prin substantiv, adjectiv, pronume,

numeral la N; subiectul simplu, dezvoltat, multiplu; neexprimat.

6.3.

Predicatul:

simplu,

dezvoltat,

multiplu;

predicat

verbal;

predicat

nominal;

acordul predicatului cu subiectul.

6.4.

Atributul: recapitulare, felul, acordul. Atribut neacordat exprimat prin substantiv la un caz prepozițional și prin substantiv la un caz neprepozițional. atribut simplu, dezvoltat și multiplu.

6.5.

Complementul. Actualizare. Complementul direct exprimat prin substantiv, adjectiv și pronume. Complementul indirect; simplu, dezvoltat și multiplu; Fraza. Actualizare. Propoziția principală și secundară; coordonată și subordonată. Cele mai frecvente conjuncții și cuvinte de legătură (a tak, a túm, a preto, a teda, a predsa, a jednako etc.). Topica propoziției.

6.6.

Semnele de punctuație: punct, virgulă, punct și virgulă, două puncte; cratimă; ghilimele.

CLASA A VII-a

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă

următoarele activități:

1.1

să identifice elemente ale culturii și civilizației limbii materne în diferite texte

- exerciții de identificare într-un text literar, funcțional, informativ a elementelor culturii și civilizației propriei etnii 

1.2

să recunoască într-un mesaj audiat, intenții de comunicare exprimate prin mijloace suprasegmentale

intonație;

1.3

să integreze, în structurile lexicale proprii, categoriile semantice

în diferite contexte 

1.4

să identifice, în timpul ascultării, abateri de la normele lexicale (dialectisme) lingvistice și stilistice (registrele stilistice)

exprimare.

exerciții de receptare a sensurilor unor fluxuri sonore 

exerciții

identificare

tipurilor

exerciții de prelucrare a vorbirii indirecte în dialog 

exerciții de identificare a sensurilor cuvintelor

exerciții de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte 

exerciții de sesizare a unui element perturbator în progresia comunicării orale 

exerciții de sesizare a unor ambiguități de

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă

următoarele activități:

2.1

să producă un text oral pornind de la o idee proprie

2.2

să respecte în vorbire normele morfo- sintactice ale limbii materne

2.3

să.și adapteze vorbirea la tipul

comunicării(monolog sau dialog)

exerciții de comunicare în situații diverse 

2.4

să stabilească relații de comunicare directă cu diverse categorii de persoane

exerciții de formulare a ideilor proprii 

exerciții de construire a unui monolog sau dialog 

exerciții de descriere a unor obiecte sau fenomene 

exerciții de îmbinare a propozițiilor 

exerciții de realizare a unei comunicări orale, respectând normele morfo-sintactice 

exerciții de comunicare orală în contexte formale sau informale;

exerciții de comunicare în grup 

jocuri didactice.

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă

următoarele activități:

3.1

să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și procedeele de expresivitate în textul liric

specifice genului epic și genului liric 

exerciții de structurare a planului de idei



exerciții de împărțire a textului pe secvențe logice 

exerciți

identificare

a elementelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.2

să identifice semnificația figurilor de stil

propriu și figurat 

3.3

să stabilească relația dintre titlu și conținut

și conținut 

3.4

să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor lexicale și gramaticale utilizate în text

exerciții de identificare a figurilor de stil 

exerciții de folosire a cuvintelor cu sens

exerciții de elaborare a argumentelor și contraargumentelor 

exerciții de identificare a raportului între titlu

exerciții de selectare a cuvintelor adecvate temei propuse 

exerciții de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetițiilor 

exerciții de utilizare a neologismelor în contexte adecvate 

exerciții de realizare a acordului gramatical.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă

următoarele activități:

4.1

să adapteze redactarea unui text funcțional la capacitatea de receptare a destinatarului, utilizând o structură grafică adecvată

I. 

4.2

să opereze cu diverse sensuri ale unităților lexicale polisemantice

4.3

să redacteze rezumatul unui text, respectând structura, schema, de construire a acestuia

asigură coerența logică a textului 

4.4

să organizeze secvențele textuale în funcție de cerința specifică (alineat,

capitol, tablou)

- exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte (alineat, capitol, tablou).

exerciții de scriere a unor texte în care să prezinte unele acțiuni, sentimente 

exerciții de redactare a textelor cu diferite structuri grafice 

exerciții de redactare a unei expuneri la persoana

exerciții de redactare a unor texte folosind cuvinte polisemantice 

exerciții de identificare a semnificației omonimelor și a paronimelor în contexte diverse 

exerciții de completare și substituire 

exerciții de realizare a unui plan de redactare 

exerciții de structurare a planului de idei 

exerciții de aplicare a modalităților prin care se

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă

următoarele activități:

5.1

să identifice fenomene de interculturalitate

exerciții de identificare a elementelor specifice

etniei într-un text 

5.2

să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei(arta culinară, muzică)

exerciții de recunoaștere a specificului unei etnii în arta culinară și folclor 

studiu de teren 

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte

specifice etniei 

5.3

să comenteze contribuția personalităților propriei etnii,

raportând-o la cultura mamă

exerciții de cunoaștere a unor personalități ale culturii propriei etnii 

exerciții de identificare a valorilor culturale.

CONȚINUTURI

Literatura

Cartea – obiect cultural. Editură*. Ediția*. Asteriscul*. Subsolul de pagină*.

1.1.

Noțiuni de teorie literară

1.1.1.

Cui îi este adresat mesajul?

1.1.2.

Structura operei literare. Structura operei literare epice și compoziția acesteia. Structura operei literare lirice și compoziția ei.

1.1.3.

Figurile de stil și tropii. Repetiția, aliterația, antiteza, hiperbola, metafora, inversii, paralelismul metaforic. Relația dintre conținut și formă. narațiunea, descrierea și dialogul; vorbirea directă și indirectă. Monologul.

1.1.4.

Versificația. Tipuri de rimă. Piciorul metric bisilabic, scheme. Ritmul. Versul liber.

1.1.5.

Genuri și specii – proză - versuri. Genul epic, genul liric. Balada cultă. Poemul eroic. Imn. Oda. Proverbe, zicători. Nuvelă. Autobiografie.

1.1.6.

Categorii estetice. Umorul.

1.2.

Texte sugerate

1.2.1.

Texte literare (beletristice) – populare și culte – diferite genuri și specii

1.2.2.

Texte nonliterare (administrative, formulare poștale, cartea de telefon, mersul trenurilor) Texte propuse:

cântecul popular (de dragoste, de nuntă)

jocuri de copii

balada populară- Išli hudci horou

proverbe, zicători, parabole

Povestiri din literatura pentru copii și tineret:

- Milan Ferko - Jánošík

Povestiri și fragmente din creația scriitorilor slovaci:

J.G. Tajovský– Prvé hodinky, J.C. Hronský– Noc; Sv. H. Vajanský - Leto*, Janko Jesenský- Slnečný kúpeľ, G. K. Z. Laskomerský- Svadba, M. Urban- Jašek Kutliak spod Bučinky.

Povestiri și fragmente din literatura universală: E. Hemingwa – Starec a more Poezia - pentru copii: M. Rázusová Martáková- O belasej rieke

- reflexivă: I. M. Ambruš- Za cenu žitia, M. Rúfus – A to je pravda

opera epico– lirică: A. Sládkovič – Martin, P. O. Hviezdoslav- Hájnikova žena, J. Botto: Smrť Jánošíkova

balada cultă: P. O. Hviezdoslav: Zuzanka Hraškovie

lirica peisagistă: E. B. Lukáč: Považie

Se vor selecta

estetic,

formativ,

adecvare

vârstă.

Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

Practica rațională și funcțională a limbii

2.1.

Tipurile de exprimare orală, scrisă;

2.1.1.

Forma de exprimare orală – compunerile orale – dialog, monolog. Forma de exprimare scrisă – compunerile scrise:

Tehnologia și metodele de lucru:

fazele elaborării unui text: - documentarea (invencia), alegerea și adunarea materialului; întocmirea planului (kompozícia); redactarea (štylizácia)

întocmirea planului (simplu, dezvoltat). Dezvoltarea planului. întocmirea planului pentru reproducerea unui text literar întocmirea planului pentru o compunere liberă

Forme și genuri

scrierea funcțională

informativă: conspect, extras, observații etc.

autobiografia

forme productive

meditația/eseu

descrierea: a) științifică

beletristică

caracterizarea personajului literar

narațiunea - artistică

povestirea unei întămplări

interpretarea (unui text) analiza ți evaluarea unei opere literare

forme de reproducere a textului – rezumatul unui text științific

rezumatul unui text artistic

Elemente de construcție

3.1.

Recapitularea noțiunilor de limbă din anul trecut.

3.2.

Noțiuni de fonetică (actualizarea), cuvântul, silaba, sunetul, ortografia cuvintelor în care alternanța vocalelor scurte – lungi schimbă valoarea lexicală; consoane duble, grupuri de sunete. Ortografia și ortoepia cuvintelor împrumutate. Excepții de scriere a unor cuvinte cu două silabe lungi.

3.3.

Lexicologie: cuvânt, sufix, prefix, formarea cuvintelor; omonime, sinonime, vocabularul, cuvinte literare, neliterare, dialectisme, sensul cuvântului, neologisme, termeni științificiu, abrevieri, simboluri. Ortografia și ortoepia prefixelor s-, so- , z- , zo-,

3.4.

Morfosintaxa:

3.4.1.

Substantivul: formarea, declinarea; ortografia sufixelor;

substantive primare, derivate, compuse; declinarea cuvintelor împrumutate, modelul de declinare „gazdiná”; funcția sintactică

3.4.2.

Adjectivul: felul, genul, numărul, cazul, paradigme model, gradele de comparație; declinarea după modelul „cudzí“ și ortografia; formarea adjectivelor, augmentative, diminutive, gradele de comparație, adjective cu forme neregulate, funcția sintactică

3.4.3.

Pronumele: felul, genul, numărul, cazul; pronumele relativ, nehotărît, ortografia formelor aký- akýsi- akí – akísi, etc; funcția sintactică

3.4.4.

Numeralul: felul, ortografia numeralelor, numeralul nehotărît; fracția; funcția sintactică.

3.4.5.

Verbul: persoana, numărul, timpul, modul; modurile personale și nepersonale, forme simple și compuse; verbele care exprimă acțiuni sau stări, verbele tranzitive și intranzitive; aspectul verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactică.

3.4.6.

Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și locuțiuni adverbiale după înțeles.

3.4.7.

Prepoziția

(actualizare)

simplă

și

compusă;

vocalizarea,

cazurile

substantivelor prepoziționale și neprepoziționale

3.4.8.

Conjuncția (actualizare): conjuncții coordonatoare și subordonatoare

3.4.9.

Particula (actualizare): independente și neindependente ; .

3.4.10.

Interjecția: (actualiuzare): ortografia;

Sintaxa propoziției și a frazei

4.1.

Propoziția simplă (actualizare): propoziția, felurile propoziției, părțile de

propoziție principale, secundare, propoziții regente și subordonate.

4.2.

Părțile principale de propoziție:

4.2.1.

Subiectul (actualizare) exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, simplu și dezvoltat, subînțeles; exprimat printr-un verb la infinitiv. Subiectul genitival.

4.2.2.

Predicatul

(actualizare),

predicatul

verbal

și

nominal,

simplu

și

dezvoltat,

acordul predicatului cu subiectul; Predicatul verbal și felurile acestuia. Predicatul nominal și alcătuirea lui, nume predicativ la nominativ și instrumental. Funcțiile verbului a fi.

4.3.

Părțile secundare ale propoziției

4.3.1.

Atributul (actualizare):

atributul exprimat printr-un adjectiv, pronume, numeral, verb la participiu. Atribut exprimat printr-un substantiv cu sau fără prepoziție, adverb sau verb la infinitiv.

4.3.2.

Complementul (actualizare): direct, indirect; simplu, dezvoltat, multiplu. Exprimarea complementului: printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb la infinitiv.

4.3.3.

Complementul circumstanțial (actualizare). Felurile: de loc, de timp, de

mod și cauză. Exprimarea prin adverb și substantiv.

Complementul de cauză, de scop, condițional, concesiv – părțile de vorbire prin care este exprimat.

CLASA A VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

1.1

să identifice elemente de cultură și civilizație maternă în diferite texte nonliterare audiate

suprasegmentale 

1.2

să desprindă și să interpreteze intențiile de comunicare dintr-un mesaj audiat, exprimate

prin mijloace suprasegmentale

exerciții de stabilire a relației între intențiile de comunicare și mijloacele suprasegmentale 

1.3

să recunoască dialectul 

graiul 

subdialectul căruia îi aparține un text audiat

exerciții de recunoaștere a dialectelor și

subdialectelor limbii materne 

1.4

să manifeste toleranță față de opiniile diferite, exprimate de interlocutori și față de argumentele acestora

exerciții de recunoaștere a elementelor specifice de cultură și civilizație maternă în texte audiate 

exerciții

recunoaștere

mijloacelor

exerciții de ierarhizare a ideilor receptate în funcție de utilizarea mesajului;

exerciții de ascultare consecutivă.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

2.1

să construiască un discurs oral pe o temă

dată

exerciții de structurare a unui discurs pe o temă

dată 

2.2

să utilizeze într-un mesaj oral diferite categorii lexicale

exerciții de utilizare a diferitelor categorii lexicale într-un text oral (sinonime, antonime, omonime)



2.3

să asigure corectitudinea relațiilor sintactice la nivelul textului comunicat, evitând interferența cu limba de stat sau alte limbi

exerciții de construire a propozițiilor și frazelor corecte din punctul de vedere al relațiilor

sintactice 

2.4

să capteze atenția interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului

exerciții de exprimare adecvată; corectă, precisă, clară 

exerciții de rostire expresivă a unui mesaj 

exerciții de recitare 

jocuri didactice 

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

3.1

să interpreteze un text literar  nonliterar

- exerciții de interpretare a diverselor tipuri de texte literare și nonliterare;

3.2

să identifice genul și opera literară

cărora le aparține textul receptat prin lectură

- exerciții de identificare a genurilor și speciilor literare;

3.3

să identifice valorile culturale și etice

dintr-un text

exerciții de sesizare a valorilor culturale și

etice într-un text;

3.4

să utilizeze eficient în lectură instrumente lexicografice (dicționar bilingv, explicativ, îndreptar) și fișe de

lectură

3.5

să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor de înbogățire a vocabularului

exerciții de întocmire a fișelor de lectură,

exerciții de folosire a fișelor de lectură,

exerciții de folosire a îndreptarului și a dicționarelor;

exerciții de identificare a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului;

exerciții de sesizare a valorilor expresive ale mijloacelor de îmbogățire a vocabularului.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

4.1

să elaboreze texte aparținând diferitelor stiluri funcționale (raport, proces verbal, declarație)

4.2

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfo-sintaxă, folosind adecvat semne ortografice și de

punctuație

- exerciții de utilizare corectă a semnelor ortografice și de punctuație;

4.3

să alcătuiască rezumatul unui text, într- un număr de enunțuri date

4.4

să utilizeze valorile gramaticale ale

cuvintelor

exerciții de fixare a valorilor gramaticale ale

cuvintelor.

exerciții de redactare a textelor aparținând diferitelor stiluri funcționale.

exerciții de recunoaștere a stilurilor funcționale;

exerciții de elaborare a unui rezumat.

exerciții de rezumare a textelor într-un număr dat de enunțuri.

exerciții de dezvoltare a unui enunț;

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

5.1

să compare elementele de cultură și civilizație maternă cu elemente de cultură și civilizație cu care vine în contact

exerciții de identificare a valorilor culturale și de civilizație

exerciții de comparare a valorilor din diferite culturi

exerciții de tip întrebare răspuns

jocuri didactice

5.2

să comenteze contribuția personalităților

culturii propriei etnii raportând-o la cultura națională română

exerciții de selectare a informațiilor despre

personalități ale etniei și de stabilire a contribuției lor.

CONȚINUTURI

Literatura

1.1.

Cartea - obiect cultural. Volum, culegere, antologie, compendiu, scrieri alese, culegeri, ediții critice, ediții princeps. Bibliografie (personală, a unui autor, tematică). Cartea, tiraj, copertă. Ediție. Indice, registru, cuprins, lista cu opere citite, nota de trimitere. Beletrie, literatura științifică, incunabule, lexicografie.

1.2.

Propuneri pentru texte, fragmente extrase:

O. Štefanko- Príhoda so stromom 

J. Smrek- Malá báseň* 

Október; P.O. Hviezdoslav

- Smrečina; Krvavé sonety (fragment); S. Chalupka- Mor ho 

M. Rázus- Matka 

I. Krasko – Otcova roľa; A. Suchánsky – Je hudbou táto zem; A. Sládkovič- Marína (fragment) 

M. Rúfus _ Moje a tvoje Vianoce*; Večerné rozjímanie cestou do školy*; Báseň a modlitba; Na chotári malá jeseň sedí;

Creația populară: Bol by Jánošík bojoval (iná balada*); Hory – hory; Kačička divoká J.G.Tajovský- Žliebky 

M. Kukučín- Rysavá jalovica 

J.C.Hronský- Zlaté hodinky* 

P.Bujtár- Aneta 

B.S.Timrava (fragment) Ťapákovci 

J. Kalinčiak – Reštavrácia (fragment);

V. Šikula- Majstri (fragment) 

V. Mináč – Dlhý čas čakania* (fragment); Jégé – Adam Šangala; L Ballek - Pomocník* (fragment); S. de Éxupery – Malý princ* (fragment); Parabola o dvoch bratoch, o vinici*; Mark Twain – Huckleberry Finn*; H. Sienkiewicz – Janko muzikant*; Ch. Brontëová – Jana Eyrová*; J.G. Tajovský – Statky – zmätky. Proză

științifico – fantastică: A. Hykisch – Milujte kráľovnú* (fragment); V. Zamarovský: Objavenie Tróje* (fragment) 

Aforizme, anecdote, glume*, diferite feluri de integrame, rebus. Texte ale cântecelor de muzică ușoară (Kamil Peteraj, Boris Filan).

1.3.

Teoria literară

1.3.1.

Genuri și specii

romanul, alte specii epice (actualizare) 

balada populară, cultă (actualuizare);

elegia, oda, sonetul (opera lirico – epică), poemul (lyricko – epická skladba)

căntecul popular, cântecul cult;

specii dramatice- drama, tragedia, comedia, teatrul radiofonic, filmul, caseta video 

1.3.2.

Structura operei literare:

povestitor, personaj literar, locul și timpul acțiunii, tema, compoziția

1.3.3.

Moduri de expunere:

narațiunea, descrierea, expunerea, informarea; dialogul – monologul,

vorbirea directă, indirectă, stil indirect liber; mixt etc.

1.3.4.

Figuri de stil și tropi:

epitet, comparație, metaforă, personificație, hiperbolă, metonimie – sinecdocă, alegorie, inversiune, gradație, anaforă, întrebare retorică, paralelismul metaforic;

1.3.5.

Prozodie:

ritmul- dactil

rima- asonanță

Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

Practica rațională și funcțională a limbii

2.1.

Situația de comunicare. Factorii care influențează comunicarea.

2.2.

Comunicarea orală

procedeul retoric, simularea situației,

specii și forme:

- alocuțiune, cuvântare festivă,

dialog, dialogul simulat 

deschiderea și închiderea unei adunări festive 

discuție polemică, exprimarea opiniei personale.

expunere asupra unei opere literare 

2.3.

Scrierea

2.3.1.

Fazele întocmirii unei compuneri 

documentarea, alcătuirea planului, redactarea; structura comentariului unui text, așezarea în pagină a textului, valoarea expresivă a semnelor grafice și de punctuație]

2.3.2.

Genuri și specii:

scrierea funcțională:

completarea formularelor tipizate 

redactarea unei invitații, a unui anunț, a fișei de înscriere;

cererea, procesul verbal, raportul,curriculum vitae 

scrisoarea 

tehnologia unei activități practice (conspect), notițe;

compunere reproductivă, caracterizarea personajelor

compunere productivă

narațiunea

descrierea

compoziții narativ - descriptive

meditația

expunerea

interpretarea

Elemente de construcție

3.1.

Actualizare- analiza morfologică, sintactică 

propoziția, fraza.

3.2.

Lexicologie. Cuvântul. Sensul lexical și gramatical. Vocabularul. Fondul principal de cuvinte.

Masa

vocabularului.

Dinamica

vocabularului.

Mijloace

îmbogățire

a vocabularului. Familia de cuvinte. Arhaisme, neologisme, termeni științifici, dialectisme, slangul, argoul. Schimbarea categoriei gramaticale, extinderea și restrângerea de sens. Sinonime. Omonime. Antonime.

3.3.

Cultivarea limbii. Relația limba literară- dialect. Relația limba slovacă- limba română.

3.4.

Frazeologia. Frazeologisme.

3.5.

Lexicografia. Dicționare: ortografic, ortoepic, explicativ, sinonimic etc.

3.6.

Sintaxa. Parataxa (Coordonarea). Propoziții coordonate: coordonare copulativă, adversativă, disjunctivă, de gradație.

Coordonare de cauză, de concesie, de consecuție. Semne de punctuație.

3.7.

Hipotaxa. (Subordonare). Propoziții subordonate.

Subiect (actualizare). Propoziția secundară subiectivă introdusă

prin conjuncție/ prin pronume relativ.

Predicat (actualizare). Propoziția secundară predicativă introdusă

prin conjuncție/ prin pronume relativ.

Atribut (actualizare). Propoziția secundară atributivă introdusă

prin conjuncție/ prin pronume relativ.

Complement (actualizare). Propoziția secundară complementivă introdusă

prin conjuncții sau pronume relativ.

Complement circumstanțial (actualizare). Propoziția secundară de loc, de timp, de mod, de măsură.

Complementul de scop,

condițional,

concesiv. Propoziția circumstanțială de scop sau finală. Propoziția circumstanțială condițională. Propoziția circumstanțială concesivă.

3.8.

Punctuația (în cadrul propozițiilor subordonate).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

S.1

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat

S.2

Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificația mesajului ascultat

S.3

Construirea unui mesaj oral pe o temă dată în funcție de diferite situații de comunicare

S.4

Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5

Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

S.6

Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7

Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8

Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a noțiunilor de teorie literară învățate, într-o operă literară dată

S.9

Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la contextul mesajului scris

S.10

Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

S.11

Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

S.12

Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13

Redactarea unui text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale și semnificațiile unui fragment de text literar dat

S.14

Redactarea unor texte cu destinație funcțională: scrisoare, cerere.

S.15

Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare corectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA UCRAINEAN Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București

2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Scopul studierii limbii ucrainene în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concre- te din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens, curriculum-ul de limba și literatura ucraineana pentru clasele V-VIII propune o mutație fundamentală la nivelul studierii limbii și literaturii ucrainene În locul compartimentării artificiale a discipli- nei în „limbă” și „literatură”, se propune un nou model, cel

comunicativ-funcțional , adecvat nu numai speci- ficului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităților de

receptare

și de

ex- primare orală , respectiv de

receptare a mesajului scris

și de

exprimare scrisă . De altfel,

comunicarea

se constituie prin fuziunea celor patru capacități menționate anterior.

În sensul celor arătate mai sus, dominantele noului curriculum față de cel anterior sunt:

■

definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacități:

receptarea mesajului oral ,

re- ceptarea mesajului scris ,

exprimarea orală

și

exprimarea scrisă;

■

prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare și de exprimare orală și scrisă;

■

reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și mutarea accentului pe producerea unor

mesaje proprii;

■

centrarea obiectivelor pe

formarea de capacități

proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;

■

adaptarea conținuturilor la nivelul de vârstă și la interesele copiilor.

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Dezvoltarea unor reprezentări culturale specifice

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

1.1

să identifice informațiile esențiale dintr-un mesaj oral

- exerciții de selectare a informațiilor noi dintr-un text ascultat

1.2

să sesizeze în timpul ascultării unități lexicale necunoscute

exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte li- terare și nonliterare

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context

integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice

1.3

să sesizeze corectitudinea unui enunț din punct de vedere al nor- melor fonetice în vigoare

- exerciții de sesizare a formelor fonetice corecte sau inco- recte

1.4

să manifeste interes pentru as- cultarea unui mesaj oral

exerciții de observare a greșelilor de pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare

exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capa- cității de a urmări mesajul partenerilor de comunicare

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

2.1.

să-și exprime succint un punct de vedere pe o temă cunoscută

exerciții de formulare a ideilor proprii

exerciții de îmbinare a propozițiilor

jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor câmpuri le- xicale

2.2

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gra- matical

exerciții de completare, substituire, de construire a unor propoziții simple

exerciții de folosire corectă, într-un context dat, a catego- riilor morfologice

exerciții de utilizare în context a părților de propotiție

2.3

să utilizeze relațiile de sinonimie și antonimie în organizarea mesa- jului oral

exerciții de integrare a cuvintelor în serii sinonimice și an- tonimice

exerciții de completare și substituire la nivelul textului

exerciții de alcătuire a unor scurte texte orale cu utilizarea sinonimelor și a antonimelor

2.4

să-și adapteze vorbirea la par- teneri și la situația de comunicare

exerciții de rostire corectă a unor cuvinte și sintagme cu di- ficultăți în privința accentuării

exerciții de corectare a pronunției regionale

exerciții de recitare

jocuri didactice, jocuri de rol

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

3.1

să extragă un plan de idei simplu după citirea globală a unui text

exerciții de tipul întrebare- răspuns

exerciții de împărțire a textului pe secvențe logice

exerciții de citire selectivă

3.2

să identifice personalele principa- le și secundare

exerciții de tipul întrebare-răspuns

exerciții de citire selectivă

citirea pe roluri

3.3

să identifice elementele și expresi- ile noi în text

exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text ci- tit

exerciții de folosire a dicționarelor, a ghidurilor de con- versație, a glosarelor

exerciții de identificare a sinonimelor și antonimelor

3.4

să sesizeze corectitudinea utili- zării categoriilor gramaticale învă- țate

exerciții de identificare a categoriilor morfologice studia- te; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a rolu- lui lor în contexte date

activități de înțelegere, în contexte variate, a unor catego- rii morfologice ale limbii române dificile pentru elevii aparținând minorităților etnice

3.5

să citescă corect, fluent și expre- siv un text

exerciții de citire cu voce tare și în gând

activități de grup în care elevii să pună întrebări și să dea răspunsuri referitoare la un text citit/ascultat

exerciții de citire expresivă, corectă și fluentă a unui text cunoscut în fața unui auditoriu divers

exerciții de citire pe roluri

exerciții de citire în lanț și de lectură tip ștafetă; căutarea de informații despre autorii ale căror texte sunt studiate la clasă/ citite acasă (în dicționare de scriitori, pe internet etc.)

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele acti- vități:

4.1

să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

exerciții de formulare a ideilor principale

exerciții de ordonare logică și cronologică a ideilor

redactare a unui text după un plan simplu construit de elevi sau dat de profesor

exerciții de redactare a unui text, pornind de la cuvinte sau expresii date

4.2

să utilizeze în redactare sinonime, antonime

activități de selectare a vocabularului adecvat unei teme

exerciții de integrare a cuvintelor în serii sinonimice și an- tonimice

exerciții de completare și substituire

exerciții de reformulare a unor pasaje din text cu folosirea unor sinonime sau antonime, în vederea nuanțării expri- mării

jocuri didactice

rebus

4.3

să esențializeze ideile dintr-un text

exerciții de ordonare a secvențelor narative

exerciții de formulare a ideilor principale

exerciții de esențializare a ideilor dintr-un text

4.4

să alcătuiască propoziții simple după o schemă dată

- exerciții de construire a propozițiilor după o schemă dată

4.5

să execute în scris instrucți- uni/sarcini de lucru pentru recu- noașterea categoriei morfologice a cuvintelor

- exerciții de completare a propozițiilor și de substituire la nivelul propoziției

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei aV-a,elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a,se recomandă următoarele activi- tăți:

5.1

să identifice elemente de cultură și civilizație specifice etni- ei(sărbători laice și religioase)

- exerciții de identificare într-un text literar, funcțional, in- formativ a elementelor de cultură și civilizație specifice etni- ei

5.2

să recunoască diversitatea aspec-

telor culturale ale etniei(port, țesă- turi)

exerciții de tipul întrebare- răspuns

exerciții de analiză și comparație

5.3

să recunoască personalități ale

culturii propriei etnii

exerciții de alegere a unor imagini și obiecte specifice etniei

serbări, concursuri

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Cartea – obiect cultural.

1.2.

Teoria literaturii.

1.2.1.

Opera literară.Povestirea.Descrierea.Dialogul.Lirica.

1.3.

Textul .

1.3.1.

Texte literare și nonliterare:populare, biblice.

1.3.2.

Tipuri de opere: cântecul, povestirea, peisajul, povestea, fabula,amintirea. Teme și texte propuse:

Din înțelepciunea poporului

-povești:”Pan Kotkyi”, “Batjkivsky porady”, “Pro pravdu I kryvdu”;

-legende și povestiri populare: - la alegere

-cântecul popular: ”Rody nas krasnyj”, “Ne scebyce solovejku” sau altele.

-proverbe, zicători și ghicitori (la alegere)

Crăciunul – colinde : “Scedrij vecir”, “U Vefleiemi novyna”, etc

C . Totdeauna fă binele!

– fabula: Leonid Hlibov: “Vovk I kit”, “Vovk ta telia”.

D . Cartea ne blagoslovește

– I.Franko “Malej Myron”

Intâmplări din copilărie

– Olexandr Dovjenko “Po morcvu”; Taras Sevcenko “Pro sebe”.

Neamul și limba mea maternă : Stepan Rudanskyi “Testament”; I.Franko “Te mij rid …”, “Nasi predky” (proza)

Copilul și mama

– Taras Sevcenko “Dolia”; Lesea Ucrainka “Kolescova”,; Myhailo Kotiubynskyj “Harytea”.

Marile fapte ale celor mici – din literatura universală : Victor Hugo “Gavroche”, Mark Twain “Ciudovyj maliar”.

Patria mea – ținut natal

– din literatura ucraineană contemporană din România: Ștefan Tcaci- uc, Ivan Covaci, etc

Texte nonliterare : anunțuri, explicații din dicționare, reclame jocuri, etc.

Lectura suplimentară : V. Suhomlenskyi “Iabluko I svitanok”, “Sioma docjka”; M.Rylskyj “Kym hoces buty hlopcyku?”.

NOTĂ:

La fiecare temă se alege textul integral sau un fragment al acestuia, la fiecare tip de operă, pentru consolidarea celor învățate. La acestea se adaugă și textele nonliterare. Se va evita suprîncărcarea. Operele literare vor fi citite individual de elevi. Lista dată este orientativă pentru autorii de manuale, ceea ce ofera posibilitatea ca aceștia să aleagă și alte texte care să corespundă valoric, estetic și formativ.

Practica rațională și funcțională a limbii:

2.1.

Comunicare orală

2.1.1.

Dialogul. Construcția dialogului.

2.1.3. Convorbirea telefonică.

2.2.

Comunicare scrisă. 2.2.1.Legătura dintre scriere și vorbire

Procesul scrierii și contextul vorbirii legate.Organizarea textului scris. 2.2.2.Părțile componente ale compunerii. Alcătuirea compunerii / la alegere.

Semnele de punctuație. Vorbirea directă și indirectă. Transformarea dialogului în vorbire indi- rectă. Rezumatul.

2.2.3.Compuneri speciale(scrisoarea).

Elemente de construcție a comunicării / gramatica.

3.1.

Lexicul

3.1.1.

Sensul lexical al cuvântului. Cuvinte cu un singur sens și cu mai multe sensuri.

3.1.2.

Sinonime . Antonime.

3.1.3.

Formarea cuvintelor. Invățarea corectă a cuvintelor.

3.2.

Fonetica

3.2.1.

Ortoepie si ortografie.

3.2.2.

Sunetele limbii. Alfabet.Silaba. Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe. Accentul. Pro- nunțarea și scrierea cuvintelor cu semnul moale, apostrof și cu

“bo” , “io”, cât și a celor iotate. Exerciții de scrierere. Noțiuni generale de folosire a apostrofului.

Dublarea consoanelor. Pronunțarea și scrierea corectă a vocaleleor “e” deschis și “e “închis.

3.3.

Sintaxa

3.3.1.

Exerciții recapitulative. Propoziția. Tipuri de propoziții. Propoziții simple si dezvoltate.

Propoziții interogative,exclamative. Părțile principale de propoziție.Propoziția dezvoltată.

3.3.2.

Predicatul. 3.3.3.Subiectul.

3.3.4.Părți secundare ale propoziției.

3.4.

Morfologia

3.4.1.

Verbul.Persoana. Timpul verbelor. Exerciții aplicative.

3.4.2.

Substantivul. Substantivele comune. Substantivele proprii. Genul. Numărul. Exerciții aplicative.

3.4.3.

Adjectivul. Noțiuni generale. 3.4.4.Pronumele. Pronumele personale. 3.4.5.Numeralul. Noțiuni generale.

NOTĂ:

Elementele de construcție a comunicării vor fi integrate în tematica literaturii sau vor fi alese alte teme de către profesor.Toate exercițiile vor viza ințierea elevilor în tehnica de construcție a comunicării. Dezvoltarea se va face în funcție de stiluri și tipuri de mesaje. Ordinea comparti- mentelor limbii nu va fi studiată strict conform programei, ci în funcție de opțiunea metodologică a autorilor de manuale, fie a profesorilor la clasă.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

1.1

să distingă între informațiile esenți- ale și cele de detaliu, continute intr- in mesaj oral.

- Exercitii de interpretare a mesajului comunicat; exercitii de sesizare a informatiilor noi dintr-un text ascultat.

1.2

Sa deduca din context sensul unei unitati lexicale necunoscute/ noi

- exerciții de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt; exercitii de integrare a cuvintelor noi in se- rii sinonimice si antonimice; exercitii de sesizare a sen- sului omonimelor; exercitii de identificare a arhaismelor si a regionalismelor

1.3

sa recunoasca, in timpul ascultarii, abateri de la normele fonetice ale limbii materne

- exerciții de sesizare a structurii gramaticale (morfologi- ce și sintactice) corecte sau incorecte în fluxul enunțu- lui; exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice si a atractiilor paronimice;

1.4

Sa recunosca intentiile de comuni- care exprimate prin mijloace lin- gvistice (augumentative, diminuti- ve)

- exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii (proprii sau improprii) exprimate prin mijloace lingvis- tice (augumentative, diminutive)

1.5

Sa cunoasca formule de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog

- exercitii de sesizare a formulelor de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

2.1

Sa-si sustina cu exemple opinia pe o tema cunoscuta

2.2

să utilizeze corect categoriile gra- maticale învățate, în diverse tipuri de propoziții

- exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin uti- lizarea corectă a coordonării și a subordonării;

2.3

Sa foloseasca in contexte adecvate sensurile conotative ale unitatilor lexicale

- exercitii de comunicare orala cu scop declarat de a folosi in contexte adecvate sensurile conotative ale unitatilor lexicale

2.4

Sa stabileasca relatii directe de dia- log cu diverse categorii de persoane

- exercitii de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocuitori cunoscuti

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

3.1

Sa extraga planul de idei dezvoltat al unui text

- exercitii de redare a continutului prin rezumat si prin povestire; identificarea problemei principale tratate intr- un text literar sau nonliterar

3.2

Sa identifice procedeele de caracte- rizare a personajelor

- exerciții de identificare a procedeelor de caracterizare a personajelor; exercitii de sesizare a rolului dialogului in caracterizarea personajelor

3.3

Sa recunoasca intr-un text modurile de expunere

- exerciții de identificare a momentelor subiectului intr-o naratiune; exercitii de sesizare a rolului dialogului si al descrierii intr-o naratiune; exercitii de identificare a ca- racteristicilor operelor epice (in versuri sau in proza); exercitii de sesizare a figurilor de stil intr-un text liric sau epic (epitete, hiperbola, antiteza, metafora etc.) exercitii de evidentiere a rolului descrierii in realizarea portretului si tabloului

3.4

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a textului citit

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice si sin- tactice, avand rolul in structurarea textului literar

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

4.1

să redacteze texte cu diverse des- tinații (scrisori, cereri, invitatii, carti postale, telegrame)

- exerciții de redactare a unor texte utilitare; exercitii de rezumare si de povestire a unor texte narative

4.2

să utilizeze in redactare omonime

- exerciții de redactare a omonimelor, sinonimelor si an- tonimelor; exercitii de recunoastere a mijloacelor de imbogatire a vocabularului

4.3

să produca un text prin dezvoltarea unui plan simplu de idei

- exerciții scrise de realizare a unui textprin dezvoltarea unui plan simplu de idei

4.4.

să produca in scris propozitii dupa o schema data

- exerciții scrise de realizare a unor propozitii dupa o schema data

4.5.

Sa construiasca propozitii cu anu- mite categorii gramaticale indicate

- exercitii de construire corecta a propozitiilor simple si dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin utiliza- rea corecta a coordonarii si subordonarii

Dezvoltarea

unor

reprezentari

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele ac- tivități:

5.1

Sa identifice elemente de cultura si civilizatie specifice etniei (traditii)

- exerciții de identificare a elementelor de cultura si civilizatie specifice etniei

5.2

Sa recunoasca diversitatea aspecte- lor culturale ale etniei (mestesuguri)

- exerciții de recunoastere a diverselor aspecte culturale ale etniei

5.3

să recunoasca contributia personalitatilor la dezvoltarea pro- priei culturi

- exerciții de identificare a personalitatilor din propria et- nie

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Teoria literaturii : opera poetică și opera în proză. Structura operei literare. Povestirea. Subiectul operei. Descrierea. Dialogul. Mijloace artistice: epitetul, comparația. Versificație – stro- fă.

1.2.

Textul

1.2.1.

Textele literare și nonliterare : populare, religioase, de autori și texte utilitare.

Teme și texte sugerate :

Slava căzăcească nu poate fi uitată!

– opera lirica: “Ihav kozak za Dunaj”, “Ihav kozak na vijnonjku”.

Să ne bucurăm, copii!-

texte nonliterare, distractive: glume, anecdote, basme: “Nazvanei Batjko”, “Kalytocika”.

Munca ne va face oameni – fabula:

Iurij Fedkovici “Hrevko I Sevko”; Leonid Hlibov “Muha I Bdjola”.

Să-l slăvim pe Dumnezeu, să slăvim viața, oamenii! – colinde:

“Nebo I zemlja”, “Iordan vodu rozlevaie”.Urături.Heikanja. Sijanja.

Natura și noi – opere lirice : Lesea Ucrainka “Tysa morsjka”; Pavlo Tecena “Chor lisovyh dzvinocjkiv”; V. Sosiura “Ljublju vesnu” (la alegere)

Primii pași în viață – opere epice . Myhailo Kotiubynskyi “Malenkyj hrisnek”; I. Franko “Hreteva skiljna nauka” (la alegere); Taras Sevcenko “I zolotoi i dorohoi “ (poezie).

Raiul pământesc – descriere (peisaj ): Panas Myrnyj “Morozenko”.

Literatura contemporană ucraineană / autori ucraineni din România și diasporă

(la ale- gere).

Iubiți povețele! – literatura biblică . Înțeleptul Solomon “Batjkova zapovidj”, “Ljubitj povcianja”.

Texte nonliterare : știri , afișe, rebusuri, jocuri, texte publicitare etc.

La lectura suplimentară se pot include textele recomandate, care nu au fost alese pentru lectura obligatorie. De asemenea,

este recomandat și din literatura universală: H. Sinkiewici “Ianko muzykant”, Edmondo de Amicis “Cuore”.

NOTĂ:

La fiecare temă se alege textul integral sau un fragment al acestuia, la fiecare tip de operă, pentru consolidarea celor învățate. La acestea se adaugă și textele nonliterare. Se va evita supraîncărcarea. Operele literare vor fi citite individual de elevi. Lista dată este orientativă pentru autorii de manuale, ceea ce oferă posibilitatea ca aceștia să aleagă și alte texte care să corespun- dă valoric, estetic și formativ.

Practica rațională și funcțională a limbii 2.1.Comunicare orală.

2.1.1.Dialogul si monologul . 2.1.2.Convorbirea telefonică. 2.1.3.Structura unui text oral.

2.2.Comunicare scrisă

2.2.1.Organizarea unui text: anunț,mesaj. 2.2.2.Rezumat, descriere, portret.

Elemente de construcție a comunicării.

3.1.

Lexic.

3.1.1.

Cuvântul (rădăcina, sufixe, prefixe) 3.1.2.Derivare, compunere.

3.1.3.Sinonime, antonime, omonime.

3.2.

Fonetica

3.2.1.

Sunetele vorbirii: vocale și consoane. 3.2.2.Silaba. Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe.

3.2.3.Reguli de folosire a semnului moale și a apostrofului.

3.3.

Sintaxa

3.3.1.

Subiectul si predicatul. 3.3.2.Părțile secundare de propoziție.

3.3.3.Tipurile de propoziții: propoziții simple și dezvoltate.

3.4.

Morfologia

3.4.1.

Verbul.

Infinitivul . Modurile si aspectele verbale. Ortografie. Exerciții.

3.4.2.

Substantivul.

Substantive comune. Substantive proprii. Substantive compuse.Genul. Numărul. Cazul. Ortogra- fie. Exerciții.

3.4.3.

Pronumele

Pronume posesive și demonstrative. Exerciții. 3.4.4.Adjectivul.

Tipurile adjectivului. Exerciții. 3.4.5.Numeralul.

Tipurile numeralului. Exerciții.

NOTĂ:

Elementele de construcție a comunicării vor fi integrate în tematica literaturii sau altor teme alese de către profesor.Toate exercițiile vor viza inițierea elevilor în tehnica de construcție a comunicării. Dezvoltarea se va face în funcție de stiluri și tipuri de mesaje. Ordinea compartimen- telor limbii nu va fi studiată strict conform programei, ci în functie de opțiunea metodologică a au- torilor de manuale, fie a profesorilor la clasă.

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a unui mesaj oral

-exerciții de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral; exerciții de identificare a elementelor esențiale ale dialogului (intenție, parteneri, situație de comunicare), pentru a putea ajunge la o bună înțelegere a celor comuni- cate

1.2

să sesizeze modalitățile de organi- zare a secvențelor textuale ale unui mesaj oral

-exerciții de identificare a unor modalități specifice de ini- țiere, menținere și încheiere a dialogului; exerciții de sesi- zare a unor argumente/ contraargumente într-un mesaj oral; exerciții de comparare a naturii formale sau informa- le a dialogului

1.3

să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii

-exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt într-un con- text dat; exerciții de sesizare a relațiilor de sinonimie, anto- nimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; jocuri didactice vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciții de stabilire a sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată; descifrarea sensurilor unor cu- vinte din texte diferite

1.4

să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat

-exerciții de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciții de sesizare a dezacordurilor gramaticale; exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice

1.5

să identifice elemente ale culturii si civilizației limbii materne în diferite texte literare audiate

- exerciții de identificare a elementelor de cultură și civili- zație ale limbii materne în diferite texte literare audiate

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să asigure coerența ideilor expri- mate într-un mesaj oral

-exerciții de formulare a ideii principale și a detaliilor afe- rente; exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile secundare; exerciții de construire a unor texte de tip nara- tiv, descriptiv și informativ; exerciții de rezumare a unui text

2.2

să valorifice categoriile semantice învățate, în contexte diferite

-exerciții de comparare a sensurilor unor cuvinte în con- texte diferite; exerciții de corectare a unor construcții ple- onastice; exerciții de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor și a cuvintelor polisemantice în contexte dife- rite

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

2.3

să respecte normele morfosintactice în propoziții și în fraze

-exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; exerciții de construire corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; exerciții de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciții de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciții de construire a unor narațiuni simple; exerciții de utilizare expresivă a limbii

-exerciții de corectare a exprimării pleonastice;

2.4

să-și adapteze vorbirea la situațiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog

-exerciții de comunicare în perechi și în grup; exerciții de adaptare a comportamentului verbal și nonverbal la o situație de comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialo- gului formal și informal; exerciții de continuare a unui dialog cu început dat; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog

2.5

să manifeste spirit de cooperare în interacțiunile de grup

-activități de rezolvare a unor sarcini în grup; discuții de con- fruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive, de colaborare, pentru realizarea sarcinilor și pentru formularea în comun a ideilor

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să citească o varietate de texte li- terare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora

-exerciții de identificare a diferențelor dintre textele litera- re și nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de a înțelege semnificațiile acestora și de a putea comenta sen- sul lor global; exerciții de identificare a structurii textelor epice și lirice

3.2

să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și pro- cedeele de expresivitate în textul li- ric

-exerciții de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic și liric); exerciții de identificare și de interpretare a unor procedee de expresi- vitate artistică (epitet, comparație, metaforă, repetiție, enumerație, antiteză, hiperbolă)

3.3

să sesizeze corectitudinea și valoa- rea expresivă a categoriilor gramati- cale și lexicale învățate, într-un text citit

-exerciții de sesizare a schimbării semnificației unor cu- vinte în funcție de contextul în care apar; exerciții de iden- tificare a sensului figurat al unor cuvinte; exerciții de sta- bilire a relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie și po- lisemie într-un text dat

3.4

să stabilească relația dintre titlu si conținut

-exerciții de stabilire a relației dintre titlu si conținut

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să-și exprime, în scris, opinii și ati- tudini

-exerciții de redactare nuanțată în raport cu structura și motivațiile personale; exerciții de descriere a unor perso- naje sau persoane considerate drept modele și de motivare a opțiunilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.2

să utilizeze corect și nuanțat catego- riile semantice învățate

-exerciții de utilizare în contexte diferite a semnificației omonimelor; exerciții de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetițiilor

4.3

să organizeze secvențele textuale în funcție de o cerință specifică

-exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de perso- naj, comentarea unor secvențe din textele studiate sau a ti- tlului unor texte)

-scrierea unor compuneri narative, descriptive, informati- ve;

 prezentarea unor evenimente culturale; exerciții de redactare a unei cereri în diverse scopuri

-exerciții de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu; exerciții de dispunere în pagină a diverse- lor texte; exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă

4.4

să utilizeze corect flexiunea nomi- nală și verbală în textul scris, utili- zând corect semnele ortografice și de punctuație

-exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile; exerciții de construire corectă și expresivă a unui text din punct de vedere sintactic; exerciții de utiliza- re adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia fap- telor relatate; exerciții de utilizare a conectorilor adecvați la nivelul propoziției și al frazei; exerciții de folosire a unor grupuri verbale și nominale pentru a spori expresivi- tatea comunicării; exerciții de ortografiere a unor structuri verbale și nominale

4.5

să folosească modalități variate pentru realizarea expresivității tex- tului

-exerciții de realizare a unor descrieri prin ordonarea deta- liilor în funcție de propriile percepții/propria imaginație; exerciții de redactare a unor texte narative, descriptive și dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învă- țate; exerciții de construire a unor scurte povestiri; exerci- ții de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în pu- blic în diverse împrejurări; exerciții de rezumare și de ca- racterizare a personajelor

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

5.1

să identifice fenomene de intercul- turalitate

-exerciții de identificare a fenomenului de interculturalita- te

5.2

să recunoasca diversitatea aspecte- lor culturale ale etniei (artă culina- ră, muzică)

-exerciții de recunoaștere a diversitații culturale a etniei (muzică, port, etc.)

5.3

să comenteze contribuția personali- tăților culturii propriei etnii, raportand-o la cultura mamă

-realizarea de comentarii privind contribuția personalități- lor culturii propriei etnii în raport cu cultura mamă

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Teoria literaturii .

1.1.1.

Opera literară.Construcția operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul) și opera epică (povestirea, schița).Descrierea în poezie și proză (portretul).

1.1.2.

Mijloace artistice .Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificarea. Epitet –personificare 1.1.3.Versul. Rima.

1.2.

Textul

1.2.1.

Texte literare, populare, biblice si nonliterare.

1.2.2.

Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul etc.

Temele și textele sugerate:

Strunele inimii – colomeica și cântecele de familie și cotidiene

(la alegere).

Șevcenko – Ucraina, Ucraina – Șevcenko (lirica lui Șevcenko ) :”Dume” (la alegere).

Școala și noi

– povestire:Ivan Franko “Krasne pysannja”, opera umoristică: Gr. Kvitka – Osnovjanenko “Kupovanyj rozum”

Insuflețiți

de idealuri

– opere lirice (imnul și meditația), P.Ciubenskyi “Sce ne vmerla Ucraina”, Lesea Ucrainka “Pisnja” ,”Nadija”, “Chotila b ja pisneju staty …” (la alegere)

Către oameni

- portretul în versuri și în proză (portretul fizic și sufletesc ): Stepan Rudanskyi “Nauka”, M. Vovciok “Horpyna”, “Dva syny” (la alegere)

Pilde din biblie (la alegere).

Râsul nu-i păcat – satira, anecdote, opere umoristice : P. Hlazovei – la alegere, V.Tapovet “Zamkneny kolo” sau “Za vsima myslyvskymy pravelamy”, C. Regus “Heneralskij kasket”.

Trăiește-ți viața! – din lirica contemporană a Ucrainei : V. Semonenko “Te znajes scoi ty ljudena”, V. Stus “Hospody hnivu precestoho” (la alegere).

Ținutul meu natal – mica antologie a literaturii ucrainene din România

(Bucovina, Maramures, Banat si Dobrogea) – patru autori la alegere.

Textele nonliterare : convorbire telefonică, redactare PC (anunț, adresa, e-mail, alcătuirea pro- gramului pentru concert, corespondența, cerere, felicitare.

NOTĂ : La fiecare temă se alege textul integral sau un fragment al acestuia, la fiecare tip de operă, pentru consolidarea celor învățate. La acestea se adaugă și textele nonliterare. Se va evita supraîncărcarea. Operele literare vor fi citite individual de elevi. Lista dată este orientativă pentru autorii de manuale, ceea ce oferă posibilitatea ca aceștia să aleagă și alte texte care să corespun- dă valoric, estetic și formativ.

Practica rațională și funcțională a limbii .

2.1.

Comunicare orală .

2.1.1.

Organizarea dialogului, monologului.

2.1.2.

Inlănțuirea elementelor verbale și nonverbale.

2.2.

Comunicare scrisă

2.2.1.

Organizarea textului pe o temă dată (descriere, narațiune, portret). 2.2.2.Tehnica redactarii textului ales.

2.2.3.

Scrierea funcțională (fisa de bibliotecă, fisa de lectură).

2.2.4.

Comentarea unor secvențe ale operei, ale titlurilor, caracterizări de personaje.

Elemente de construcție a comunicării 3.1.Sintaxa .

3.1.1.

Text

(fraze,propoziții, cuvinte, sintagme).

3.1.2.

Tipuri de propoziții

(enunțiative, interogative, exclamative) etc.

3.1.3.

Sintaxa propoziției :

Predicatul

(predicat verbal simplu, predicat verbal compus, predicat nominal)

Subiectul

(subiect simplu, subiect multiplu)

Complementul direct și indirect. Atributul. Comlementele circumstanțiale

(de loc, de timp, de mod).

3.2.

Lexicul

3.2.1.

Structura vocabularului. Sensul cuvintelor (de bază, secundar, figurat). Cuvinte polise- mantice. Cuvinte în context. Sinonimele. Omonimele. Antonimele (recapitulare).

3.3.

Morfologie

3.3.1.

Verbul (recapitulare )

Modurile verbale. Timpul verbelor. Conjugarea verbelor. Funcția sintactică. Ortografia.

3.3.2.

Substantivul (recapitulare)

Funcția sintactică. Ortografia.

3.3.3.

Pronumele .

Tipurile pronumelui. Funcția sintactică. Ortografia.

3.3.4.

Adjectivul.

Tipurile adjectivului. Gradele de comparație. Funcția sintactică. Ortografia.

3.3.5.

Numeralul.

Clasificarea numeralului.

3.3.6.

Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepoziția, conjuncția, particula, interjecția.

3.4.

Fonetica

3.4.1.

Evitarea greșelilor de pronunțare în limba ucraineană contemporană. 3.4.2.Pronunțarea numelor proprii străine.

NOTĂ :Elementele de construcție a comunicăprii vor fi integrate în tematica literaturii sau a al- tor teme alese de către profesor.Toate exercițiile vor viza inițierea elevilor în tehnica de construcție a comunicării. Dezvoltarea se va face în funcție de stiluri și tipuri de mesaje. Ordinea comparti- mentelor limbii nu va fi studiată strict conform programei, ci în funcție de opțiunea metodologică a autorilor de manuale, fie a profesorilor la clasă.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

1.1

să identifice elemente de cultură si civilizație maternă în diferite texte nonliterare audiate

-exerciții de identificare a elementelor de cultură și civili- zație maternă în diferite texte nonliterare

1.2

să înțeleagă semnificația generală a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate

-exerciții de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral; ascultarea atentă a unui mesaj oral aparținând diver- selor stiluri funcționale: artistic, publicistic, colocvial etc.

1.3

să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesa- jului ascultat

-exerciții de sesizare a unor greșeli lexicale în comunicare; identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate

1.4

să sesizeze particularitățile lexico- gramaticale ale unui mesaj ascultat

-exerciții de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; identificarea particularităților vorbirii regionale; identificarea categoriilor gramaticale învățate; observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării

1.5

să manifeste toleranță față de opi- niile diferite exprimate de interlocu- tori și să ia o atitudine critică față de argumentele ascultate

-exerciții de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lu- crului în echipă; exerciții de ierarhizare a ideilor receptate; exerciții de receptare și de reținere a ideilor și a argumen- telor dintr-o expunere sau dintr-un monolog

-exerciții de conștientizare a poziției proprii de intrare sau de ieșire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.1

să construiască un discurs oral pe o temă dată

-exerciții de formulare a ideilor pornind de la o temă dată; construirea unei expuneri în care să-și exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciții de structurare a unui di- alog pe o temă dată; caracterizare a unui personaj, exerci- ții de rezumare, prezentarea unor trăsături ale textelor stu- diate, ilustrative pentru genurile și speciile studiate; pre- zentarea unor produse realizate individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunț sau a unui cuvânt într-o secvență textuală orală; exerciții de argumentare orală a unor punc- te de vedere

2.2

să utilizeze în mod nuanțat catego- riile lexicale într-un mesaj oral

-exerciții de utilizare corectă a neologismelor în contexte di- verse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în ve- derea folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; uti- lizarea adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciții de corecta- re a construcțiilor pleonastice;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

2.3

să utilizeze corect relațiile sintacti- ce în textele orale proprii

-exerciții de relaționare a părților de propoziție în propozi- ții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea comunicării; evidențierea rolului elementelor de legătură în frază; contragerea unor propoziții în părțile de propozi- ție corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propo- ziție în propozițiile corespunzătoare

2.4

să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesa- jului oral

-exerciții de prezentare orală pe o temă dată, în funcție de si- tuația de comunicare; exerciții de îmbinare a elementelor verbale cu cele nonverbale în monolog și dialog

-exerciții de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale și paraverbale în monolog și în dialog

2.5

să capteze și să mențină atenția in- terlocutorului prin modul de pre- zentare a mesajului

-exerciții de prezentare orală, cu folosirea unor tehnici va- riate de captare și menținere a atenției publicului / interlo- cutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare, exersarea contactului vizual cu interlocuto- rii, exerciții de folosire a unor elemente nonverbale care să sublinieze ideile exprimate verbal)

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să dovedească înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

-exerciții de identificare a modurilor de expunere; exerciții de identificare a ordinii logice și cronologice a ideilor / în- tâmplărilor dintr-un text; exerciții de identificare și inter- pretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele studiate; exerciții de recunoaștere și de interpretare a sen- sului figurat al unor cuvinte într-un context dat;

3.2

să identifice genul si opera literară cărora le aparține textul receptat prin lectură

-exerciții de identificare a genului și a operei literare căro- ra le aparține textul receptat prin lectură

3.3

să identifice valori etice și culturale într-un text, exprimându-și im- presiile și preferințele

-exerciții de identificare și de comentare a elementelor eti- ce și culturale dintr-un text și de exprimare a propriei ati- tudini față de ele.

3.4

să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor de îmbogățire a vocabu- larului

-exerciții de identificare a arhaismelor și a neologisme- lor;exerciții de recunoaștere a cuvintelor derivate și com- puse; exereciții de utilizare corectă a variantelor lexicale

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

4.1

să redacteze texte diverse, adaptându-le la situația de co- municare concretă

4.2

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfo-sin- taxă, folosind adecvat semnele orto- grafice și de punctuație

- exerciții de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părți de propoziție și propoziții) studiate în redactarea unui text, în funcție de intenționalitatea comunicării; exerciții de aplicare corectă a semnelor de punctuație la nivelul frazei; exerciții de realizare a expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; exerciții morfo- sintactice de exprimare scrisă corectă;

4.3

să redacteze un text argumentativ

Dezvoltarea

unor

reprezentări

culturale

specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

5.1

să compare elemente de cultură și civilizație maternă cu elemente de cultură și civilizație cu care vine în contact

exerciții de analiză și comparație

5.2

să comenteze contribuția personali- tăților culturii propriei etnii raportand-o la cultura națională ro- mană

- exerciții de evaluare a comtribuției personalităților culturii propriei etnii în raport cu cultura națională romană;

CONȚINUTURI

Lectura

1.1.

Teorie literară .

1.1.1.

Structura operei literare – subiectul , momentele subiectului .

1.1.2.

Figurile de stil (actualizare): inversiune , repetiție , invocație , interogație și exclamație re- torica , antiteza.

Tropii: epitet, comparație, metafora, personificare, alegorie, hiperbola.

1.1.3.

Versificația (actualizare):ritm, rima.

1.1.4.

Genuri si specii (actualizare): genul epic, liric, dramatic.

1.2.

Textul

1.2.1.

Texte literare-populare și culte – aparținând diferitelor genuri si specii.

Texte sugerate

A.Literatura ucraineană modernă (privire generală) Literatura sec.al XVIII-lea

Grigorij Skovoroda: fabule “Holova i tulub”, “Bdjola i sersenj”. Pilde (la alegere).

I. Kotljarevskyj “Eneida” –partea a III-a

Literatura sec.al XIX-lea (privire generală)

Poezia : T. Șevcenko:”Kavkaz”, “I vyris ja na ciujeni”, “Reve ta stohne Dnipr syrokij”

(“Prycynna”).

Proza:

V. Stefanyk – povestiri si nuvele la alegere.

Franko “Dobryj zarobok (sau altele la alegere).

Literatura sfarsitului sec. al XIX-lea si inceputul sec.al XX –lea (privire generală)

Proza :O.Kobyljansjka “Roji” (poem in proză)

Poezia : V. Sosiura “Ljubitj Ucrajinu” (sau alte poezii la alegere)

Teatru

: L. Ucrainka “Lisova pisnja” – dramă- feerie (fragment la alegere).

Literatura ucraineană contemporană (privire generală).

Scriitori din Ucraina : O. Vysnja, V. Symonenko, D. Pavlyciko, V. Stus, I. Draci, L. Kostenko (la alegere)

Literatura ucraineană din Romania : C. Reguș, I Lucan, S. Tcaciuc, V. Clem, I.Rakocea, N.Corsiuc, M Mihailiuc, I. Covaci, I. Negriuc etc (la alegere)

Literatura populară (privire generală)

1.2.2.Texte nonliterare

(afișul, anunțul, publicitatea), textul umoristic scurt ( anecdota, gluma)

Limbă si comunicare

2.1.

Comunicare orală

2.1.1.

Organizarea mesajului dialogat:elementele verbale si nonverbale, regulile dialogu- lui.Monologul.

2.1.2.

Realizarea urmatoarelor acte de vorbire:

-susținerea argumentată a unui schimb verbal direct

-exprimarea unei atitudini

-formarea unei atitudini critice

2.2.

Scrierea

2.2.1.

Structura analizei de text literar

2.2.2.

Scrierea funcțională. Redactarea unei invitații, cereri, curriculum vitae etc

Elemente de construție a comunicării 3.1.Noțiuni de fonetică . Aplicații.

-pronunțarea corectă. Accentul.

-scrierea corectă

-folosirea corectă a semnelor de punctuație

-folosirea corectă a semnelor ortografice

3.2.

Noțiuni de morfologie .

Aplicații.

-folosirea corectă a formelor flexionare (declinarea, conjugarea, formele de singular – plural)

-acordul : adjectiv – substantiv și alte tipuri de acord

3.3.

Noțiuni de sintaxă

-propoziția , clasificarea propozițiilor.

-relațiile sintactice în propoziție.

-acordul în cadrul propoziției

-fraza , textul.

3.4.

Lexicul

-cunoașterea sensului denotativ și conotativ al cuvintelor

-folosirea corectă a cuvintelor în context

-retroversiuni

-utilizarea corecta a derivatelor și compuselor

-sinonimia , antonomie , omonimie , polisemie.

3.5.

Elemente de cultură și civilizație

4.1.

Mari personalități istorice ucrainene

4.2.

Pictura ucraineană (bisericească și laică)

4.3 Muzica ucraineană.

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

La sfârșitul ciclului gimnazial elevii vor ști:

Să exprime opinii personale – atitudini critice în situații de comunicare diferite

Să reformuleze un enunț, mesaj, idee, dialog,conținutul textului citit/ audiat/ scris.

Să recunoască și să utilizeze sensurile denotative și conotative ale cuvintelor.

Să recunoască greșelile de limbă populară (limbaj vorbit) și să utilizeze limba literară (stan- dard).

Să utilizeze dicționare explicative, bilingve în activități independente, fie la școală.

Să manifeste interes față de lecturile suplimentare independente.

Să alcătuiască scurte texte – dialog, monolog, texte speciale (compuneri literare, nonliterare, artistice)

Să aplice în mod creator cunoștințele acumulate, la limba ucraineană, în practica vieții de zi cu

zi.

Să posede noțiuni elementare de cultură și civilizație ale propriei etnii.

10.

Să descopere, să păstreze și să perpetueze elementele specifice culturii ucrainene (tradiții și obiceiuri populare)

11.

Să descopere semnificația tradițiilor și obiceiurilor altor etnii din România.

MINISTERUL E DUCAȚIEI, CERCET ĂRI I ȘI TINERETULUI

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

LIMBA Ș I LITERATURA RUS Ă MATERN Ă

CLASELE A V-A – A VIII-A

București

2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Față de programele anterioare de limba și literatura rusă maternă bazate pe o viziune curriculară diferită ca structură de noile cerințe ale Reformei în învățământul românesc, programa de față este elaborată în concordanță cu noile planuri-cadru de învățământ și este rezultatul unui

exercițiu colectiv , desfășurat însă sub semnul unui profesionalism specific.

Scopul studierii limbii ruse materne în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens, curriculum-ul de limba și literatura rusă maternă pentru clasele V-VIII propune o mutație fundamentală la nivelul studierii limbii și literaturii ruse materne. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „ limbă" și „ literatură", se propune un nou model,

cel

comunicativ-funcțional,

adecvat

numai

specificului

acestui

obiect

de studiu,

și

modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităților de

receptare și exprimare orală,

respectiv de

receptare a mesajului scris

și de

exprimare scrisă.

De altfel,

comunicarea

se constituie prin fuziunea celor patru capacități menționate anterior.

Clasa a V-a

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele

activități:

1.1

să sesizeze legătura logică dintre

secvențele unui mesaj ascultat

formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor

de tipul: din ce cauză? cu ce condiție?

1.2

să înțeleagă semnificația globală a mesajului ascultat

- exerciții de selectare a informațiilor noi dintr-un text ascultat

1.3

să sesizeze corectitudinea gramaticală a unui enunț și a

formelor lexicale

- exerciții de identificare a structurilor gramaticale (morfologice și sintactice) corecte sau incorecte în

fluxul enunțului;

1.4

să sesizeze modificările de sens ale cuvântului în funcție de un context dat

1.5

să sesizeze corectitudinea unui enunț din punct de vedere al normelor fonetice ale limbii literare

- exerciții de discriminare a formelor fonetice corecte de cele incorecte;

1.6

să sesizeze intenția unei persoane de a angaja un dialog

- exerciții de sesizare și interpretare a indicilor de inițiere de către partener a unui dialog;

1.7

să manifeste curiozitate pentru ascultarea unui mesaj oral

- exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capacității de a urmări mesajul partenerului;

exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare și nonliterare;

integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice și antonimice;

exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele

activități:

2.1

să-și organizeze ideile într-un plan

simplu

exerciții de identificare a elementelor esențiale

dintr-un mesaj ascultat;

2.2

să construiască pe baza unui plan simplu un text oral

- exerciții de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor morfologice;

2.3

să construiască propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical

2.4

să se exprime clar, corect și concis

2.5

să rostească mesaje, utilizând intonația adecvată situației de

comunicare

- exerciții de intonație, de dicție și de ortoepie; jocuri de cuvinte; exerciții de pronunție corectă.

exerciții de comunicare pe baza unui plan de idei realizat;

exerciții de realizare a vorbirii monologate;

exerciții de completare, substituire, de construire a unor propoziții simple exerciții de utilizare în context a părților de propoziție

exerciții de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare;

activități de discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esențialului de elementele de detaliu

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

(citire/lectură)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele

activități:

3.1

să citească corect, fluent și expresiv

un text cunoscut

exerciții de citire cu voce tare și în gând;

exerciții de citire expresivă;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

3.2

să identifice ideile principale după citirea globală a unui text

3.3

să despartă un text citit în segmentele componente

- exerciții de identificare și de delimitare a părților componente ale unui text;

3.4

să sesizeze corectitudinea utilizării categoriilor gramaticale învățate

3.5

să identifice expresii și cuvinte noi în text

3.6

să identifice personajele dintr-un text citit

3.7

să identifice trăsături fizice și morale ale personajelor principale dintr-un text citit;

- exerciții de selectare a trăsăturilor morale și fizice ale personajelor

3.8

să manifeste curiozitate și interes față de activitatea de lectură;

- activități de grup în care elevii să pună întrebări și să dea răspunsuri referitoare la un text citit; discuții de

grup pe marginea lecturilor suplimentare individuale.

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de citire în lanț;

exerciții de discriminare a ideilor principale;

exerciții de redare a conținutului unui fragment dintr-un text citit, prin povestire;

exerciții de identificare a categoriilor morfologice;

exerciții de identificare a relațiilor sintactice în propoziție;

exerciții de alcătuire a unor propoziții simple;

exerciții de utilizare a formelor flexionare ale părților de vorbire;

exerciții de realizare a acordului gramatical la nivelului propoziției și al grupului de cuvinte;

exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text citit;

exerciții de folosire a dicționarelor și a glosarelor;

exerciții de identificare de sinonime și de antonime;

exerciții de identificare a personajului principal;

exerciții de citire selectivă;

citirea pe roluri;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele

activități:

4.1

să aranjeze corect textul în pagină

exerciții de aranjare a textului în pagină;

4.2

să redacteze texte scurte (40-50 de cuvinte) pe baza unor cuvinte și expresii de sprijin

4.3

să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar după un plan de idei

4.4

să utilizeze corect semnele de punctuație și de ortografie

exerciții de identificare și scriere a cuvintelor noi;

exerciții de formulare de propoziții cu lexicul nou;

exerciții de descriere a unor obiecte (ființe, lucruri), utilizând lexicul nou;

exerciții de identificare și ordonare a secvențelor narative dintr-un text dat;

exerciții de formulare a ideilor principale,

exerciții de dezvoltare a ideilor principale,

răspunsuri la întrebări;

exerciții de utilizare a semnelor de punctuație;

exerciții de scriere a cuvintelor cu semn moale (ь), i scurt (й), semn tare (ъ), - тся ...;

jocuri gramaticale de corectare a greșelilor de punctuație și de ortografie;

rebus,

exerciții de completare a literelor absente;

4.5

să adapteze redactarea la scopul

comunicării

exerciții de redactare a textelor narative și

dialogate

Dezvoltarea

atitudinilor

empatie

culturală

și

interculturală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele

activități:

5.1

să identifice elemente de cultură și civilizație rusă

exerciții de identificare într-un text literar,

funcțional, informativ a elementelor de cultură și civilizație rusă;

5.2

să cunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei rușilor lipoveni;

exerciții de tipul întrebare-răspuns;

exerciții de memorare de poezii și cântece în limba maternă;

exerciții de interpretare de jocuri și dansuri populare rusești;

5.3

să cunoască personalități ale culturii etniei rușilor lipoveni

exerciții de identificare a personalităților din etnia rușilor lipoveni;

vizionări de materiale audio-video despre personalitățile etniei rușilor lipoveni urmate de discuții în grup cu prezentări/comentarii individuale;

CONȚINUTURI

Lectura . Cartea – obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul.

Biblioteca.

Elementele incluse în acest capitol nu vor constitui obiectul unor lecții teoretice

. Ele vor fi abordate aplicativ, pe parcursul studierii textului literar ).

Textul și opera literară.

Textele literare

–

populare și culte epice și lirice. Textele nonliterare

utilitare (articolul de dicționar, reclama etc.),

distractive

(cuvinte încrucișate, jocuri didactice distractive etc.).

Structura operei literare ( fără teoretizări ).

Structura textului narativ. Narațiunea (ce și cum se povestește, autorul, naratorul), descrierea, dialogul, personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic și portretul moral.

Figurile de stil.

Personificarea, comparația, enumerația, repetiția, epitetul (identificarea lor într-un text literar – fără teoretizări).

Texte sugerate :

Pentru întregul an școlar se vor selecta 10 texte literare de bază destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și

fragmente

din operele scriitorilor clasici ai literaturii ruse

care se referă

la rușii staroveri

. Cele 10 texte literare pot fi însoțite de scurte

texte auxiliare

(literare sau nonliterare) cu funcție ilustrativă. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale și profesorilor. Aceștia pot alege și alte titluri care să respecte criteriile menționate în Nota de prezentare a prezentului Curriculum.

Устное народное творчество.

Русские народные сказки: «Ванюша и Царевна», «Три рыбы» «Морской царь и Василиса Премудрая»; пословицы и поговорки, загадки, скороговорки, прибаутки и др.

Повести , рассказы и стихотворения русских писателей

поэтов :

И.А.Крылов,

Квартет ; А. С. Пушкин,

Няне ; Н.Ф.Некрасов , Крестьянские дети ; И.С.Никитин,

Дедушка ; И.З.Суриков,

Детство ;

Рябина;

А.Плещеев,

Весна ;Д.Н.Мамиг. Сибиряк ,

Сказка про храброго зайца – длинные уши, косы глаза ,

короткий хвост ; А.П.Чехов,

Белолобый ;

А.М.Горький,

Самовар ; С.А.Есенин,

Ночь; Пасхальный благовест ; И.С.Шмелёв,

Мартовская капель ; М.М.Пришвин,

Ёж ; А.П.Платонов,

Неизвестный цветок ; А.Я.Яшин,

Покормите птиц ; В.П.Асеафьев,

Утрнняя песня;

Е.И.Носов,

Белый гусь ;

А.Алексин,

Бабушка;

Р.В.Федотова- Кошурникова,

Деревянное солнышко .

Для заучивания наизусть : А.С.Пушкин , Няне ; И.А Крылов,

Квартет,

Н.А.Некрасов,

Крестьянские дети ; И.С.Никитин,

Дедушка ; И.З.Суртков,

Рябина ; С.А.Есенин,

Ночь ; А.Я.Яшин,

Покормите птиц .

Пословицы и загадки

(по выбору учащихся.

Interdisciplinaritatea

(межпредметная связь). Литература и другие виды искусства: иллюстрации художников к литературным

произведениям;

картины

В.Перова

« Тройка »; В.М.Васнецова,

« Иван

–царевич

на

сером

волке »,

« Богатыри»;

В.Сурикова,«Боярина Морозова»; Б.Кустодиева, « Масленица »; И.Былибина (« Царевна-Лягушка », « Сказка о золотом петушке »,

« Василиса

Прекрасная »

др.)

Иконопись

русских-липован :Митри

Сергей,

« Рождество » (икона).

Разучивание русских песен : «Русский язык», «Падают листья», «Песня верных друзей»,

«Что такое Новый год?», «Зачем нужны каникулы?».

Practica rațională și funcțională a limbii

Comunicarea orală . Situația de comunicare dialogată și monologată; Acomodarea limbajului la scopul comunicării. Organizarea logico-semantică a mesajului (semnificația textului oral; elementele esențiale și detaliile semnificative). Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.

Organizarea formală a mesajului . Constituenții textului oral. Selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei; dispunerea simultană a elementelor verbale și nonverbale (gesturi, mimica etc.); expresivitatea în vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.).

Textul dialogat și cel monologat : organizarea monologului informativ; organizarea dialogului simplu; Formule elementare de menținere și de încheiere a dialogului; formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune și de solicitare.

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele

acte de vorbire

▪

identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau obiecte;

▪

adresarea către o persoană, salutul;

▪

punerea unei întrebări, răspunsul afirmativ sau negativ la o întrebare;

▪

inițierea sau încheierea unui schimb verbal;

▪

precizarea locului sau a timpului;

▪

susținerea unei discuții directe sau telefonice;

▪

cererea sau oferirea unei informații despre: identitatea, starea, ocupația, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediu social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfășurarea unei acțiuni;

▪

situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

exprimarea acordului sau a dezacordului, a gesturilor, a punctelor de vedere în legătură cu

▪

un fapt sau o persoană; descrierea unei acțiuni sau a unei înlănțuiri de acțiuni; Pentru exersarea comunicării orale, se mențin recomandările de la clasele anterioare cu dezvoltările impuse de conținuturile adăugate.

Comunicarea

scrisă.

Procesul

scrierii .

Organizarea

textului

scris :

scopul

redactării; documentarea în vederea realizării unei lucrări; părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

Scrierea de mână și prezentarea textului : scrierea caligrafică; așezarea corectă în pagina de caiet; elementele auxiliare în scriere (sublinieri; paranteze etc.).

Punctuația:

semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele

Scrierea funcțională

(pentru un scop practic, informativ):notițele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială.

Scrierea reflexivă

(inspirată din experiența personală):realizarea unor fapte și întâmplări personale.

Scrierea familială : scrierea de scrisoare, de felicitare. Scrierea imaginativă (compuneri libere): povestirea, descrierea, portretul.

Scrierea despre textul literar

nonliterar : transformarea textului dialogat în text narativ; rezumatul; aprecieri sumare referitoare la textele lirice și epice.

Elemente de construcție a comunicării .

Lexicul . Vocabularul limbii ruse. Dinamica vocabularului (apariții de cuvinte noi, dispariții de cuvinte, modificări de sens); cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul; cuvântul de bază; cuvântul derivat; rădăcina, sufixele, prefixele; familia lexicală (numai cuvinte formate prin derivare); câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice și sălbatice etc.). Cuvintele monosemantice și cuvintele polisemantice; sinonimele, antonimele.

Noțiuni de fonetică

( actualizare ): vocalele și consoanele; semivocalele; rostirea și scrierea consoanelor dure/muiate, surde/sonore; grupurile de sunete; silaba (silabele accentuate și neaccentuate) și accentul. Regulile fonetice de despărțire a cuvintelor în silabe; ortografia pentru despărțirea în silabe.

Ortografia . Regulile de scriere a vocalelor și consoanelor în prepoziții.

Morfologia .

Părțile de vorbire .

Substantivul

(actualizare).Substantivele comune și substantivele proprii; substantivele animate și substantivele inanimate; genul, numărul: substantivele

singularia tantum

și substantive

pluralia tantum ; cazurile substantivului (reluare); Declinarea substantivelor la numărul singular și plural(reluare).

Adjectivul:

Declinarea adjectivului la numărul singular și plural

(reluare)

adjective calificative, relative, posesive; forma scurtă a adjectivelor; gradele de comparație ale adjectivelor. Acordul cu substantivul în gen, număr și caz.(reluare). Funcții sintactice: atribut și nume predicativ.

Verbul:

infinitivul verbului

;

persoana, numărul, timpul (reactualizare); conjugarea I și a II-a a verbelor; conjugarea verbelor la timpul prezent, trecut și viitor. Funcția sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ

быть

și numele predicativ).

Noțiuni elementare de sintaxă

(actualizarea cunoștințelor din ciclul primar). Propoziția și părțile de propoziție. Propoziția simplă.

Subiectul : părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul;

predicatul : părțile de vorbire prin care se exprimă predicatul; acordul predicatului cu subiectul. Propoziția simplă și propoziția dezvoltată. Părțile secundare ale propoziției: atribut, complement (direct și indirect).

Se recomandă ca abordarea aspectelor din capitolul Elemente de construcție a comunicării să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice.

Clasa a VI-a

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

1.1

să identifice informațiile esențiale

dintr-un mesaj oral

exerciții de selectare a informațiilor noi dintr-un

text ascultat;

1.2

să identifice secvențele de dialog, de narațiune și de descriere dintr-un

mesaj oral

- exerciții de identificare a secvențelor descriptive, narative și dialogate dintr-un enunț oral;

1.3

să sesizeze cuvinte noi, structuri

gramaticale noi

exerciții de discriminare a structurilor lexico-

gramaticale noi corecte și incorecte;

1.4

să sesizeze modificările de sens ale cuvântului în funcție de un context dat

- exerciții de identificare a sensului unui cuvânt; exerciții de polisemie; exerciții de sinonimie și antonimie.

1.5

să sesizeze greșelile de acord în gen și număr ale adjectivelor cu substantivul determinat, apărute în exprimarea proprie sau a colegilor

1.6

să deducă sensul cuvintelor necunoscute din mesaje Radio- Tv

relaționarea cuvintelor necunoscute cu definiția lor

1.7

să selecteze detalii dintr-un mesaj rostit cu viteză normală

exerciții de autocorectare;

exerciții de corectare prin semnalare;

exerciții de separare a esențialului de detalii;

exerciții de completare de diagramă, tabel, text lacunar;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

2.1

să-și susțină cu argumente opinia pe

o temă cunoscută

exerciții orale de realizare a unui plan simplu și de

dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare;

2.2

să utilizeze corect categoriile gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții

2.3

să stabilească relații directe de dialog cu diverse categorii de persoane

- exerciții de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocutori

cunoscuți;

2.4

să organizeze logic mesajul integrând în sistemul propriu elementele lexicale noi

exerciții de construire de enunțuri noi proprii;

2.5

să rostească mesaje, utilizând intonația corectă

- exerciții de rostire a unuia și aceluiași enunț, dar în situații de comunicare diferite;

exerciții de utilizare a părților de vorbire în forme flexionare diferite;

exerciții de identificare a categoriilor gramaticale; exerciții după model dat; exerciții de completare; rebusuri;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate;

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

(citire/lectură)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

3.1

să citească corect, fluent și expresiv

un text

exerciții de citire explicativă și de citire expresivă;

3.2

să perceapă corect mesajul scris

exerciții de redare a conținutului prin rezumat și

prin povestire;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

- exerciții de identificare a temei tratate într-un text literar sau nonliterar;

3.3

să identifice procedee de caracterizare a personajelor

3.4

să recunoască într-un text modurile de expunere

3.5

să sesizeze organizarea morfologică și sintactică a textului citit

- exerciții de identificare a categoriilor morfologice și sintactice, având rol în structurarea textului literar.

exerciții de identificare a procedeelor de caracterizare a personajelor;

exerciții de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea personajelor;

exerciții de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri);

exerciții de sesizare a figurilor de stil într-un text liric sau epic (epitete, comparații, hiperbolă, antiteză, metaforă etc.);

exerciții de evidențiere a rolului descrierii în realizarea portretului și a tabloului;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

4.1

să construiască propoziții cu anumite

categorii gramaticale indicate

exerciții de construire corectă a propozițiilor

simple și dezvoltate;

4.2

să redacteze lucrări scurte pe o

anumită temă, urmărind un plan dat;

exerciții de diferențiere a ideilor principale de

ideile secundare;

4.3

să adapteze redactarea unui text la

scopul comunicării

exerciții de redactare a unor texte narative

(dialogate);

4.4

să redacteze texte cu diverse destinații (scrisori, cereri, invitații, cărți poștale, telegrame)

4.5

să utilizeze corect și conștient semne ortografice și de punctuație

exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în frază; exerciții de aplicare a regulilor fonetice și morfologice de despărțire în silabe a cuvintelor.

exerciții de redactare a unor texte utilitare;

exerciții de rezumare și de povestire a unor texte narative;

Dezvoltarea

atitudinilor

empatie

culturală

și

interculturală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

activități:

5.1

să identifice elemente de cultură și civilizație rusă (tradiții culte și populare)

- exerciții de memorare de poezii și cântece în limba maternă; exerciții de studiu comparativ a unor

teme comune din operele literare ale scriitorilor ruși și români;

5.2

să cunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei rușilor lipoveni

(ocupații, meșteșuguri)

- exerciții de recunoaștere a diverselor aspecte culturale ale etniei rușilor lipoveni;

5.3

să cunoască contribuția personalităților la dezvoltarea culturii rușilor lipoveni

- exerciții de identificare a personalităților din etnia rușilor lipoveni.

CONȚINUTURI

Lectura.

Cartea

–

obiect cultural .

Textul .

Texte literare

populare și culte: epice și texte lirice.

Figurile de stil : repetiția (alterația, asonanța), antiteza, metafora.

Texte nonliterare

“utilitare” (mersul trenurilor, cartea de telefon, formulare poștale, programul de spectacol etc.).

Pentru întregul an școlar se vor selecta 12 texte literare de bază destinate studiului aprofundat. Textele nonliterare vor fi integrate în unitățile de manual ca elemente auxiliare, cu funcție ilustrativă.

Texte sugerate

Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale. Ei pot alege și alte titluri care să respecte criteriile menționate în

Nota de prezentare .

Изображение человека в фольклоре,

художественной литературе и в русском искусстве.

Устное народное творчество :

былины

(Как Илья Муромец богатырём стал),

легенды ( Горький пьяница). Пословицы и поговорки, загадки, прибаутки, считалки и пр. Устное народное творчество русских-липован.

Русские писатели.

М. В. Ломоносов,

Пётр Великий; И.А. Крылов, Кукушка и Петух; Листы и корни;

А.С. Пушкин , Песнь о вещем Олеге; М.Ю. Лермонтов,

Тучи ;

Выхожу один я на дорогу ; А.И. Плещеев,

На берену ; Ф.И. Тютчев,

Весенние воды ;

Чародейкою зимою;

А.И. Кольцов,

Что ты спишь, мужичок ?;

Косарь;

А.Н. Майков,

Весна ;

Гроза;

И.С. Тургенев,

Деревня ; С.А. Есенин,

Мелколесье; Вот уж вечер ; И.С. Шмелёв,

На святой.

Для изучения наизусть : И.А. Крылов,

Кукушка и Петух;

М.Ю. Лермонтов,

Тростник;

А.И. Плещеев,

На берегу ; Ф.И. Тютчев,

Весенние воды;

А.И. Майков,

Весна ; С.А. Есенин,

С добрым утром!

Interdisciplinaritatea

( межпредметная связь ) Литература и другие виды искусства: иллюстрации художников к литературным произведениям и учебным текстам, виды и фотографии. Иконы русских-липован.

Разучивание русских песен : «Калинка», «Вечерний звон»,

«Парус», «В лесу родилась ёлочка», «Зимний вечер», «Отговорила роща золотая», «Будем моряками».

Practica rațională și funcțională a limbii

Comunicarea orală

(reactualizare). Modalitățile de asigurare a progresiei în textul oral, monologat și dialogat; organizarea monologului expozitiv și demonstrativ; organizarea dialogului informal sau formal; adecvarea elementelor nonverbale la mesaj; modalitățile de exprimare a gusturilor și a opiniilor.

Se recomandă

reactualizarea actelor de vorbire prevăzute pentru clasa V-a, precum și

identificarea sau diferențierea unui obiect ori a unei persoane de alta; stabilirea de relații temporale în comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat; stabilirea de comparații sau analogii; caracterizarea unui personaj.

Pentru exersarea comunicării orale, se mențin recomandările de la clasele anterioare cu dezvoltările impuse de conținuturile adăugate.

Comunicarea scrisă .

Exerciții de alcătuire a planului unei lucrări pe o temă dată; exerciții de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrângere. Scrierea de mână și prezentarea textului: așezarea în pagină. Punctuație: valoarea funcțională și expresivă a semnelor de punctuație.

Contexte de realizare : scrierea funcțională (pentru un scop practic, informativ: textul documentar (fișa personală), prezentarea unui eveniment cultural; scrierea reflexivă (inspirată din experiența proprie): exprimarea în scris a unui punct de vedere personal; scrierea imaginativă (compuneri libere); scrierea despre textul literar sau nonliterar: comentarea unor secvențe din operele studiate: semnificația titlului, personajul literar (caracterizare); rezumatul unui text științific.

Elemente de construcție gramaticală .

Lexicul . Vocabularul fundamental și masa vocabularului (actualizare). Sensul cuvintelor în context. Mijloace de îmbogățire a vocabularului; derivarea

(actualizare). Rolul prefixelor și sufixelor în realizarea sensului cuvintelor (exerciții). Lexicul comun; lexicul dialectal: graiurile ruse lipovenești; împrumuturile; neologismele; arhaismele. Categorii semantice (actualizare): sinonime, antonime, omonime; cuvinte polisemantice .

Noțiuni de fonetică

(actualizare). Evitarea greșelilor de pronunție provocate de influența graiurilor ruse lipovenești.

Morfologia. Substantivul

(actualizare).

Adjectivul

(actualizare).

Verbul

(actualizare). Aspectul verbal: aspectul imperfectiv și aspectul perfectiv; verbe personale și verbe impersonale; verbe reflexive. Modurile verbului. Formarea verbelor; verbe însoțite de negație . Pronumele

(actualizare) Tipologia pronumelui; declinarea pronumelui.

Numeralul.

Clasificarea numeralului;

numeralul cardinal și numeralul ordinal; declinarea numeralului.

Noțiuni de sintaxă.

Sintaxa propoziției (actualizare); Părțile principale și părțile secundare ale propoziției (actualizare). Propoziția dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziții simple. Părțile secundare ale propoziției: atribut, complement direct și complement indirect (reluare). Complemente circumstanțiale (de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză, condițional, concesiv).

Clasa a VII-a

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele

activități:

1.1

să înțeleagă semnificația generală a mesajului oral

1.2

să descifreze organizarea logică a mesajului oral

1.3

să sesizeze elemente de detaliu dintr- un text ascultat

1.4

să integreze, în structurile lexicale proprii, categoriile semantice

1.5

să identifice, în timpul acultării, abateri de la normele lexicale (dialectisme, interferențe) și stilistice (registrele stilistice)

1.6

să identifice diverse procedee de expresivitate stilistică

- exerciții de identificare a figurilor de stil: repetiția, antiteza, metafora;

1.7

să sesizeze natura formală sau informală a unui dialog

exerciții de sesizare a esenței unor mesaje orale;

exerciții de sesizare a sensurilor unor pauze în vorbirea interlocutorului;

exerciții de sesizare a cuvintelor noi;

sesizarea sensurilor noi ale unui cuvânt cunoscut anterior;

întrebări și răspunsuri;

exerciții de stabilire de legături dintre imagine și textul ascultat;

exerciții de identificare a sensurilor cuvintelor în diferite contexte;

exerciții de identificare a împrumuturilor neologice;

exerciții de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte;

exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice;

exerciții de identificare a formei corecte a cuvintelor;

exerciții de sesizare a dezacordurilor gramaticale;

exerciții de identificare a punctelor principale ale dialogului (intenție, parteneri, situație de comunicare);

exerciții de discriminare a naturii formale sau informale a dialogului;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele

activități:

2.1

să producă un text oral pornind de la

o idee proprie

exerciții de construire a unui discurs;

2.2

să respecte în vorbire normele morfosintactice ale limbii materne literare

2.3

să-și adapteze vorbirea la tipul comunicării (monologată sau dialogată)

2.4

să susțină un monolog simplu în fața clasei

- exerciții de inițiere în emiterea unui mesaj monologat;

2.5

să dialogheze cu ușurință cu diverse categorii de persoane

exerciții de utilizare a categoriilor gramaticale învățate;

exerciții de construire a unor mici narațiuni;

exerciții de utilizare expresivă a limbii;

exerciții de adaptare a comportamentului verbal sau nonverbal la o situație de comunicare inedită;

exerciții de comunicare în grup;

exerciții de reglare a tonului și ritmului în comunicarea orală;

exerciții de dialog; conversație;

jocuri didactice.

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

scris

(citire/lectură)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele

activități:

3.1

să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și procedeele de expresivitate în textul liric

3.2

să identifice semnificația figurilor de

stil

exerciții de identificare a semnificației figurilor de

stil;

3.3

să stabilească relația dintre titlu și conținut

- exerciții de stabilire a relației dintre titlu și conținut;

3.4

să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor lexicale și gramaticale utilizate în text

3.5

să manifeste interes pentru lectură

discuții de grup pe marginea lecturilor.

exerciții de identificare a structurii textelor epice și lirice;

exerciții de discriminare a trăsăturilor specifice celor două genuri;

exerciții de receptare a unor procedee artistice;

exerciții de sesizare a schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în care apar;

exerciții de stabilire a relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie și polisemie într-un text dat;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele

activități:

4.1

să organizeze corect mesajul scris

4.2

să prezinte un text îngrijit, scris lizibil, utilizând o structură grafică

adecvată

4.3

să redacteze rezumatul complet al unui text, respectând structura

(schema) de construire a acestuia

- exerciții de redactare a unui rezumat complet, respectând structura de construire a acestuia;

4.4

să manifeste spirit critic față de un text redactat

- exerciții de comentariu pe marginea textului nou redactat.

exerciții de ordonare a ideilor într-un text unitar;

exerciții de alcătuire de texte corecte gramatical, coerente;

exerciții de dispunere în pagină a diverselor texte;

exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă;

Dezvoltarea

atitudinilor

empatie

culturală

și

interculturală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele

activități:

5.1

să identifice elemente de cultură și

civilizație rusă în diferite texte literare audiate sau citite

- exerciții de identificare a elementelor de cultură

și civilizație rusă în diferite texte literare audiate sau citite;

5.2

să cunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei rușilor lipoveni (artă populară aplicată, muzică, portul popular, cântece și dansuri populare rusești, obiceiuri și tradiții, folclorul lipovenesc; cultura rusă

veche)

- exerciții de recunoaștere a diversității culturale ale etniei rușilor lipoveni;

5.3

să identifice fenomene de interculturalitate

- exerciții de identificare a fenomenului de interculturalitate.

5.4

să comenteze contribuția personalităților culturii rușilor lipoveni, raportând-o la cultura

mamă;

- realizarea de comentarii privind contribuția personalităților culturii etniei rușilor lipoveni, raportând-o la cultura mamă.

CONȚINUTURI

Lectura.

Cartea – obiect cultural (actualizare).

Textul. Texte literare/populare și culte: epice și lirice. Moduri de expunere: narațiune, descriere, dialog. Figurile de stil: pesonificarea, comparația, repetiția, enumirația, epitetul, metafora, hiperbola (actualizare).

Pentru întregul an școlar se vor selecta 14 texte literare de bază destinate studiului aprofundat.

Texte propuse.

Устное народное творчество:

сказки, былины («Три поездки Илья Муромца»), легенды (

«Пушки

из

колоколов»),

песни,

пословицы

поговорки,

загадки,

народные

приметы; литературная сказка( П.П. Ершов , Конёк-Горбунок).

Русская литература .

Слово о полку Игореве . Религиозная литература »Александр Невский»);

духовные стихи .

Старообрядческая литература : «Житие святых мучеников Бориса и Глеба».

И.С. Тургенев,

Бирюк ; Н.А. Некрасов,

Железная дорога ; Л.Н. Толстой,

Наталья Савишна ; Ф.М. Достоевский,

История Настеньки

(отрывок из повести «Белые ночи»); Н.С. Лесков,

Запечатленный ангел ; И.А. Бунин,

Лапти; С.А. Есенин, Клён ты мой опавший;

А. Твардовский , Василий Тёркин.

Interdisciplinaritatea

(межпредметная связь). Русские народные промыслы. Русское народное прикладное искусство; русские народные инструменты; древнерусское искусство; Ф.И. Шубин . художник старообрядец. Русская иконопись(иконы А. Рублёва :Спас,

Архангел Михаил , Троица и др.). Иконы русских-липован. Русская народная музыка.

Разучивание русских песен :

«Гуси, лебеди летят», «О России», «Одинокая гармонь», «Катюша», «Песенка о лете».

Для заучивания наизусть:

Пословицы и поговорки, загадки (по выбору учащихся).

И.А. Крылов , Стрекоза и Муравей;

Н.А. Некрасов , Железная дорога;

П.П. Ершов , Конёк- Горбунок (отрывок по выбору); М.Ю. Лермнтов , Узник;

С.А. Есенин , Клён ты мой опавший;

А. Твардовский , Василий Тёркин (отрывок по выбору учащихся);

Practica rațională și funcțională a limbii

Comunicarea orală.

Dialogul formal și informal (actualizare); Modalitățile de exprimare a gusturilor și a opiniilor (formularea de intenții și proiecte).

Comunicarea scrisă.

Scrierea funcțională

(pentru un scop practic, informativ);

scrierea reflexivă

inspirată din experiența proprie; scrierea imaginativă (compuneri libere); Scrierea despre textul literar sau nonliterar: caracterizarea unui personaj literar; rezumatul unui text științific.

Elemente de construcție a comunicării.

Lexicul.

Sensul cuvintelor în context. Categorii semantice (actualizare). Cuvinte polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia.

Noțiuni de fonetică

(actualizare).

Morfologia.

Numeralul . Declinarea numeralului (actualizare). Analiza morfo-sintactică a numeralului. Pronumele. Clasificarea pronumelor; declinarea pronumelor (actualizare). Analiza morfo- sintactică a pronumelui.

Verbul . Verbe tranzitive și intranzitive (actualizare). Analiza morfo-sintactică a verbului. Participiu. Formarea participiilor; declinarea participiului.

Gerunziu : formarea gerunziilor. Analiza morfo-sintactică a verbului.

Adverbul.

Clasificarea adverbelor; gradul de comparație a adverbului. Analiza morfo-sintactică a adverbului.

Prepozițiile . Clasificarea prepozițiilor.

Conjuncțiile.

Clasificarea conjuncțiilor.

Particule .

Interjecțiile .

Clasa a VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea

capacității

receptare

mesajului

oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

1.1

să perceapă corect mesajul oral

1.2

să sesizeze organizarea mesajului

ascultat

exerciții de evidențiere de cuvinte noi, aspecte

morfo-sintactice, situații de comunicare;

1.3

să desprindă și să interpreteze intențiile de comunicare dintr-un mesaj audiat, exprimate prin mijloace

suprasegmentale

- exerciții de interpretare a intențiilor de comunicare dintr-un mesaj audiat, exprimate prin mijloace suprasegmentale;

1.4

să recunoască dialectul căruia îi aparține un text audiat

- exerciții de recunoaștere a dialectului sau a graiului căruia îi aparține un text.

1.5

să integreze informațiile noi în sistemul propriu de cunoștințe

1.6

să exprime opinii proprii referitoare la opera literară studiată, pentru desprinderea mesajului artistic

- exerciții de formulare a unor opinii proprii referitoare la opera literară studiată, pentru desprinderea mesajului artistic;

1.7

să manifeste toleranță față de opiniile diferite, exprimate de interlocutori și față de argumentele acestora;

- exerciții de receptare și reținere a ideilor și a argumentelor dintr-o exprimare sau dintr-un monolog;

exerciții de evidențiere a esențialului într-un mesaj ascultat ;

exerciții de sesizare a informației noi față de cele achiziționate anterior;

exerciții de identificare a cuvintelor cheie dintr-un mesaj oral;

exerciții de reperare a conexiunilor între idei etc.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă

următoarele activități:

2.1

să construiască un discurs oral pe o temă dată

2.2

să manifeste interes pentru o exprimare orală corectă și nuanțată

2.3

să utilizeze într-un mesaj oral diferite categorii lexicale

2.4

să asigure corectitudinea relațiilor sintactice la nivelul textului comunicat, evitând interferența cu limba română

2.5

să capteze atenția interlocutorului

exerciții de prezentare a unor puncte de vedere

exerciții de formulare a ideilor în jurul unei teme date;

exerciții de construire a unui text care să exprime opinia personală despre un anumit fapt;

exerciții de susținere a unui monolog, de redare orală a unui plan dezvoltat;

exerciții de folosire a elementelor lexicale potrivite;

exerciții de construire de enunțuri corecte din punct de vedere gramatical;

exerciții de folosire a mijloacelor de exprimare figurată, a tehnicilor expresive;

exerciții de alcătuire de texte coerente și expresive;

exerciții de utilizare a sinonimelor, antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice;

exerciții de corectare a construcțiilor pleonastice și tautologice;

exerciții de contragere a unor propoziții în părțile de propoziție corespunzătoare;

exerciții de evidențiere a rolului elementelor de legătură în frază;

exerciții de relaționare a părților de propoziție în propoziții;

prin modul de prezentare a mesajului

personale într-un dialog;

exerciții de caracterizare a unei persoane, a unui personaj literar, a unei situații.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citire/lectură)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

3.1

să interpreteze un text literar sau nonliterar

3.2

să identifice genul și specia cărora lr aparține textul receptat prin lectură

3.3

să identifice valorile culturale și etice dintr-un text

3.4

să utilizeze eficient în lectură instrumente lexicografice (dicționar explicativ, dicționar bilingv, dicționar de sinonime, de antonime, de omonime, precum și fișe de lectură

3.5

să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții

identificare

ordinii

logice

și cronologice a unui text;

exerciții de evidențiere a cuvintelor noi;

exerciții de recunoaștere a sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat;

exerciții de identificare a genului și a speciei operei literare cărora le aparține textul receptat prin lectură;

exerciții de analiză a elementelor etice și culturale descoperite într-un text;

exerciții de utilizare eficientă în lectură a instrumentelor lexicografice și a fișei de lectură;

exerciții de identificare a dialectismelor, a arhaismelor și a neologismelor;

exerciții de recunoaștere a cuvintelor derivate și compuse;

exerciții de utilizare corectă a variantelor lexicale.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să

elaboreze

texte

aparținând diferitelor stiluri funcționale

4.2

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfosintaxă, folosind adecvat semne de ortografie

și de punctuație

4.3

să alcătuiască rezumatul unui text, într-un număr de enunțuri dat

4.4

să utilizeze valorile gramaticale ale cuvintelor

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de redactare a unor texte funcționale (scrisoare, bilet, telegramă, cerere, proces-verbal, raport, informare, invitație, curriculum vitae);

exerciții de aplicare corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției;

exerciții de realizare a expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație;

exerciții de alcătuire a rezumatului unui text, într-un număr de enunțuri dat;

exerciții de utilizare a valorilor gramaticale ale cuvintelor.

Dezvoltarea

atitudinilor

empatie

culturală

și

interculturală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

5.1

să identifice elemente de cultură și civilizație

rusă

în

diferite

texte

literare audiate sau lecturate

5.2

să compare elemente de cultură și civilizație maternă cu elemente de cultură și civilizație română

5.3

să comenteze contribuția personalităților culturii rușilor lipoveni raportând-o la

cultura națională română

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de identificare a elementelor de cultură și civilizație rusă în diferite texte literare audiate sau lecturate;

exerciții de analiză și comparație;

exerciții de evaluare a contribuției personalităților culturii rușilor lipoveni în raport cu cultura națională română.

CONȚINUTURI

Lectura . Cartea – obiect cultural. Editura. Colecția. Asteriscul. Subsolul de pagină.

Textul . Texte literare

– populare și culte – epice, lirice și dramatice

Pentru întregul an școlar se vor selecta 15 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat.

Texte propuse.

А.С. Пушкин,

В сибирь ; Ф.И. Тютчев,

Есть в осени первоначальной ; М.Ю. Лермонтов, Парус; В.Н. Короленко,

Наши на Дунае ;

А.А. Блок,

Учитель; Ветхая избушка; Снег да снег ; С.А. Есенин , Эй вы, сани...; Молитва матери ; А.М. Горький,

Детство;

И.С. Шмелёв,

Рождество;

А. А. Прокофьев, Я знаю Россию по песням; ;

В. М. Шукшин,

Сельские жители;

Николай Рубцов , Тихая моя родина.

Для заучивания наизусть

: А.А. Блок

, Снег да снег;

С.А. Есенин

, Эй вы, сани;

А.А. Прокофьев , Я знаю Россию по песням; Николай Рубцов , Тихая моя родина.

Interdisciplinaritatea

(межпредметная

связь):

Из

истории

русской

культуры : Произведения русского прикладного искусства; иконы русских-старообрядцев

;

древние города России; Москва . столица России; Санкт-Петербург- город на Неве; русское искусство 18.го века; Русское иcкусство

Х I Х -го века. Из истории русской старообрядческой культуры.

Разучивание русских песен : «Родина», «С чего начинается родина», «Клён ты мой опавший», Свет олимпиады», «В тёмном лесе», «Всё начинается со школьного звонка»,

«Школьный вальс», «Как пойду я на быструю речку», «Во поле берёза стояла», «Тонкая рябина».

Practica rațională și funcțională a limbii

Comunicarea orală.

Situația de comunicare dialogată sau monologată (actualizare). Construirea monologului expozitiv și demonstrativ; construirea unui discurs etc. Receptarea mesajelor audio, video, audio-vizuale.

Comunicarea scrisă.

Contexte de realizare (actualizare). Redactarea de texte aparținând diferitelor stiluri funcționale (rezumat, povestire, tipuri de corespondență

Elemente de construcție a comunicării.

Noțiuni de fonetică

(actualizare). Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor din clasele V-VII.

Lexicul . Sensul cuvintelor în context. Categorii semantice: sinonimie, antonimie, omonimie (actualizare). Cunoașterea sensului corect al cuvântului; pleonasmul, tautologia. Folosirea corectă a

cuvintelor în context: recunoașterea dialectismelor și evitarea acestora în exprimarea literară.

Morfologia

(actualizare). Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor din clasele V-VII: folosirea corectă a formelor flexionare(forme cauzale, pluralul substantivelor, acord între subiect și predicat.

Comunicarea verbală și nonverbală. Rolul elementelor nonverbale: gesturi, mimică, poziția corpului.

Noțiuni de sintaxă . Discursul. Relația text, propoziție, cuvânt (actualizare).

Îmbinările de cuvinte. Propoziția: clasificare, părțile principale și părțile secundare ale propoziției (actualizare).

Complementul

direct;

complementul

indirect;

Complementele

circumstanțiale (actualizare). Propozițiile monomembre; părți de propoziție multiple; părți de propoziție izolate; propoziții cu elemente intercalate (adresare, cuvinte și construcții incidente). Noțiuni elementare despre organizarea frazei. Fraza formată prin coordonare; fraza formată prin subordonare (elemente de relație: и, а, но, или; что, кто, потому что, где, куда, который).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

S.1

Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

S.2

Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificația mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacității de expri- mare orală

S.3

Construirea unui mesaj oral pe o temă dată în funcție de diferite situații de comunicare

S.4

Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5

Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacității de recep- tare a mesajului scris

S.6

Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date

S.7

Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8

Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a noțiunilor de teorie literară învățate, într-o operă literară dată

S.9

Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la contextul mesajului scris

S.10

Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

4. Dezvoltarea capacității de expri- mare scrisă

S.11

Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

S.12

Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere

S.13

Redactarea unui text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale și semnificațiile unui fragment de text literar dat

S.14

Redactarea unor texte cu destinație funcțională: scrisoare, cerere.

S.15

Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare corectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate;

Dezvoltarea de reprezentări culturale și a interesului pentru

studierea limbii materne și a culturii etnice

S.16.

Cunoașterea diversității aspectelor culturale ale etniei ruse

S.17.

Compararea elementelor de cultură și civilizație maternă cu elementele de cultură și civilizație ale celorlalte etnii

S.18.

Cunoașterea contribuției personalităților culturii propriei etnii la patrimoniul cultural european și mondial

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.