Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 314/1997

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330^1 și următoarele din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
8 iulie 1997
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 54 din 9 februarie 1998
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 5.725 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

----------

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Claudia Miu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fără citarea părților, examinând excepția de neconstituționalitate, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 23 aprilie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 3.938/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330^1 și următoarele din Codul de procedură civilă, invocată de intimatele-reclamante Priscu Marcela și Lungeanu Elena.

Din examinarea concluziilor scrise, depuse la dosar, rezultă ca excepția a fost ridicată numai cu privire la dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă.

În motivarea excepției se susține ca textul legal atacat este neconstitutional, deoarece prevederile sale încalcă dispozițiile cuprinse în art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 41 alin. (1), art. 49 și ale art. 128 din Constituție. Autoarele excepției considera ca textul legal, anterior citat, care permite procurorului general sa atace cu recurs în anulare o hotărâre irevocabilă, prin care cetățeanul a fost repus în dreptul sau de proprietate, constituie o restrangere grava și permanenta a acestui drept, care "nu numai că nu este garantat, ci este anulat". Se arata, în continuare, ca prin posibilitatea acordată procurorului general de a introduce "recursul în anulare fără nici o ingradire în timp" se încalcă prevederile art. 16 din Constituție, "care garantează egalitatea părților în fața justiției".

Exprimandu-și opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanța suprema apreciază ca excepția este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să soluționeze excepția privind art. 330^1 și următoarele din Codul de procedură civilă.

Cu privire la dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că acestea au fost modificate prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, având următorul cuprins:

"Pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 1, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.

Pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare".

Rezultă asadar ca a fost eliminata prevederea potrivit căreia recursul în anulare se putea declara oricând și s-a instituit termenul de 6 luni pentru exercitarea lui, modificare față de care excepția este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă ca vadit nefondata.

În acest sens, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997.

Asupra constituționalității art. 330^2, art. 330^3 și a art. 330^4 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 și, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, prin care s-a constatat, pe de o parte, ca prevederile art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, iar pe de altă parte, s-a admis excepția de constituționalitate a art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepții de neconstituționalitate, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes, rezultă ca excepția privind art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă ca vadit nefondata.

De asemenea, urmează să fie respinsă ca vadit nefondata și excepția privind dispozițiile art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (92) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată de Priscu Marcela și Lungeanu Elena în Dosarul nr. 3.938/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă, privind:

- dispozițiile art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă;

- dispozițiile art. 330^1 și ale art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă,

ca fiind lipsită de obiect.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 8 iulie 1997.

*) Definitivă prin nerecurare.

Lucian Stangu - președinte

PREȘEDINTE,
prof.univ.dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Claudia Miu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.