Ordinul nr. 4713/2008

Anexa 1 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a - a VIII-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Revizuirea curriculumului de Limba și literatura română s-a realizat având în vedere următoarele aspecte:
- descongestionarea programelor școlare, prin eliminarea unor conținuturi considerate nerelevante pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor menționate în obiectivele de referință, urmărind păstrarea coerenței interne a disciplinei, continuitatea și progresia de la o clasă la alta, dar și continuitatea cu programele de limba română pentru ciclul primar și cele pentru liceu;
- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, model care accentuează caracterul practic-aplicativ al procesului educativ și care permite asigurarea continuității și a progresiei de la o clasă la alta;
- asigurarea calității educației și compatibilizarea curriculumului național cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competențe-cheie, îndeosebi a competențelor de comunicare și a celor culturale (cunoașterea culturii locale și naționale, participarea la manifestări culturale, precum și deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieții active într-o societate a cunoașterii specifică secolului XXI.
Scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.
În acest sens, curriculumul de limba și literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a se bazează pe modelul comunicativ-funcțional, adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacități menționate anterior.
În mod concret, dezvoltarea competențelor de comunicare menționate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și nonliterare adecvate vârstei școlare.
În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba și literatura română pentru gimnaziu sunt:
● definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacități: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală și exprimarea scrisă;
● prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare și de exprimare orală și scrisă;
● echilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;
● centrarea obiectivelor pe formarea de capacități proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
● adaptarea conținuturilor la nivelul de vârstă și la interesele copiilor.
Structura curriculumului școlar are următoarele componente:
- obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învățământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate și complexitate, acestea se referă la formarea unor capacități și atitudini generate de specificul disciplinei;
- obiective de referință, formulând rezultatele așteptate ale învățării pentru fiecare an de studiu și urmărind progresia în formarea de capacități și achiziția de cunoștințe ale elevului de la un an de studiu la altul;
- exemple de activități de învățare care propun modalități de organizare și de realizare a demersului didactic cu elevii;
- conținuturile învățării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință propuse;
- standardele curriculare de performanță la sfârșitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naționale, de sistem de referință pentru evaluarea calității procesului de învățare, la sfârșitul gimnaziului.
Proiectarea activității didactice, elaborarea de manuale școlare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei școlare și de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referință; atingerea obiectivelor de referință se realizează cu ajutorul conținuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităților de învățare recomandate prin programă sau poate propune alte activități adecvate colectivului de elevi și condițiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-educative presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile, așa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis și creativ;
- exersarea lucrului în echipă, a cooperării și/sau a competiției;
- realizarea unor activități diverse de receptare și producere de mesaje orale și scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învățare;
- integrarea, în predare-învățare-evaluare, a elementelor de conținut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica rațională și funcțională a limbii, elemente de construcție a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivații pentru învățare și un demers coerent integrator al formării capacităților de comunicare.
Conținuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale
curriculumului și nu fac obiectul evaluărilor naționale.
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
CLASA A V-A
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:
V-a, elevul va fi
capabil:
1.1 să identifice
- exerciții de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau
informațiile esențiale
video cu basme, schițe; reclame transmise la radio și televiziune) cu
dintr-un mesaj oral
scopul de a desprinde esențialul și de a exprima acest lucru la
schimbarea rolului de receptor în cel de emițător
- participarea la interacțiuni în care să dovedească înțelegerea replicilor
partenerilor de comunicare și capacitatea de continuare a dialogului;
activități de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale
(telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) și în contexte
diverse, cu utilizări de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizării
dificultăților de desprindere a informației dintr-un mesaj oral
1.2 să identifice
- exerciții de ascultare a unor texte literare citite/interpretate (de
secvențele de dialog,
profesor, colegi, actori), în vederea înțelegerii globale și a indicării
de narațiune și de
secvențelor descriptive, narative și dialogate
descriere dintr-un
mesaj oral
1.3 să sesizeze unitățile - identificarea cuvintelor noi în texte literare și nonliterare ascultate, cu
lexicale necunoscute
scopul clarificării sensului acestora prin: apelare la contextul
în fluxul vorbirii
lingvistic, la dicționar sau la profesor
1.4 să sesizeze
- exerciții de observare a greșelilor de pronunție, de acord, de flexiune,
corectitudinea
în diverse situații de comunicare (în clasă, în mass-media, în locuri
gramaticală a unui
publice etc.); exerciții de sesizare a modului de pronunțare a diftongului,
enunț și/sau a
a triftongului și a hiatului
formelor lexicale
1.5 să manifeste
- exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capacității de a
curiozitate pentru
urmări mesajul partenerilor de comunicare
ascultarea unui mesaj
- exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situații de comunicare,
oral
în scopul formării unui comportament de ascultător activ; exerciții de
sesizare a indicilor de inițiere de către partener a unui dialog
- exerciții de selectare a unor informații, idei, opinii, în funcție de
substanța, autenticitatea și precizia mesajelor ascultate (activități
individuale, în perechi și în grupe)
- exerciții de ascultare a unor texte în limba română, cu accent pe
sesizarea pronunției corecte și a intonației, la clasele cu elevi
aparținând minorităților etnice
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul va
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:
fi capabil:
2.1. să realizeze înlănțuirea clară a - activități de formulare a ideilor principale și a celor
ideilor într-un mesaj oral
secundare dintr-un text citit/ascultat; exerciții de expunere
orală - individual sau în grup - a unui plan simplu și/sau a
unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;
completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei
relatări orale și realizarea unor predicții (pornind de la titlul
textelor sau de la anumite secvențe secvențe narative);
alcătuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie;
formularea unor aprecieri personale referitoare la textele
studiate/mesajele ascultate; rezumarea orală a unor texte
narative citite sau ascultate (schițe, basme etc.)
2.2 să selecteze elementele de lexic
- exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se
adecvate situațiilor de comunicare
organizează o temă dată (idee principală, idee secundară)
- exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de
explicare orală a semnificației acestora în diferite
contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor
lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea
unor cuvinte derivate/serii derivative, câmpuri lexico-
semantice; precizarea rădăcinii, a sufixelor și a prefixelor
din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor și a antonimelor
în contexte date
2.3 să construiască propoziții și
- exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și
fraze corecte din punct de vedere
dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a
gramatical
coordonării (copulative și prin juxtapunere) și a
subordonării; folosirea corectă într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire;
utilizarea corectă, în context, a părților de propoziție
- exerciții de utilizare corectă, în textul oral, a limbii
literare; rostirea fluentă a unor enunțuri scurte și/sau lungi
- activități de exersare a unor probleme dificile (folosirea
genului, acordul în gen, de exemplu) pentru clasele cu elevi
aparținând minorităților etnice
2.4 să-și adapteze vorbirea la
- exerciții de punere în scenă a unor schițe, basme etc., de
parteneri și la situația de
recitare a unor poezii; exprimarea de opinii și justificarea
comunicare
acestora în funcție de context; activități desfășurate în
biblioteca școlii, cu prezentarea impresiilor referitoare la
bibliotecă, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii
personale, a volumului preferat; prezentarea și comentarea
succintă a unor texte literare sau nonliterare
- jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse
teme de interes pentru elevi; exprimarea acordului și a
dezacordului, a afirmației, a negației, și a interogației;
transformarea unui enunț oral în funcție de situația de
comunicare și de partener; selectarea celor mai potrivite
elemente nonverbale pentru dialogul purtat; selectarea și
folosirea adecvată a mărcilor de inițiere și de încheiere a
unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare
de menținere a dialogului; exerciții de asimilare și de
utilizare a regulilor conversației eficiente, cu folosirea
formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de
permisiune și de solicitare
2.5 să manifeste interes pentru
- participarea la situații dirijate de comunicare, obișnuite
participarea la un act de comunicare
sau problematice (în grup mai mare sau mai mic);
exerciții de dezvoltare a inițiativei de comunicare și a
curajului de a interveni în actul comunicării
- activități de exersare a pronunției corecte și fluente în
limba română, pentru clasele cu elevi aparținând
minorităților etnice
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul va
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:
fi capabil:
3.1 să identifice ideile principale
- folosirea de întrebări cu răspuns la alegere pe baza
după citirea globală a unui text
textelor citite; formularea de întrebări pe marginea
textelor citite
- delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un
text dat
3.2 să recunoască modurile de
- exerciții de identificare a modurilor de expunere
expunere utilizate într-un text
(narațiune, descriere, dialog)
narativ
- discutarea textelor narative în funcție de următorii
parametri: "ce" se povestește (ce se întâmplă, care este
acțiunea relatată), "cine" ia parte la acțiune (personajele,
trăsături fizice și morale ale personajelor), "cine"
povestește (naratorul)
3.3 să identifice expresii și cuvinte - exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text
noi în text
citit; activități de folosire a diferitelor tipuri de dicționare;
identificare de sinonime și de antonime; identificarea
figurilor de stil învățate (personificare, comparație,
enumerație, repetiție, epitet) și explicarea rolului acestora
în textele studiate
3.4 să sesizeze corectitudinea
- exerciții de identificare a categoriilor morfologice
utilizării categoriilor gramaticale
studiate; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a
învățate
rolului lor în contexte date
- activități de înțelegere, în contexte variate, a unor
categorii morfologice ale limbii române dificile pentru
elevii aparținând minorităților etnice
3.5 să manifeste curiozitate și
- activități de grup în care elevii să pună întrebări și să dea
interes față de activitatea de
răspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuții în
lectură, adaptându-se la situația
perechi, în grup sau frontale pe marginea lecturilor
concretă de lectură
suplimentare individuale; redactarea unor note de lectură
(selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri
personale, formularea de întrebări privitoare la text etc.);
realizarea unor desene pornind de la textele citite
- exerciții de căutare și de selectare a informației dorite cu
ajutorul tablei de materii; exerciții de identificare a
elementelor componente ale paginii de carte; citirea corectă și
fluentă a unui text cunoscut în fața unui auditoriu divers;
exerciții de valorificare a elementelor nonverbale în
interpretarea unor texte studiate; exerciții de lectură tip
ștafetă; căutarea de informații despre autorii ale căror texte
sunt studiate la clasă/citite acasă (în dicționare de scriitori,
pe internet etc.)
- exerciții de sesizare a modului de structurare formală a
textului poetic (în strofe și în versuri); identificarea rimei
în poeziile studiate; lectura unor texte nonliterare (articole
de dicționar necesare înțelegerii textelor, reclame)
- exerciții de sesizare a raportului dintre realitate și
literatură (felul în care universul creat prin textul literar se
îndepărtează de realitate)
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul va
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:
fi capabil:
4.1 să redacteze lucrări scurte pe o
- exerciții de alcătuire a unui plan de idei pentru un text
anumită temă, urmărind un plan
propriu; exerciții de redactare a unui text după un plan
simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea
imaginativă - povestirea; relatarea unor fapte și
întâmplări); exerciții de redactare a unui text, pornind de
la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport
vizual
- formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite
secvențe ale textelor în proză sau în versuri, prin
completarea jurnalului cu dublă intrare pentru textele
citite
- exerciții de comparare a modului de structurare a notițelor
la diferite discipline; structurarea optimă a notițelor și
așezarea textului/schemelor etc. în pagină; folosirea unor
elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care să
evidențieze ideile principale prin raportare la cele
secundare
4.2 să utilizeze în redactare
- activități de selectare a vocabularului adecvat unei teme
sinonime, antonime și derivate
- exerciții de reformulare a unor pasaje din textele studiate
adecvate temei date
sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau
antonime, în vederea nuanțării exprimării
4.3 să scrie propoziții și fraze
- exerciții de ortografiere corectă a grupurilor de litere;
corecte din punct de vedere
exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe; exerciții de
gramatical, folosind corect semnele
folosire corectă a semnelor de punctuație (punctul,
ortografice și de punctuație
virgula, două puncte, ghilimele)
- exerciții de scriere corectă a diferitelor categorii
morfologice studiate
- activități de copiere/dictare a unor texte care să conțină
dificultăți privitoare la categoriile morfologice, în special
pentru clasele cu elevi aparținând minorităților etnice
4.4 să manifeste interes pentru
- exerciții de redactare în contexte și în scopuri variate;
redactarea unui text
activități de scriere imaginativă care să valorifice
creativitatea elevilor; activități de scriere reflexivă (jurnal,
relatarea unor fapte și întâmplări) în care să-și expună
opiniile/sentimentele proprii; exerciții de înțelegere a
observațiilor profesorilor privitoare la lucrările semestriale;
evaluare în perechi a unor lucrări scrise/compuneri;
exerciții simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de
redactare
CONȚINUTURI
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Raportul dintre realitate și literatură.
1.2.2. Textul și opera. Opera literară.
1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povestește: narațiunea; cine participă la acțiune: personajul (portretul fizic și portretul moral al personajului); cine povestește: naratorul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul.
1.2.5. Textul în versuri. Versificația. Versul și strofa. Rima.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare în proză și în versuri - populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii. Specii obligatorii: schița și basmul.
1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicționar, reclama.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane).Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 și 1.3.1 - 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Practica rațională și funcțională a limbii
2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Situația de comunicare. Aplicații pentru înțelegerea noțiunilor de: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situația de comunicare dialogată.
2.1.2. Structurarea textului oral
Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenții textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziției și a frazei. *Dispunerea și funcționarea simultană a elementelor verbale și nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menținere a dialogului.
_________
* Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
- adresarea către o persoană, salutul;
- formularea de întrebări;
- inițierea sau încheierea unui schimb verbal;
- susținerea unei discuții directe sau telefonice;
- cererea sau oferirea unei informații despre: identitatea, starea, ocupația, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfășurarea unei acțiuni;
- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;
- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
- prezentarea unei acțiuni sau a unei înlănțuiri de acțiuni.
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
Părțile componente ale unei compuneri (actualizare).
Așezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).
Semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.
2.2.2. Contexte de realizare
Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.
Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).
Notițele. Lucrarea semestrială.
3. Elemente de construcție a comunicării
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor-stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistemabstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în și pentru sine a unor cunoștințe gramaticale, ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (derecunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situație concretă de comunicare, și nu de la noțiunile teoretice.
Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.1. Lexicul
Vocabularul limbii române.
Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).
3.2. Noțiuni de fonetică. Sunetul și litera: corespondența dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.
3.3. Noțiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoștințelor din ciclul primar). *Părțile gramaticii (morfologia și sintaxa). Propoziția și părțile de propoziție. Propoziția simplă și propoziția dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziții simple. Propoziția afirmativă și propoziția negativă. Propoziția enunțiativă și propoziția interogativă. Fraza.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul.
Timpul, persoana, numărul (actualizare).
Modurile personale și modurile nepersonale (recunoaștere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
Funcția sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi și numele predicativ).
3.4.2. Substantivul.
Substantivele comune și substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare)
Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcții sintactice: subiect și nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziția. Prepoziția simplă și compusă. Funcții sintactice: complement și atribut (fără precizarea felului).
Dativul. Funcții sintactice: complement (fără precizarea felului).
Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen și în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcții sintactice: atribut (fără precizarea felului).
Vocativul.
3.4.3. Substituți ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelui personal. Funcțiile sintactice: subiect, atribut, complement.
Pronumele personal de politețe. *Formule reverențioase de adresare.
3.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcții sintactice: subiect, atribut, complement.
3.4.4. Determinanții substantivului
Adjectivul
Adjectivul propriu-zis și adjectivul provenit din verb la participiu.
Adjectivele variabile și invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr și caz. Funcții sintactice: atribut și nume predicativ. Topica adjectivului.
3.4.5. Părțile de vorbire neflexibile
3.4.5.1. Adverbul
Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcția sintactică: complement.
3.4.5.2. Interjecția.
3.5. Sintaxa propoziției
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu și multiplu.
Valorile sintactice și semantice ale verbului a fi.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu și multiplu) și subiectul neexprimat (subînțeles și inclus). Părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr (actualizare).
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
3.6. Sintaxa frazei. Propoziția principală. Propoziția secundară. Fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare. Elementele de relație în frază: conjuncțiile (simple și compuse). Coordonarea copulativă și prin juxtapunere. Subordonarea.
CLASA A VI-A
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:
fi capabil:
1.1 să distingă între informațiile
- activități de delimitare între informațiile esențiale și cele
esențiale și cele de detaliu,
de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea informațiilor noi
stabilind legături sau diferențieri
dintr-un text ascultat
între informațiile receptate
- exerciții de corelare a informațiilor receptate din diverse
surse
1.2 să sesizeze sensul unităților
- exerciții de receptare corectă a structurii fonematice a
lexicale noi în funcție de context
unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/incorecte;
exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi
în texte literare și nonliterare; integrarea cuvintelor noi
în serii sinonimice și antonimice; stabilirea sensului
unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea
sensului omonimelor; identificarea arhaismelor și a
regionalismelor în textele studiate și sesizarea rolului lor
în construirea atmosferei locale sau de epocă, în
caracterizarea personajelor etc.
1.3 să sesizeze abaterile de la
- exerciții de sesizare a structurii gramaticale
normele gramaticale într-un mesaj oral (morfologice și sintactice) corecte sau incorecte în
fluxul enunțurilor orale
1.4 să manifeste interes pentru
- exerciții de urmărire a unor dialoguri, de participare la
mesajul ascultat și pentru partenerii
realizarea lor și de formare/exersare a unui
de discuție
comportament comunicativ adecvat
- activități de concentrare a atenției pe elementele
importante ale textului oral de tip narativ, descriptiv și
informativ
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele
fi capabil:
activități:
2.1 să realizeze înlănțuirea clară și
- exerciții orale de realizare a unui plan simplu și de
corectă a ideilor într-un monolog
dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
(narativ, descriptiv, informativ)
exerciții de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre
rezumat; rezumarea orală a unui text dat; alcătuirea unor texte
orale narative, descriptive și informative
2.2 să utilizeze relațiile de
- exerciții de determinare a sensurilor unor cuvinte și de
sinonimie, de antonimie, de omonimie
explicare a semnificației acestora în contexte diferite;
în organizarea mesajului oral
exerciții de utilizare, în contexte diverse, a achizițiilor
lexicale noi; exerciții de utilizare a sinonimelor, a
antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri
asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale sau a
unor câmpuri lexico-semantice
2.3 să utilizeze categoriile
- exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și
gramaticale învățate, în diverse tipuri dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a
de propoziții
coordonării și a subordonării; folosirea corectă, într-un
context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de
vorbire flexibile
2.4 să-și adapteze vorbirea la situația - jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de
concretă de dialog sau de monolog
interes, urmărind modalități de adaptare la interlocutor
- exerciții de alcătuire a monologului oral (texte narative,
descriptive, informative)
- exerciții de pronunțare fluentă a unor secvențe
semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a
intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie,
surpriză, supărare); exerciții de comunicare orală cu
scop declarat de informare, de luare de atitudine, de
opinie; exerciții de susținere a unei conversații impuse
sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea
unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului
în fața unui auditoriu cunoscut; exerciții de inițiere, de
menținere și de încheiere a unui dialog cu diferite
categorii de interlocutori cunoscuți
- activități de exersare a dialogului/monologului de către
elevii aparținând minorităților etnice, în situații
concrete, care le-ar putea crea dificultăți de comunicare
2.5 să manifeste o atitudine favorabilă - exerciții de susținere a unui schimb verbal într-o
progresiei comunicării
conversație de grup, utilizând corect limba literară,
posibilitățile expresive ale limbii vorbite; adecvarea
elementelor nonverbale, astfel încât să sprijine
înțelegerea mesajelor transmise
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:
fi capabil:
3.1 să deosebească elementele de
- exerciții de identificare a problemei principale abordate
ansamblu de cele de detaliu în cadrul
într-un text literar sau nonliterar (identificarea
textului citit
elementelor descrise și a trăsăturilor obiectelor descrise
într-o descriere; identificarea acțiunii, a participanților la
acțiune, a timpului și spațiului în care se petrec
evenimentele într-o narațiune; identificarea ideilor
esențiale dintr-un anunț sau dintr-o știre și sesizarea
intenției comunicative din spatele acestora); *discuții
privind rolul cuprinsului, al prefeței, postfeței și al
notelor într-o carte, prin compararea unor volume
diverse
3.2 să identifice modurile de expunere - exerciții de identificare a caracteristicilor operelor epice
într-un text epic și procedeele de
(în proză sau versuri): narațiunea la persoana a III-a și la
expresivitate artistică într-un text
persoana I, subiectul operei literare, momentele
liric
subiectului, timpul și spațiul în narațiune, autor, narator,
personaj; exerciții de sesizare a rolului dialogului și al
descrierii într-o narațiune; sesizarea rolului descrierii în
realizarea portretului și a tabloului; observarea rolului
dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea și
comentarea rolului figurilor de stil învățate în diferite
texte; identificarea tipurilor de rimă în catren
(monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată)
și a măsurii în textele în versuri
- exerciții de diferențiere între o operă epică și una lirică,
prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor
trăsături ce particularizează pastelul, fabula și doina
populară
- exerciții de observare a modului de reflectare a realității
în anunț, știre (prin comparație cu modul de reflectare a
realității în textul literar)
3.3 să sesizeze valoarea expresivă a
- exerciții de identificare a unor expresii și a unor cuvinte
unităților lexicale în textele citite
noi într-un text citit; folosirea dicționarelor pentru
căutarea cuvintelor noi; exerciții de evidențiere a rolului
sinonimiei, al antonimiei și al omonimiei într-un text
dat; recunoașterea sensurilor cuvintelor în contexte
diferite și evaluarea expresivității formelor arhaice și
regionale; recunoașterea mijloacelor de îmbogățire a
vocabularului; gruparea cuvintelor din textele studiate în
anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificării ariilor semantice importante ale textelor
studiate
3.4 să sesizeze organizarea morfo-
- exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a
logică și sintactică a textelor
relațiilor sintactice, având rol în structurarea textului
citite
nonliterar și literar
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele
fi capabil:
activități:
4.1 să redacteze texte cu destinații
- exerciții de recunoaștere a destinației unui text; exerciții
diverse
de selectare a informației solicitate; exerciții de
structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciții
de redactare a unor scrisori și a unor anunțuri; exerciții
de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor
informații privitoare la realitatea înconjurătoare;
exerciții de relatare a unor fapte/întâmplări; exerciții de
motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate
în clasă/aprecieri personale referitoare la textele epice și
lirice studiate
- exerciții de povestire a unor texte narative/filme văzute
etc.; exerciții de redactare a unor descrieri de tip tablou
și de tip portret
4.2 să utilizeze un lexic diversificat, - exerciții de valorificare a posibilităților de exprimare
recurgând la categoriile semantice
nuanțată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor
studiate și la mijloacele de îmbogățire și a omonimelor adecvate în contexte date;
a vocabularului
- jocuri de formare a unor cuvinte cu sufixe și prefixe,
pornind de la rădăcina cuvântului
4.3 să înlănțuie corect frazele în
- utilizarea corectă, în propoziție și în frază, a semnelor de
textul redactat, utilizând corect
punctuație (punctul, virgula, punctul și virgula, linia de
semnele ortografice și de punctuație
dialog, linia de pauză) și a semnelor ortografice
(cratima, punctul)
- exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în
frază; exerciții de ortografiere a diftongilor, a
triftongilor și a vocalelor în hiat; exerciții de aplicare a
regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor.
4.4. să alcătuiască rezumatul unui text - exerciții de identificare și ordonare a secvențelor
literar sau nonliterar
narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;
exerciții de transformare a textului dialogat în text
narativ
- exerciții de rezumare a textelor narative
- exerciții de povestire a unui film, a unei piese de teatru
etc.
CONȚINUTURI
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VI-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cărții: cuprins, prefață, postfață, note.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autor, narator, personaj; narațiunea la persoana a III-a și narațiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).
1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.
1.2.3. Versificația (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucișată, rima îmbrățișată). Măsura.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare g237 populare și culte g237 aparținând diverselor genuri și specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară.
1.3.2. Texte nonliterare: anunțul, știrea.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative,lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele1.2.1-1.2.3 și 1.3.1-1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic,formativ, adecvare la vârsta elevilor.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Practica rațională și funcțională a limbii
2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Structurarea textului oral
Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
2.1.2. Textul dialogat și cel monologat.
Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalități de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).
* Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea sau diferențierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
- susținerea unui schimb verbal într-o conversație de grup;
- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparații, exprimarea unei impresii personale;
- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
- prezentarea unei acțiuni complexe.
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
Organizarea unui text în funcție de destinație (scrisoarea, anunțul).
Semnele de punctuație: punctul și virgula, linia de dialog și linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
2.2.2. Contextele de realizare
Relatarea. *Oferirea de informații privind diverse aspecte ale realității înconjurătoare.
Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.
Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice și lirice studiate.
3. Elemente de construcție a comunicării
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului non literar și literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară,mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistem abstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în și pentru sinea unor "cunoștințe gramaticale", ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situație concretă de comunicare, și nu de la noțiunile teoretice. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă. Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.1. Lexicul (actualizare)
Noțiunea de vocabular.
Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului.
a. Derivarea (actualizare).
Sufixarea. Sufixele diminutivale și sufixele augmentative.
Prefixarea.
b. Compunerea.
Compunerea prin alăturare, subordonare*1 și abreviere.
___________
*1) Prin compunere prin subordonare se înțelege: 1. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almașul-Mare ș.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formații mai vechi): bună-credință, bună-cuviință, bunăvoință, rea-credință, rea-voință etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboțica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniței, Neagra Șarului [...], Delta Dunării ș.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziție: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colț, Roșiori de Vede, Baia de Aramă etc.; 2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare față de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanții deschis, închis: roșu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanțial: bine-credincios, bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanțială de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).
c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).
Substantive provenite din alte părți de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu.
Adverbe provenite din adjective și din substantive.
Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale).
Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).
Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).
Omonimele (omofone și omografe).
Arhaismele și regionalismele.
3.2. Noțiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului).
3.3. Noțiuni de sintaxă (actualizare). Felul propozițiilor. Fraza. Propoziția regentă. Elementul regent. Coordonarea și subordonarea.
3.4. Morfosintaxa.
3.4.1. Verbul - (actualizare). Verbele predicative și verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) și auxiliare.
Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condițional-optativ. Timpuri.
Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivului.
3.4.3. Substituți ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal.
Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice.
Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice.
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală și adjectivală a numeralului.
Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice.
3.4.4. Determinanții substantivului
Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparație. Funcții sintactice.
3.4.5. Părțile de vorbire neflexionare
3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparație. Funcțiile sintactice: complement circumstanțial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.
3.4.5.2. Prepoziția (actualizare). Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncția (actualizare).
Exerciții de folosire corectă a adverbului, a prepoziției și a conjuncției.
3.4.5.4. Interjecția (actualizare). Interjecții predicative.
3.5. Sintaxa propoziției (actualizare).
3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi și a deveni).
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat și subiectul neexprimat (subînțeles și inclus).
Acordul predicatului cu subiectul.
3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.
3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanțiale. Complementul direct. Complementul indirect.
CLASA A VII-A
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
1.1 să înțeleagă semnificația
- exerciții de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj
generală a unui mesaj oral
oral; exerciții de identificare a elementelor esențiale ale
dialogului (intenție, parteneri, situație de comunicare), pentru
a putea ajunge la o bună înțelegere a celor comunicate
1.2 să sesizeze modalitățile de
- exerciții de identificare a unor modalități specifice de
organizare a secvențelor textuale ale inițiere, menținere și încheiere a dialogului; exerciții
unui mesaj oral
de sesizare a unor argumente/contraargumente într-un
mesaj oral; exerciții de comparare a naturii formale
sau informale a dialogului
1.3 să integreze categoriile
- exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context
semantice în structuri lexicale
dat; exerciții de sesizare a relațiilor de sinonimie, antonimie,
proprii
omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciții de
sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice
vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciții de stabilire a
sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o
serie dată; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte
diferite
1.4 să sesizeze abaterile de la
- exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a
normele limbii literare într-un mesaj atracției paronimice; exerciții de identificare a formei corecte
ascultat
a cuvintelor; exerciții de sesizare a dezacordurilor gramaticale;
exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a
atracțiilor paronimice; sesizarea nedublării complementului
direct și indirect
1.5 să acorde interlocutorilor
- activități de rezolvare a unor sarcini în grup; discuții de
șanse de a-și exprima opiniile
confruntare a opiniilor; ascultarea
argumentelor/contraargumentelor formulate într-o discuție de
partenerii de comunicare
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
2.1 să asigure coerența ideilor
- exerciții de formulare a ideii principale și a detaliilor
exprimate într-un mesaj oral
aferente; exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile
secundare; exerciții de construire a unor texte de tip narativ,
descriptiv și informativ; exerciții de rezumare a unui text
2.2 să valorifice categoriile
- exerciții de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte
învățate, în contexte diferite
diferite; exerciții de utilizare corectă, în context, a
semantice
paronimelor; exerciții de corectare a unor construcții
pleonastice; exerciții de utilizare a antonimelor, sinonimelor,
omonimelor și a cuvintelor polisemantice în contexte diferite
2.3 să respecte normele morfosintac-
- exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile
tice în propoziții și în fraze
și neflexibile învățate; exerciții de construire corectă a unor
enunțuri din punct de vedere sintactic; exerciții de construire a
unui monolog sau a unui dialog; exerciții de descriere a unor
obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciții
de construire a unor narațiuni simple; exerciții de utilizare
expresivă a limbii
- exerciții de corectare a exprimării pleonastice; exerciții de
utilizare a paronimelor
2.4 să-și adapteze vorbirea la
- exerciții de comunicare în perechi și în grup; exerciții de
situațiile speciale sau neprevăzute
adaptare a comportamentului verbal și nonverbal la o situație de
de dialog sau monolog
comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialogului
formal și informal; exerciții de continuare a unui dialog cu
început dat; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de
utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog
2.5 să manifeste spirit de cooperare
- activități de rezolvare a unor sarcini în grup; discuții de
în interacțiunile de grup
confruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive,
de colaborare, pentru realizarea sarcinilor și pentru formularea
în comun a ideilor
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
3.1 să citească o varietate de texte
- exerciții de identificare a diferențelor dintre textele
literare sau nonliterare, demonstrând literare și nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de
înțelegerea sensului acestora
a înțelege semnificațiile acestora și de a putea comenta sensul
lor global; exerciții de identificare a structurii textelor epice
și lirice
3.2 să recunoască modalitățile
- exerciții de identificare a trăsăturilor specifice celor două
specifice de organizare a textului
genuri în textele literare studiate (epic și liric); exerciții de
epic și procedeele de expresivitate
identificare și de interpretare a unor procedee de expresivitate
în textul liric
artistică (epitet, comparație, metaforă, repetiție, enumerație,
antiteză, hiperbolă)
3.3 să sesizeze corectitudinea și
- exerciții de sesizare a rolului utilizării categoriilor
valoarea expresivă a categoriilor
morfologice și sintactice într-un text; exerciții de sesizare a
gramaticale și lexicale învățate,
schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în
într-un text citit
care apar; exerciții de stabilire a relațiilor de sinonimie,
antonimie, omonimie și polisemie într-un text dat
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VII-a, elevul
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
4.1 să-și exprime, în scris, opinii
- exerciții de redactare nuanțată în raport cu structura și
și atitudini
motivațiile personale; exerciții de descriere a unor personaje
sau persoane considerate drept modele și de motivare a opțiunilor
4.2 să utilizeze corect și nuanțat
- exerciții de utilizare în contexte diferite a semnificației
categoriile semantice învățate
omonimelor și a paronimelor; exerciții de utilizare a sinonimelor
în scopul evitării repetițiilor
4.3 să organizeze secvențele textuale - exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte în
în funcție de o cerință specifică
funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj,
comentarea unor secvențe din textele studiate sau a titlului unor
texte)
- scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative;
*prezentarea unor evenimente culturale; exerciții de redactare a
unei cereri în diverse scopuri
- exerciții de construire a unor texte destinate prezentării unui
auditoriu; exerciții de dispunere în pagină a diverselor texte;
exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă
4.4 să utilizeze corect flexiunea
- exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile
nominală și verbală în textul scris,
și neflexibile; exerciții de construire corectă și expresivă a
utilizând corect semnele ortografice
unui text din punct de vedere sintactic; exerciții de utilizare
și de punctuație
adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor
relatate; exerciții de utilizare a conectorilor adecvați la
nivelul propoziției și al frazei; exerciții de folosire a unor
grupuri verbale și nominale pentru a spori expresivitatea
comunicării; exerciții de ortografiere a unor structuri verbale
și nominale
4.5 să folosească modalități variate
- exerciții de realizare a unor descrieri prin ordonarea
pentru realizarea expresivității
detaliilor în funcție de propriile percepții/propria imaginație;
textului
exerciții de redactare a unor texte narative, descriptive și
dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învățate;
exerciții de construire a unor scurte povestiri; exerciții de
redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse
împrejurări; exerciții de rezumare și de caracterizare a
personajelor
CONȚINUTURI
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VII-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colecția*. Asteriscul*. Subsolul de pagină*.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvențelor, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta).
___________
* Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative.
1.2.2. Figurile de stil. Repetiția fonetică (aliterația). Metafora. Hiperbola.
1.2.3. Versificația. Tipuri de rimă. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic și trohaic).
1.2.4. Genuri și specii. Genurile epic și liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare - populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii.
1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2-1.2.5 și1.3.1. și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Practica rațională și funcțională a limbii
2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat și cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.
2.1.2. Situația de comunicare. Situația de comunicare dialogată și monologată (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).
* Dialogul formal și dialogul informal.
* Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- susținerea unei conversații (direct sau telefonic);
- prezentarea unor lucrări/materiale/activități realizate individual sau în echipă;
- formularea de argumente sau contraargumente într-o discuție;
- stabilirea de comparații sau de analogii;
- formularea unei opinii.
2.2. Scrierea
2.2.1. Procesul scrierii. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Organizarea și reorganizarea unui text propriu. Cererea.
2.2.2. Contexte și forme de realizare
Fișa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziții, premiera unui spectacol de teatru, festivități de premiere etc.).
Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele și motivarea opțiunilor.
Compuneri narative, descriptive și informative; inserarea dialogului în compuneri.
Comentarea unor secvențe din textele studiate; comentarea semnificațiilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală,predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistem abstract".
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în și pentru sine a unor"cunoștințe gramaticale", ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană, pornind de la un text, de la o situație concretă de comunicare, și nu de la noțiunile teoretice.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă.
Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Elemente de construcție a comunicării
3.1. Noțiuni de sintaxă
Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază.
3.2. Lexicul
Sensul cuvintelor în context.
Mijloacele de îmbogățire a vocabularului. (actualizare)
Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).
Compunerea (actualizare).
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).
Împrumuturile.
Pleonasmul.
Paronimele.
Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele).
Cuvintele polisemantice. Polisemia și omonimia: asemănări și deosebiri.
* Unități frazeologice.
3.3. Noțiuni de fonetică (actualizare).
Folosirea corectă a accentului în limba română. *Nume proprii greșit accentuate.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a însemna, a părea.
Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă (pronumele reflexiv - marcă a diatezei).
Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare).
Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).
Verbele personale și verbele impersonale. Propoziția fără subiect.
Locuțiunea verbală.
Funcțiile sintactice ale verbului și ale locuțiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstanțiale, atribut verbal).
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Locuțiunea substantivală. Funcțiile sintactice ale substantivului și ale locuțiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanțiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepozițional, apozițional)
3.4.3. Substituți ai substantivului.
3.4.3.1. Pronumele (actualizare)
Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme și cazuri.
Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât. Forme, cazuri și funcții sintactice.
Pronumele și adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri și funcții sintactice.
Pronumele și adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri și funcții sintactice.
Pronumele și adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.
Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri și funcții sintactice.
Adjectivul pronominal de întărire (exerciții de acord).
Funcții sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de loc, de timp și de mod, atribut pronominal genitival și atribut pronominal prepozițional).
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). *Alte tipuri de numerale. Funcțiile sintactice ale numeralului.
3.4.4. Determinanții substantivului
Adjectivul (actualizare).
* Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.
Locuțiunea adjectivală. Funcțiile sintactice ale adjectivului și ale locuțiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).
3.4.5. Părțile de vorbire neflexibile.
3.4.5.1. Adverbul (actualizare).
Adverbele interogative, relative, *nehotărâte.
Locuțiunea adverbială.
Adverbele predicative și locuțiunile adverbiale predicative.
Funcțiile sintactice ale adverbului și ale locuțiunii adverbiale (complement circumstanțial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fără funcție sintactică.
3.4.5.2. Prepoziția (actualizare).
Locuțiunea prepozițională. Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncția (actualizare). Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale coordonatoare și subordonatoare.
3.4.5.4. Interjecția (actualizare)
CLASA A VIII-A
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
1.1 să înțeleagă semnificația gene-
- exerciții de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral;
rală a mesajului oral, sesizând pro- ascultarea atentă a unui mesaj oral aparținând diverselor stiluri
gresia și coerența ideilor exprimate funcționale: artistic, publicistic, colocvial etc.
1.2 să sesizeze semnificația îmbi-
- exerciții de decodare a unor elemente nonverbale care însoțesc
nării elementelor verbale cu cele
mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale
nonverbale (gest, mimică etc.)
în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul
într-un text oral
unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru
1.3 să sesizeze adecvarea elemen-
- exerciții de sesizare a unor greșeli lexicale în comunicare;
telor lexicale utilizate la scopul
identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate
mesajului ascultat
1.4 să sesizeze particularitățile
- exerciții de identificare a abaterilor de la normele limbii
lexico-gramaticale ale unui mesaj
literare; identificarea particularităților vorbirii regionale;
ascultat
identificarea categoriilor gramaticale învățate; observarea
relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în
funcție de intenționalitatea comunicării
1.5 să manifeste toleranță față de
- exerciții de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul
opiniile diferite exprimate de
lucrului în echipă; exerciții de ierarhizare a ideilor receptate;
interlocutori și să ia o atitudine
exerciții de receptare și de reținere a ideilor și a argumentelor
critică față de argumentele
dintr-o expunere sau dintr-un monolog
ascultate
- exerciții de conștientizare a poziției proprii de intrare sau
de ieșire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de
idei, de cuvinte într-un dialog
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
2.1 să construiască un discurs oral
- exerciții de formulare a ideilor pornind de la o temă dată;
pe o temă dată
construirea unei expuneri în care să-și exprime opinia despre un
anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un
dialog; exerciții de structurare a unui dialog pe o temă dată;
caracterizare a unui personaj, exerciții de rezumare, prezentarea
unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile
și speciile studiate; prezentarea unor produse realizate
individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunț sau a unui cuvânt
într-o secvență textuală orală; exerciții de argumentare orală a
unor puncte de vedere
2.2 să utilizeze în mod nuanțat
- exerciții de utilizare corectă a neologismelor în contexte
categoriile lexicale într-un mesaj
diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui
oral
cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în vederea
folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea
adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor,
a cuvintelor polisemantice; exerciții de corectare a
construcțiilor pleonastice; corectarea greșelilor determinate de
atracția paronimică
2.3 să utilizeze corect relațiile
- exerciții de relaționare a părților de propoziție în propoziții
sintactice în textele orale proprii
și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea
comunicării; evidențierea rolului elementelor de legătură în
frază; contragerea unor propoziții în părțile de propoziție
corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propoziție în
propozițiile corespunzătoare
2.4 să îmbine corect elementele
- exerciții de prezentare orală pe o temă dată, în funcție de
verbale cu cele nonverbale în
situația de comunicare; exerciții de îmbinare a elementelor
cadrul mesajului oral
verbale cu cele nonverbale în monolog și dialog
- *exerciții de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale și
paraverbale în monolog și în dialog
2.5 să capteze și să mențină atenția - exerciții de prezentare orală, cu folosirea unor tehnici variate
interlocutorului prin modul de
de captare și menținere a atenției publicului/interlocutorilor
prezentare a mesajului
(introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare,
exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciții de
folosire a unor elemente nonverbale care să sublinieze ideile
exprimate verbal)
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
3.1 să dovedească înțelegerea unui
- exerciții de identificare a modurilor de expunere; exerciții de
text literar sau nonliterar, pornind identificare a ordinii logice și cronologice a
de la cerințe date
ideilor/întâmplărilor dintr-un text; exerciții de identificare și
interpretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele
studiate; exerciții de recunoaștere și de interpretare a sensului
figurat al unor cuvinte într-un context dat;
3.2 să sesizeze valoarea expresivă
- exerciții de interpretare a expresivității părților de
a categoriilor morfosintactice, a
propoziție și a propozițiilor într-un text dat; exerciții de
mijloacelor de îmbogățire a
comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor și a
vocabularului și a categoriilor
neologismelor; exerciții de recunoaștere a cuvintelor derivate,
semantice studiate
compuse sau obținute prin conversiune; exerciții de recunoaștere a
categoriilor semantice studiate; exerciții de identificare a
rolului părților de propoziție și a propozițiilor în funcție de
intenția și specificul comunicării într-un text dat; exerciții de
comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbă și
de stil
3.3 să identifice valori etice și
- exerciții de identificare și de comentare a elementelor
culturale într-un text, exprimându-
etice și culturale dintr-un text și de exprimare a
și impresiile și preferințele
propriei atitudini față de ele.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:
va fi capabil:
4.1 să redacteze texte diverse,
- exerciții de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu
adaptându-le la situația de
ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciții de
comunicare concretă
evidențiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă,
persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o
descriere/într-un portret; organizarea planului unei lucrări pe o
temă dată; exerciții de caracterizare a unui personaj, exerciții
de rezumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale
genurilor și ale speciilor studiate
4.2 să utilizeze în redactarea unui
- exerciții de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părți
text propriu cunoștințele de
de propoziție și propoziții) studiate în redactarea unui text, în
morfo-sintaxă, folosind adecvat
funcție de intenționalitatea comunicării; exerciții de aplicare
semnele ortografice și de punctuație corectă a semnelor de punctuație la nivelul frazei (coordonare,
subordonare, incidență); exerciții de realizare a expresivității
cu ajutorul semnelor de punctuație; exerciții morfo-sintactice de
exprimare scrisă corectă;
4.3 să redacteze un text
- exerciții de structurare a textului argumentativ (stabilirea
argumentativ
problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la
diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi;
motivarea preferințelor și a opiniilor)
CONȚINUTURI
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitățile de conținut care sunt tipărite cu aldine constituie noțiuni noi
pentru clasa a VIII-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoștințelor referitoare la structura textelor narative (logica acțiunii, timpul, spațiul narațiunii). Relațiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.
1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.
1.2.4. Versificația. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). *Versul liber.
1.2.5. Genuri și specii. Genurile epic, liric și dramatic. Opera dramatică: trăsături generale; lectură de text și vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada populară, romanul (fragment). *Scrieri SF.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare - populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii.
1.3.2. Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 - 1.2.5 și 1.3.1.și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Practica rațională și funcțională a limbii
2.1. Comunicarea orală
Situația de comunicare monologată și dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea/susținerea opiniilor și a preferințelor). Rezumatul oral (actualizare).
* Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- susținerea argumentată a unui schimb verbal direct;
- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;
- exprimarea și motivarea unei atitudini/reacții;
- prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.
2.2. Scrierea (actualizare)
Comentarea unor secvențe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date. *Conspectul.
Textul argumentativ (susținerea preferințelor și a opiniilor).
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistemabstract".
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în și pentru sine a unor"cunoștințe gramaticale", ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba română contemporană și situații de comunicare reală.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă.
Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Elemente de construcție a comunicării
3.1. Noțiuni de sintaxă. Enunțul. Fraza. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (actualizare).
Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor.
3.2. Lexicul (actualizare)
Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Dinamica vocabularului.
Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).
Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicații)*2).
Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greșelilor în utilizarea neologismelor.
Cuvântul și contextul. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat.
Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).
Paronimele. Pleonasmul.
___________
*2) Prefixoid - element formativ asemănător cu prefixele recente, care, așezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii, dă naștere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în română mai ales în formații care au model străin. Sufixoid - element formativ (prezent în împrumuturi sau în formații după model străin) care dă impresia unui sufix și apare numai în termeni aparținând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid și Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519).
3.3. Noțiuni de fonetică (actualizare). *Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.
3.4. Sintaxa propoziției și a frazei.
3.4.1. Predicatul și propoziția subordonată predicativă.
Predicatul verbal și predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.
Probleme ale acordului (acordul după înțeles, acordul prin atracție).
Propoziția subordonată predicativă.
3.4.2. Subiectul și propoziția subordonată subiectivă.
Subiectul (actualizare).
Propoziția subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziției subiective.
3.4.3. Atributul și propoziția subordonată atributivă.
Atributul (actualizare).
Propoziția subordonată atributivă. Exerciții de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.
3.4.4. Complementul direct și propoziția subordonată completivă directă.
Complementul direct (actualizare). Propoziția subordonată completivă directă.
3.4.5. Complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă.
Complementul indirect (actualizare). Propoziția subordonată completivă indirectă.
3.4.6. Complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale.
3.4.6.1. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauză, de scop. Propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.
3.4.6.2. Propoziția subordonată circumstanțială condițională.
3.4.6.3. Propoziția subordonată circumstanțială concesivă.
3.4.6.4. Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciții de contragere și de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidențiere a topicii și a punctuației. În cazul propozițiilor subordonate circumstanțiale va fi evidențiat rolul adverbelor și alocuțiunilor adverbiale corelative în comunicare.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ
OBIECTIVE
CADRU STANDARDE
1. Dezvoltarea capacității
S.1 Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat
de receptare a mesajului
și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante
oral
S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la
semnificația mesajului ascultat
2. Dezvoltarea capacității
S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv,
de exprimare orală
informativ și argumentativ) pe o temă dată în funcție de
diferite situații de comunicare
S.4 Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere
S.5 Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat
3. Dezvoltarea capacității
S.6 Desprinderea semnificației globale și a detaliilor din
de receptare a mesajului
textele citite
scris
S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat
S.8 Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a
comentarea rolului lor într-o operă literară dată
S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la
contextul mesajului scris
S.10 Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor
morfologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat
4. Dezvoltarea capacității
S.11 Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere
de exprimare scrisă
S.12 Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la
prima vedere
S.13 Redactarea unui text în care să se evidențieze
caracteristicile fundamentale și semnificațiile unui fragment
de text literar dat
S.14 Redactarea unor texte cu destinație funcțională: cerere,
scrisoare
S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de
despărțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare
corectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate.

Anexa 2 MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ

LIMBA LATINĂ

CLASA A VIII-A

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Limba latină își propune finalități specifice. Demersul didactic urmărește, ca, la sfârșitul clasei a VIII-a, elevii:

● să dobândească noțiuni esențiale referitoare la cultura romană, cu deschidere spre civilizația greco-romană, fundament al civilizației europene;

● să-și asume valorile etice ale Antichității române, indispensabile propriei dezvoltări afective și morale;

● să dovedească practic cunoașterea unor elemente fundamentale lexicale și gramaticale, comune limbii latine și limbii române;

● să facă asocieri elementare între limba română și limbile moderne prin intermediul fondului lor comun (limba latină ca liant lingvistic);

● să se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învățării logice, abordarea critică a lecturii prin utilizarea unor surse de informare - dicționare, enciclopedii, fișe de lucru, tabele sinoptice.

Noutatea abordării constă în restructurarea conținuturilor lingvistice pe trei niveluri (A,B,C), nivelul A constituie baza cunoașterii teoretice a faptelor de limbă, la nivelul B conținuturile lingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciții, pe baza unui suport didactic (fișe de lucru, tabele sinoptice), iar la nivelul C, nivel auxiliar, se oferă toate lămuririle necesare, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru, a unei aplicații de nivel A sau B.

Astfel programa școlară de Limba latină oferă nu numai deschidere interculturală (conștientizarea apartenenței limbii române și a poporului român la fondul istoric, etic și lingvistic european), dar și avantajul studiului unei limbi, ale cărei valențe aplicative sunt rezultatul abordării logice, raționale a faptelor de limbă.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

2. Dezvoltarea capacității de producere a mesajelor

3. Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studiul

limbii latine și al civilizației greco-române

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil:

1.1 să identifice litere, grupuri de litere, - exerciții de lectură a unui text în limba latină de dimensiuni

sintagme și enunțuri într-un text scris

reduse;

- exerciții de familiarizare cu topica limbii latine

1.2 să recunoască elementele de structură

- exerciții de identificare a părților de vorbire și a

ale părților de vorbire studiate

categoriilor gramaticale, comparativ cu limba română;

1.3 să observe într-un text relațiile

- exerciții de identificare a relațiilor sintactice dintr-un text,

sintactice esențiale, prin analogie cu

comparativ cu limba română

limba română, în vederea traducerii

2. Dezvoltarea capacității de producere a mesajelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil:

2.1 să pronunțe și să scrie corect

- exerciții de citire viva voce;

în limba latină unități lexicale

- exerciții de scriere a unor unități lexicale, pe baza unui

suport didactic

2.2 să traducă oral/scris cuvinte,

- exerciții de traducere, conform conținuturilor de nivel A/B

enunțuri și scurte texte

2.3 să opereze cu elementele

- exerciții de completare a unor enunțuri lacunare;

lexicale și gramaticale studiate,

- exerciții de alegere duală/multiplă;

într-o varietate de exerciții

- exerciții de substituire a unor elemente morfematice

- exerciții de asociere

- exerciții de comparație și discriminare

3. Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studiul limbii latine și al civilizației greco-române

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil:

3.1 să valorifice noțiunile

- exerciții de comparare și discriminare a unor elemente minimale

lingvistice și culturale referitoare de cultură și civilizație, la nivel diacronic;

la civilizația greco-romană din

- exerciții de identificare în societatea contemporană a

perspectiva contemporaneității

principiilor ordonatoare ale civilizației greco-române;

- exerciții lexicale de diverse tipuri: recunoașterea unor

neologisme de origine latină în limba română/ limbile moderne,

identificarea în limba română a unor cuvinte moștenite, a unor

câmpuri lexicale/familii de cuvinte, pornind de la etimonul latin

etc.

- exerciții sub formă de joc: joc de rol, joc-concurs etc.

CONȚINUTURI

Conținuturile plasează în centrul interacțiunii educative elevul și oferă materia pentru actele de limbaj corespunzătoare câmpurilor referențiale specificate, formează și dezvoltă capacitatea elevului de a opera cu informațiile lingvistice și culturale pluri- sau transdisciplinare.

I. CONȚINUTURI LINGVISTICE

Descriptor

NIVEL A

NIVEL B

NIVEL C

Relația cu

● vizează direct obiectivele ● vizează indirect obiectivele

● sunt conținuturi care

obiectivele

cadru/de referință

cadru/de referință

sprijină construcția

demersurilor aplicative

Tip de demers

● demers teoretic explicit,

● demers teoretic implicit,

(texte, exerciții) pentru

susținut de exerciții/texte

realizat prin îndrumări și

elementele de nivel A/B

aplicative (conținuturi

explicații ale profesorului, în ● explicarea elementelor

declarative și aplicative)

vederea rezolvării unor

de conținut este completă

● orice conținut de nivel A

sarcini de lucru

(inclusiv la nivelul

trebuie să apară mai întâi

● conținuturile de nivel B apar traducerii)

ca element de nivel B

în texte/exerciții aplicative

Suport didactic ● suportul didactic (tabele, ● suportul didactic (tabele,

note etc.) nu este la vedere note etc.) se află la vedere

Observații

● presupune cunoașterea

● nu presupune memorarea

elementelor teoretice și a

elementelor de conținut, ci

algoritmului de rezolvare a

doar operaționalizarea lor

sarcinilor de lucru

NIVEL A

NIVEL B

NIVEL C

Elemente de fonetică: scrierea și pronunțarea

-

● elemente necesare pentru

coerența textelor și a

Substantivul

Substantivul

aplicațiilor - prepoziții,

● noțiuni de teorie: forme de bază, categorii ● declinarea a II-a

conjuncții, adverbe, adjective

gramaticale, teme, desinențe (terminații),

● declinarea a III-a

la grade de comparație, verbe

recunoaștere pe text

● elemente lexicale

la alte moduri și timpuri

● declinarea I

fundamentale

(tema prezentului) etc., dar

prezența lor în texte/

Adjectivul

Adjectivul

aplicații va fi redusă și

● clasificare, forme de bază, categorii

● declinarea adjectivelor însoțită de lămuriri complete,

gramaticale, acordul

(clasele I și a II-a)

de preferință chiar în manual

(de exemplu carissima - adj.

Pronumele

Pronumele

la superlativ, N. sg. fem. =

● noțiuni minimale de teorie: clasificare,

● personal, reflexiv,

cea mai/foarte dragă).

categorii gramaticale, conform nivelului B

posesiv

Numeralul

● cardinal (1-10) - fără declinare

● ordinal (1-10) - fără declinare

● cifrele române

Verbul (esse și verbe regulate)

Verbul (esse și verbe

● noțiuni de teorie: cele patru conjugări,

regulate)

forme de bază, teme verbale (tema

● indicativul viitor

prezentului), desinențe (terminații) de

diateza activă, categorii gramaticale

● infinitivul prezent

● indicativul prezent și imperfect

● imperativul prezent

N. B. Elementele de conținut de nivel B nu vor fi tratate în niciun caz ca elemente de nivel A, iar conținuturile de nivel A trebuie să apară cel puțin o dată ca elemente de nivel B (de exemplu, înainte de tratarea teoretică a verbului este necesar ca elevul să se familiarizeze cu acest element prin prezența lui în texte, aplicații etc. - un minim de demers deductiv).

II. CONȚINUTURI TEMATICE DE CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE

Temele de cultură și civilizație vor prezenta aspecte relevante ale vieții publice și private din societatea romană: familia, școala, elemente de mitologie greco-romană. Se vor evidenția trăsăturile definitorii ale mentalității române (pragmatismul, civismul, valorile etice, libertatea responsabilă etc.) care devin principii ordonatoare ale lumii moderne.

Se recomandă ca textele în limba latină, selectate pentru manuale, să fie de dimensiuni reduse, accesibile și atractive, adaptate conținutului lingvistic și să ilustreze, în măsura posibilului, temele de cultură și civilizație. Aceste teme, conform finalităților propuse, se abordează interdisciplinar.

Conținuturile lingvistice și tematice vor fi însoțite de ilustrații adecvate și completate cu lecturi, informații și aplicații în limba română.

___________