Decizia nr. 1118/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali", excepție ridicată de Marius Spânu în Dosarul nr. 1.064/99/2008 al Tribunalului Iași - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, indicând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.064/99/2008, Tribunalul Iași - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali".

Excepția a fost ridicată de Marius Spânu într-o acțiune de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotărâri a Consiliului Județean Iași.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 120 care reglementează principiile de bază ale administrației publice locale, art. 121 alin. (2) și art. 122 alin. (2) cu referire la consiliile locale și consiliile județene, precum și art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la alegeri libere.

În acest sens, se susține că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , prin care s-a introdus o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier județean, înaintea expirării duratei normale a acestuia, constând în pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, contravin principiului autonomiei locale prin aceea că permit și recunosc partidelor politice dreptul de a interveni în administrația locală, dându-le acestora puterea de a exclude, în mod arbitrar, consilieri aflați în exercitarea mandatului obținut în urma votului liber exprimat, exercitat în numele și în interesul colectivității. O altă consecință contrară art. 121 alin. (1) și art. 122 alin. (2) din Constituție constă în modificarea componenței unei instituții alese prin vot, în afara unui nou proces electoral. Includerea și excluderea unor membri, condițiile și mecanismul pentru luarea unor decizii ale autorităților administrației locale nu mai sunt determinate de lege, ci depind de deciziile adoptate de un partid politic, fiind astfel nesocotit și principiul supremației legilor și a Constituției, consacrat de art. 1 alin. (5) din aceasta. Mai mult, mandatul reprezentativ se transformă într-un mandat imperativ, fiind lovit de nulitate absolută, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituție.

În sprijinul susținerilor sale, potrivit cărora prevederile legale criticate încalcă și dreptul la alegeri libere, reglementat de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drept ce include și dreptul exercitării unui mandat efectiv de către candidatul ales de electorat, autorul excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, de exemplu cauzele Matthew împotriva Regatului Unit, Labita împotriva Italiei și Castells contra Spaniei.

În final, autorul excepției apreciază că dispozițiilor legale criticate le lipsește claritatea, precizia, previzibilitatea și predictibilitatea, fiind în contradicție, prin modul de redactare, cu cerințele Curții Europene a Drepturilor Omului.

Tribunalul Iași - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, indicând în acest sens

Decizia nr. 915/2007

a Curții Constituționale. Apreciază, în plus, că prevederile constituționale invocate nu au legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, referindu-se doar la principiile de bază ale autonomiei publice locale și modalitatea de realizare a acesteia. De altfel, art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, invocat, vizează aspecte ce țin de garantarea colectivă a drepturilor electorale și nu de durata mandatului aleșilor locali.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale. Instituirea prin lege a condițiilor și limitelor reglementate nu este de natură a încălca dreptul de a fi ales, legiuitorul având competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Totodată, textul de lege criticat este în deplină concordanță cu principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. În ceea ce privește invocarea art. 120, art. 121 alin. (2) și a art. 122 alin. (2) din Legea fundamentală, se apreciază că nu sunt incidente în cauză, deoarece acestea se referă la principiile constituționale care guvernează organizarea și funcționarea administrație publice locale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul legal criticat a fost introdus prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, și are următorul conținut:

"(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales."

Autorul excepției consideră că textul de lege menționat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 120 care reglementează principiile de bază ale administrației publice locale, art. 121 alin. (2) și art. 122 alin. (2), cu referire la consiliile locale și consiliile județene. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, intitulat "Dreptul la alegeri libere".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin mai multe decizii s-a pronunțat asupra constituționalității textului de lege ce formează obiectul prezentei excepții, constatând că acesta este în deplină concordanță cu dispozițiile Legii fundamentale.

Astfel, prin

Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reținut, în esență, că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului, fără a contraveni astfel exigențelor normelor fundamentale. De asemenea, prin

Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanța de contencios constituțional a statuat că introducerea acestui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, fără ca prin aceasta să fie încălcat dreptul de a fi ales, reglementat de

art. 37 din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) și nici art. 69 din Constituție, mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor și al deputaților, consilierii locali sau județeni și parlamentarii fiind supuși unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii.

Curtea constată că, față de natura criticilor de neconstituționalitate examinate de aceasta cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate prin deciziile sale anterioare, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței la care s-a făcut referire, astfel că atât soluția, cât și considerentele ce au stat la baza acesteia se impun a fi menținute și în această cauză.

În plus, în acest dosar, autorul excepției invocă și prevederile art. 120, art. 121 și ale art. 122 din Constituție, referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale, norme care, însă, nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Marius Spânu în Dosarul nr. 1.064/99/2008 al Tribunalului Iași - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2008.