Anexă · Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Anexa din 5 august 2008

cuprinzând Programele școlare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educație muzicală, Educație plastică, clasele a V-a - a VIII-a

prezumat în vigoare

Data actului
5 august 2008
Emitent
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 784 bis din 24 noiembrie 2008
Citează
4 acte
Structură
4 articole · 139.358 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 3

  • Legea nr. 84/1995 24 iulie 1995 Legea învățământului
  • HG nr. 231/2007 7 martie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și E…
  • HG nr. 366/2007 18 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului

---------

A n exă l a O r di nul M i ni s t r u l u i E ducaț i e i , C e r cet ăr i i ș i T i ner e t u l u i nr . 4876/ 22. 07. 200 8

MI NI S T E R UL E DU CAȚ I E I , CE RCE T ĂRI I Ș I T I NE RE T UL UI

PROGRAME ȘCOLARE PENTRU

CLASELE a V-a - a VIII-a

E DUC AȚ I E T E H NO L O G I CĂ

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conține Programele școlare revizuite de

Educație tehnologică

și se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu, la clasele a V-a – a VIII-a. În viziunea Curriculum-ului Național pentru învățământul obligatoriu, Educația tehnologică este o disciplină de trunchi comun, componentă a ariei curriculare Tehnologii.

Educația tehnologică întregește cultura generală a elevului, având un profund caracter interdisciplinar și practic- aplicativ.

Programele școlare sunt concepute pentru trunchiul comun și au în vedere:

-

curriculumul nucleu (pentru clasele cu 1 oră/săpt.);

-

curriculumul nucleu extins (pentru clasele cu 2 ore/săpt.) marcat prin asterisc (*).

Premisele revizuirii programelor școlare

sunt următoarele:

-

menținerea, conform planului - cadru de învățământ în vigoare, a plajei orare (a posibilității de a studia disciplina Educație tehnologică 1 – 2 ore/săptămână);

-

prin construcție și eșalonare pe clase, programa prezintă un sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre ele articulându-se flexibil cu celelalte prin obiective, activități de învățare, conținuturi, finalități prezentate într-o manieră sintetic-integratoare. În fiecare an de studiu din ciclul gimnazial se studiază câte două module.

Procesul de revizuire a programelor școlare pentru Educație Tehnologică are în vedere:

-

revizuirea programelor școlare prin descongestionarea acestora: eliminarea unor aspecte considerate de o complexitate care depășește nivelul experienței elevilor la această vârstă;

-

cuprinderea în curriculumul nucleu extins a unor conținuturi aflate inițial în curriculumul nucleu;

-

înlocuirea unor termeni și expresii vizând o mai bună adaptare a limbajului și a activităților de învățare propuse precum și corelarea cu noua legislație.

Structura curriculum-ului școlar are următoarele componente:

-

obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învățământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate și complexitate, acestea se referă la formarea unor capacități și atitudini generate de specificul disciplinei;

-

obiective de referință, formulând rezultatele așteptate ale învățării pentru fiecare an de studiu și urmărind progresia în formarea de capacități și achiziția de cunoștințe a elevului de la un an de studiu la altul;

-

exemple de activități de învățare care propun modalități de organizare și realizare a demersului didactic cu elevii;

-

conținuturile învățării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință propuse;

-

standardele curriculare de performanță la sfârșitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naționale, de sistem de referință pentru evaluarea calității procesului de învățare, la sfârșitul gimnaziului.

Conținuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente ale curriculumului extins și nu fac obiectul evaluărilor naționale.

Obiectivele cadru din Programa școlară a disciplinei Educație tehnologică concordă cu exigențele specificate în diverse documente referitoare la competențele de bază într-o

economie bazată pe cunoaștere .

Prin studiul disciplinei Educație tehnologică se realizează corelarea cu exigențele formulate în documentele de politică educațională din România și din Comunitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viață și învățare continuă precum și opțiunea pentru cariera profesională.

La realizarea curriculumului pentru Educație tehnologică s-au luat în considerare:

o

experiența pozitivă acumulată în învățământul românesc de la introducerea disciplinei Educație tehnologică în gimnaziu și până în prezent;

o

compatibilizarea cu programele disciplinei în învățământul secundar din țările Uniunii Europene și din alte țări cu sisteme avansate de învățământ;

o

asigurarea coerenței pe verticală și pe orizontală a procesului de inițiere tehnologică și de dezvoltare a abilităților practice prin corelarea cu finalitățile disciplinelor „Abilități practice” și

„Educație tehnologică” din învățământul primar și cu finalitățile celorlalte obiecte de studiu din învățământul obligatoriu.

Programa pune un accent deosebit pe

educația pentru calitate . Studiul calității produselor și a serviciilor, precum și educația consumatorului și a producătorului, permit dezvoltarea unor atitudini prin asumarea de valori care vizează calitatea. Programa de Educație tehnologică pune, de asemenea, accent pe dezvoltarea la elevi a

competențelor antreprenoriale , a spiritului de inițiativă.

În clasa a V-a, modulul „Organizarea mediului construit” are în vedere înțelegerea legăturii între dezvoltarea societății și calitatea mediului, stimularea elevilor în observarea și investigarea mediului înconjurător.

Modulul "Economia familiei", parcurs în clasa a VI-a, are rolul de a familiariza elevii cu terminologia economică utilizată în activitățile curente ale familiei și ale vieții cotidiene și de a-i face să înțeleagă motivația care se află la baza unui anumit comportament de consum.

"Materiale și tehnologii" este un modul de bază, care se regăsește implicit și în toate celelalte module. Se pune accentul pe studierea proprietăților diverselor tipuri de materiale precum și pe executarea diferitelor operații tehnologice specifice obținerii unui produs util.

Modulul "Tehnologii de comunicații și transport" prezintă complementaritatea celor două domenii și faptul că ele pot fi privite ca un tot unitar. "Tehnologii de comunicații și transport" (clasa a VII-a) și "Produse alimentare de origine minerală, vegetală și animală" (clasa a V-a) sunt module de curriculum integrat.

La fel de interesant și util este modulul referitor la „Energie”, în condițiile crizei energetice mondiale și căutării de noi surse neconvenționale de energie .

Modulul "Domenii profesionale", studiat la finalul clasei a VIII-a, se axează pe principalele tipuri de activități economice cu exemple de profesii din diverse domenii, condiții de ocupare a locurilor de muncă și tipuri de competențe necesare încadrării pe piața muncii sau continuării studiilor.

Proiectarea activității didactice, elaborarea de manuale școlare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei școlare și urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referință; atingerea obiectivelor de referință se realizează cu ajutorul conținuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităților de învățare recomandate prin programă sau poate propune alte activități adecvate colectivului de elevi și condițiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acesteia.

În construirea și aplicarea strategiilor de instruire – învățare - evaluare se recomandă:

o

crearea unui context ambiental plăcut și adecvat activității exploratorii a elevului;

o

utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis și creativ;

o

familiarizarea elevilor cu modalități și procedee de utilizare a diferitelor surse de informare precum și crearea unor oportunități de învățare care să favorizeze cunoașterea prin experiență proprie;

o

încurajarea reflecției personale privind impactul tehnologiei asupra individului, mediului și societății;

o

punerea în fața elevilor a unor sarcini de învățare autentice, în contexte semnificative;

o

utilizarea de scheme structurale, schițe, alte reprezentări grafice care organizează cunoștințele elevilor și îi ghidează în experiențele de învățare ulterioare.

o

activitatea didactică este orientată spre activități în echipă, prin care elevii învață să coopereze și să- și asume responsabilități, încurajându-se astfel inițiativa și creativitatea.

o

pentru activitățile practice este necesară organizarea locului de muncă, respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă.

Selectarea și diferențierea procedeelor didactice este de preferat a se face atât în raport cu

tipurile de competențe

(cunoștințe, deprinderi practice și intelectuale, strategii de operare în plan mintal și practic, atitudini etc.) ce se urmăresc a se dezvolta la elevi cât și în raport de

nivelul de complexitate al achizițiilor de învățare

prevăzute de programă.

În acest sens, precizăm că, în definirea obiectivelor de referință, pentru fiecare modul s-au avut în vedere următoarele niveluri de complexitate ale achizițiilor de învățare ale elevului:

Abilități de cunoaștere și înțelegere : utilizarea adecvată a termenilor și

a limbajului grafic specific diferitelor tehnologii în comunicare, cunoașterea reglementărilor referitoare la calitatea mediului, protecția consumatorului, observarea sistematică și descrierea modului de execuție a anumitor operații, realizarea de schițe, referate, colaje, fotografii, colecții etc.;

Abilități de explicare și interpretare : citirea și interpretarea corectă a schemelor constructive și funcționale, a instrucțiunilor, prospectelor, etichetelor și altor materiale de promovare a produselor,

stabilirea de corelații între proprietățile materialelor și operațiile tehnologice, corelarea evoluțiilor din domeniul tehnologiei cu dinamica pieței muncii etc.;

Abilități de evaluare și gândire critică : aprecierea calității produselor înainte de cumpărarea lor, identificarea de soluții originale pentru valorificarea optimă a spațiului din locuință, clasă, școală, luarea deciziei profesionale luând în considerare specificul domeniului dar și abilitățile și interesele proprii etc.;

Abilități aplicative : proiectarea și realizarea unor produse simple prin valorificarea resurselor materiale din mediul apropiat și cu respectarea măsurilor de sănătate și securitate în muncă, întocmirea unui buget personal de venituri și cheltuieli sau de utilizare a timpului, utilizarea unei fișe tehnologice, a unor instrumente, scule sau a unor ustensile, efectuarea unor mici reparații, utilizarea calculatorului și a altor mijloace moderne de comunicare efectuarea unor operații tehnologice simple.

Definitoriu pentru Educația tehnologică în gimnaziu se consideră a fi faptul că învățarea vizează prioritar formarea de abilități

de gândire critică

și

de abilități practice , în

condiții de cooperare , celelalte tipuri de abilități constituind achiziții prealabile, necesare dezvoltării acestora.

În aplicarea programei vor fi avute în vedere și următoarele aspecte:

-

În fiecare an școlar se studiază două module,

în ordinea indicată în programă , timpul acordat fiecăruia depinde de profesorul clasei. Important este ca să fie atinse toate obiectivele vizate de programă.

-

Activitatea didactică este orientată spre activități în echipă, prin care elevii învață să coopereze și să-și asume responsabilități, încurajându-se astfel inițiativa și creativitatea.

-

În scopul atingerii obiectivelor de referință, profesorul are libertatea de a îmbogăți registrul activităților de învățare și de a dezvolta acele teme care se pot integra contextului socio-economic local.

PROGRAMA PENTRU

EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

Obiective cadru

Modul 1

ve de

referință

-

Exemple de activități de învățare

-

Conținuturi

Modul 2

-

Obiective de referință

-

Exemple de activități de învățare

-

Conținuturi

Modul 3

……….

-

Obiective de referință

-

Exemple de activități de învățare

-

Conținuturi

Modul n

-

Obiective de referință

-

Exemple de activități de învățare

-

Conținuturi

- Obiecti

REPARTIZAREA MODULELOR PE CLASE

CLASA

DENUMIREA MODULELOR

V

ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUIT

PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE MINERALĂ, VEGETALĂ ȘI

ANIMALĂ

VI

ECONOMIA FAMILIEI

MATERIALE ȘI TEHNOLOGII

(lemn, textile, piele, ceramică)

VII

MATERIALE ȘI TEHNOLOGII

(materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă)

TEHNOLOGII DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT

VIII

ENERGIE

DOMENII PROFESIONALE

OBIECTIVE CADRU

1.

Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

3.

Valorificarea în comunicare a termenilor și simbolurilor specifice tehnologiilor

4.

Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a capacității de orientare profesională

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

STANDARDE

1. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

S.1

Identificarea unor surse de poluare care afectează calitatea vieții

S.2

Descrierea principalelor resurse (materiale, bănești, umane) și tehnologii necesare pentru obținerea unui produs

S.3

Analizarea elementelor de progres a diferitelor tehnologii precum și a meseriilor /profesiilor specifice acestora

2. Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

S.4

Execuția de produse simple, conform fișei tehnologice, cu respectarea normelor de protecție a muncii și a mediului

S.5

Evaluarea produselor /serviciilor în funcție de caracteristicile de calitate și de posibilitățile de valorificare

3. Valorificarea în comunicare a termenilor și simbolurilor specifice tehnologiilor

S.6 Utilizarea adecvată a limbajului grafic specific diverselor domenii de activitate în contexte variate de comunicare

4. Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a capacității de orientare profesională

S.7 Evaluarea de opțiuni privind viitoarea meserie în concordanță cu propriile interese, aptitudini și cu caracteristicile pieței muncii

CLASA a V-a

1. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

Modulul: ORGANIZAREA MEDIULUI CONSTRUIT OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele

activități:

1.1.

să descrie elementele mediului construit și funcționalitatea acestora

-

discuții pe marginea unor hărți, planuri, imagini, documente, monografii, filme, site-uri privind amplasarea geografică a localității și evoluția în timp a sistemelor de organizare teritorială;

-

vizitarea localității cu identificarea destinației clădirilor (clădiri administrative, de sănătate, culturale, comerciale, de învățământ, economice, industriale, etc.), și ale rețelelor de utilități;

-

exerciții de orientare utilizând hărți, planuri, documentație de specialitate;

-

vizitarea unor agenți economici din localitate, târguri tradiționale, muzee etnografice, expoziții;

-

investigarea directă a spațiilor interioare din locuință, școală și din alte clădiri ce adăpostesc instituții publice;

1.2.

să identifice surse de poluare și să se implice în prevenirea și combaterea acestora

-

identificarea surselor de poluare din locuința personală, școală, localitate;

-

studiu de caz “Sursele de apă potabilă” , vizitarea stației de tratare / epurare a apei din localitate (zonă);

1.3.

să respecte prevederi ale legislației referitoare la calitatea mediului

-

exerciții de aplicare a unor prevederi legale privind protecția mediului (apă, păduri,aer, sol);

-

întâlniri cu reprezentanți ai comunității locale: primărie, agenți economici, ONG-uri;

-

studii de caz referitore la: păstrarea și conservarea mediului natural, colectarea selectivă a deșeurilor;

-

vizionarea de filme referitoare la protecția mediului;

*1.4.

să compare modalități tradiționale și moderne de amenajare a mediului rural și urban

-

culegere de informații din albume, reviste, fotografii, CD, eventual imagini de pe Internet în vederea sesizării diferențelor dintre sistemele de amenajare teritorială specifice localităților urbane și rurale

-

consultarea diferitelor materiale documentare (reviste de arhitectură, decorațiuni interioare, prezentări de produse de mobilier, bunuri de folosință îndelungată).

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele

activități:

2.1.

să identifice materialele necesare pentru execuția unei clădiri și a obiectelor din locuință și școală.

utilizării lor în decorarea clasei și locuinței;

2.2.

să realizeze produse simple cu respectarea normelor de calitate, protecție a muncii și a mediului

Camera mea, Casa viitorului);

2.3.

să coopereze și să-și asume responsabilități în activitățile de grup

*2.4.

să aplice soluții pentru înlăturarea disfuncționalităților din mediul apropiat al elevului

-

exerciții de identificare a diferitelor tipuri de materiale utilizate în construirea și dotarea locuinței, a școlii;

-

analiza unor obiecte din gospodărie;

-

colecționarea unor obiecte din mediul natural în vederea

-

exerciții de planificare a activității cu sugerarea succesiunii operațiilor și a posibilelor alternative de lucru;

-

efectuarea de măsurători și întocmirea planului clasei, camerei, locuinței, școlii.

-

exerciții de desenare, măsurare, trasare, tăiere, îmbinare (prin coasere, înnodare, lipire, legare etc.) pentru obținerea diferitelor produse simple;

-

realizarea de aranjamente florale, obiecte decorative cu grad redus de complexitate;

-

întocmirea unor miniproiecte de reamenajări interioare în funcție de destinații și /sau ocazii speciale (ex.

-

evaluarea și valorificarea produselor obținute,

-

organizarea de concursuri tematice /expoziții în clasă / școală /localitate /zonă;

-

organizarea locului de muncă în funcție de rolul asumat în executarea unor produse simple

-

asumarea responsabilităților individuale în elaborarea unor materiale (schițe, planuri, colaje, colecții, proiecte, portofolii) realizate în cadrul echipei;

-

exerciții de identificare a unor disfuncționalități din locuință și școală (elemente constructiv - funcționale, rețele de utilități).

-

implicarea directă în viața comunității prin amenajarea unor spații verzi; semnalarea unor surse de poluare;

-

participarea la colectarea selectivă a ambalajelor în vederea reciclării acestora.

-

simulări pe calculator utilizând softuri educaționale specifice (ex. amenajarea unei localități, construcția unei case, decorarea unei case, locuințe, camere, realizarea de planuri de locuințe, școală etc.).

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul

va fi capabil

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

3.1.

să utilizeze informații culese din surse diferite

-

exerciții de identificare, selectare, citire și interpretare a simbolurilor și termenilor specifici domeniului, din diferite texte, imagini, documente, planuri, prospecte;

-

descrierea spațiilor și utilităților din locuință, școală, alte clădiri în funcție de utilitatea acestora;

-

utilizarea termenilor de specialitate, a limbajului grafic, a simbolurilor și a culorilor în vederea realizării de planuri, desene, colaje;

-

selectarea și organizarea informației în vederea realizării de proiecte, portofolii, tabele, colaje;

-

utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, pentru a analiza și descrie produse din mediul apropiat: denumire, elemente componente, mod de utilizare etc.

-

discuții în care să fie utilizați termeni specifici oricărei construcții (fundație, elevație , acoperiș, camere cu diferite destinații, spații de circulație, de depozitare etc.).

4.

Dezvoltarea

spiritului

de

inițiativă

și

a

capacității

de

orientare

profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul

va fi capabil

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

*4.1.

să propună noi posibilități de amenajare a mediului și de creștere a calității serviciilor din localitate

4.2.

să stabilească legături între elementele mediului construit, tipurile de activități și meseriile (profesiile) specifice acestora

-

elaborarea mai multor variante de amenajare a spațiilor interioare / exterioare cu alegerea variantei optime;

-

exerciții de îmbunătățire a produselor realizate (aspect, funcționalitate etc.)

-

activitate practică de întreținere și înfrumusețare a locuinței, clasei, grădinii școlii etc.

-

implicarea în viața comunității (localității – îngrijirea spațiilor verzi, participarea la viața socială și culturală, asigurarea curățeniei, semnalarea unor factori poluanți, colectarea materialelor refolosibile etc.)

-

culegerea de informații referitoare la resursele naturale și ocupațiile specifice zonei utilizând diferite surse;

-

discuții privind ocupațiile oamenilor din comunitatea locală,posibilitățile de transport și de dezvoltare și modernizare a localității;

-

citire hărți / planuri / documentație inclusiv site-uri de prezentare a unor agenți economici.

CONȚINUTURI

-

*Evoluția în timp a sistemelor de amenajare teritorială.

-

Organizarea localității.

Clădiri: destinație, alcătuire constructivă,

Rețele de utilități;

Elemente de limbaj grafic specific.

*Aplicații (soft-uri educaționale).

Localitatea

-

Activități specifice localității de referință.

Locuința:

Școala:

Tipuri, planuri și scheme funcționale

Funcții, amenajare, confort ambiental (spațial, fiziologic și psihologic)

Anexe gospodărești*.

Amplasare, alcătuire constructivă,

Plan (școală, clasă, laborator) și scheme funcționale

Funcții și amenajare

Conservarea mediului și combaterea poluării.

*

Dezvoltarea mediului construit

CLASA a V-a

1. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

Modulul: PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE MINERALĂ, VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi

capabil :

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele

activități:

1.1

să selecteze produsele alimentare în funcție de valoarea nutritivă și energetică și de influența asupra sănătății omului

-

exerciții de diferențiere a originii produselor alimentare și de analiză de produs;

-

discuții dirijate privind speciile de plante și de animale din zona geografică respectivă;

-

vizite la sere, crescătorii de animale, piețe, magazine, agenți economici din localitate, expoziții, târguri;

-

exerciții de evaluare cantitativă și calitativă a consumului zilnic de alimente;

1.2

să descrie principalele moduri de utilizare a produselor alimentare de origine minerală, vegetală și animală în alimentația omului

-

discuții pe tema alcătuirii unui meniu;

-

activități de selectare de produse pentru principalele mese ale unei zile;

-

vizite la unități de alimentație publică /întreprinderi de prelucrare a produselor de origine minerală ,vegetală și animală

1.3

să analizeze influența factorilor de mediu asupra cultivării plantelor și creșterii animalelor

-

exerciții de asociere a factorilor de mediu cu plantele și animalele specifice anumitor zone agricole;

-

dezbateri pe tema valorificării reziduurilor din agricultură, utilizarea tehnologiilor ecologice;

*1.4

să descrie tradițiile locale referitoare la obținerea produselor alimentare

-

consultarea unor materiale documentare;

-

descrieri de produse realizate cu ocazia unor sărbători, tradiționale, cu specific național /local (ex. Paște, Crăciun, aniversări);

-

expoziții /colecții cu produse realizate conform tradițiilor locale.

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să identifice materiile prime,

materialele și principalele unelte, instrumente și echipamente specifice utilizate în obținerea produselor

materialelor folosite în obținerea produselor alimentare;

-

exerciții de identificare a materiilor prime și

-

exerciții de identificare a mașinilor și utilajelor specifice tehnologiilor agricole;

-

exerciții de identificare a vaselor, ustensilelor, aparatelor utilizate în prepararea alimentelor;

2.2.

să execute lucrări de cultivare a plantelor /creștere a animalelor domestice respectând normele ecologice și măsurile de securitate și sănătate în muncă

2.3.

să identifice principalele produse alimentare pe baza unui meniu recomandat /întocmit în prealabil de către elev

/ale anului /evenimente festive;

2.4.

să analizeze calitatea produselor alimentare în funcție de: nevoile pe care le satisfac, proprietățile organoleptice, valoarea nutritivă și energetică, estetică

2.5.

să coopereze și să-și asume responsabilități în activitățile de grup

-

exerciții de ordonare logică a etapelor unui proces tehnologic și de selectare a tehnologiilor adecvate pentru diferite grupe de plante și /sau animale;

-

exerciții de selectare și mânuire corectă a uneltelor utilizate în cadrul operațiilor de cultivare a plantelor de grădină /apartament;

-

realizarea de aranjamente florale, de adăposturi pentru diferite specii de animale;

-

exerciții de determinare a influenței factorilor de mediu asupra dezvoltării plantelor și animalelor în laborator și lotul școlii;

-

exerciții de utilizare a echipamentelor individuale de protecție și a celor de pază contra incendiilor;

-

studii de caz referitoare la creșterea și îngrijirea animalelor domestice;

-

studii de caz cu privire la respectarea securității și sănătății în muncă la desfășurarea diferitelor lucrări agricole;

-

întocmire de meniuri pentru diferite perioade ale zilei

-

exerciții de selectare și mânuire corectă a vaselor, ustensilelor, aparatelor utilizate în prepararea alimentelor;

-

exerciții de cântărire, amestecare /combinare, de diferite materii prime sau materiale respectând rețetele din cărți de bucate/reviste de specialitate;

-

studii de caz privind determinarea caracteristicilor organoleptice ale unor produse alimentare;

-

exerciții de identificare a valorii energetice și nutritive a alimentelor ( informații de pe ambalaje etc.);

-

evaluarea calității produselor realizate

-

exerciții de determinare a calității produselor pe baza proprietăților organoleptice;

-

exerciții de diferențiere a diferitelor posibilități de ambalare a produselor alimentare;

-

studii de caz referitoare la influența mediului (temperatură, umiditate) asupra produselor;

-

studii de caz privind riscurile pentru sănătate în cazul consumării unor produse alimentare expirate;

-

organizarea de concursuri tematice /expoziții (clasă/ școală /localitate /zonă);

-

organizarea locului de muncă, în funcție de rolul asumat în executarea unor produse simple;

-

aranjarea mesei pentru diverse ocazii;

-

asumarea responsabilităților individuale în cultura plantelor și /sau a creșterii animalelor;

-

respectarea regulilor de comportament la masă;

-

respectarea normelor de igienă în activitățile din bucătărie

-

realizarea de ambalaje, etichete, reclame, colaje, colecții, proiecte, portofolii.

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

3.1

să valorifice informațiile culese din surse diferite utilizând terminologia și simbolurile specifice domeniului

3.2

să explice termeni și simboluri privind calitatea, igiena produselor alimentare și protecția consumatorilor

-

culegerea de informații din diferite surse (reviste, manuale, Internet etc.);

-

citire de prospecte, pliante, documentație, ambalaje, etichete etc.;

-

realizarea de colecții /portofolii individuale /de grup;

-

redactarea unei sesizări adresate Oficiului de Protecție a Consumatorilor referitoare la semnalarea unor nereguli referitoare la calitatea produselor cumpărate (proprietăți organoleptice, transport, depozitare, comercializare etc.);

-

organizarea de expoziții și concursuri tematice;

-

realizarea de fotografii și vizionarea de filme didactice / documentare;

-

exerciții de citire și interpretare a informațiilor de pe prospecte, ambalaje;

-

identificarea drepturilor avute în calitate de consumator.

4.

Dezvoltarea

spiritului

de

inițiativă

și

a

capacității

de

orientare

profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activități:

*4.1

să identifice posibilități diverse de valorificare a produselor alimentare de origine minerală, vegetală și animală

4.2.

să stabilească legături între activități

/profesii și produsele alimentare obținute

-

prezentarea și valorificarea produsului realizat;

-

studii de caz referitoare la producerea alimentelor, la conservarea produselor, posibilități de valorificare;

-

exerciții de corelare a activităților de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor domestice din zonă cu factori de mediu și ocupațiile locuitorilor;

-

studii de caz (ex. de teme: Tradițiile locale, Calendarul activităților, Obiceiurile folclorice din zonă; Meșteșuguri locale);

-

descrierea activităților desfășurate de bucătar, crescător de animale, agricultor, ospătar etc.;

-

întocmirea unor eseuri, referate, colaje privind ocupațiile oamenilor din comunitatea locală.

CONȚINUTURI

-

Alimente de origine minerală: apă, sare.

-

Alimente de origine vegetală: în stare proaspătă (fructe, legume) și prelucrate (zahăr, ulei, cereale, orez). Cultivarea plantelor de câmp / grădină (semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare și valorificare); factori de mediu; securitare și sănătate în muncă.

-

Alimente de origine animală: carne, lapte, ouă. Creșterea animalelor domestice (hrănire și îngrijire;

valorificarea

produselor);

factori

de

mediu;

securitate

și

sănătate

în

muncă.

Originea alimentelor:

Criterii de selecție a produselor alimentare: caracteristici organoleptice; informații de pe etichete, ambalaje, prospecte etc.; valoare nutritivă și energetică.

Alcătuirea meniurilor:

-

Criterii de întocmire. Relația dintre alimentația corectă și condițiile geografice, climaterice starea de sănătate, vârstă, anotimp, activități desfășurate, profesii etc.

-

*Meniuri pentru diferite ocazii /anotimpuri /situații deosebite.

Tehnologii de preparare a hranei:

-

Bucătăria: vase; ustensile; dispozitive; aparate; factori de confort.

-

Respectarea normelor de igienă în activitățile din bucătărie .

-

Aranjarea mesei.

-

Prepararea la rece . *Prepararea la cald. Conservarea alimentelor.

-

*Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor. Bucătăria românească.

Evaluarea calității produselor alimentare. Protecția consumatorului.

* Valorificarea produselor alimentare .

Relația: om – produse alimentare – mediu.

CLASA a VI-a

Modulul: ECONOMIA FAMILIEI

1. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

1.1

să identifice activități economice din

viața familiei

- prezentarea unor exemple de activități de: producție, schimb,

consum;

1.2

să descrie principalele resurse necesare desfășurării unor activități familiale de producție și consum

-

joc de rol pentru identificarea diferenței dintre nevoi și dorințe;

-

discuții referitoare la resurse materiale și umane;

1.3

să recunoască factori economici și sociali din mediul înconjurător care influențează viața familiei

- exerciții de ierarhizare a nevoilor de consum ale familiei și ale fiecărui membru;

1.4

să enunțe unele drepturi și obligații ale consumatorilor

-

exerciții de selectare a informațiilor privind drepturile consumatorului și protecția acestuia;

-

identificarea instituțiilor care asigură protecția consumatorului în localitatea respectivă;

-

comentarea unor articole din presă privind probleme de sănătate a familiei, protecția consumatorului și măsuri preconizate.

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

2.1

să-și stabilească bugetul (zilnic, săptămânal, lunar) și modalități de economisire

- activități de elaborare a unui buget simplu al clasei și al familiei;

2.2

să stabilească priorități în consum și cheltuieli în funcție de nevoile proprii și ale familiei

2.3

să analizeze un produs realizat în funcție de calitate, cheltuieli și posibilitatea obținerii unui câștig

de obținut din vânzarea acestuia;

-

discuție cu privire la nevoi și modul lor de acoperire

-

exerciții de repartizare a veniturilor pentru satisfacerea diferitelor nevoi și justificarea economiilor efectuate;

-

exerciții referitoare la decizia privind cumpărarea unor produse

-

utilizarea de soft educațional

-

realizarea unui produs simplu (un semn de carte etc.), calcularea cheltuielilor și a veniturilor posibile

-

activități practice de realizare a unei reclame pentru promovarea produsului obținut;

-

simularea unor tranzacții simple, eventual prin comerț electronic;

2.4

să întocmească planuri de activități în funcție de timpul disponibil

-

descrierea modului de utilizare a timpului într-o zi / săptămână;

-

comentarea în grup/echipă a posibilităților de utilizare eficientă a timpului;

-

discuții în grup/echipă privind importanța repartizării judicioase a timpului între muncă, distracție și alte activități zilnice.

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele

activități:

3.1

să utilizeze concepte economice în comunicare

3.2

să observe și să compare diferite modalități de plată

-

exerciții de utilizare a termenilor economici: nevoi, resurse, producție, schimb, consum, venituri, cheltuieli, preț, buget referitor la viața familiei și a clasei;

-

exerciții de citire a unor grafice, scheme, etichete;

-

exerciții de redactare a unor sesizări către organizațiile sau instituțiile de protecție a consumatorului;

-

stabilirea avantajelor și dezavantajelor efectuării plăților prin: numerar, carduri, cec;

-

realizarea unor colecții de monede, bancnote, carduri.

4.

Dezvoltarea

spiritului

de

inițiativă

și

a

capacității

de

orientare

profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele

activități:

4.1

să elaboreze proiecte pentru realizarea unui produs util cu precizarea bugetului necesar

- exerciții de corelare a priorităților de realizare a produsului proiectat cu resursele bănești, umane, materiale și de timp;

4.2

să identifice abilități și interese personale care îl pot orienta în carieră

-

vizitarea unor locuri de muncă – eventual ale părinților – și consemnarea unor observații;

-

discuții relevante cu privire la legătura dintre educație, muncă, satisfacție profesională.

CONȚINUTURI

Rolul familiei în consumul și producția de bunuri și servicii.

Nevoi și dorințe – identificarea nevoilor individuale ale familiei și ale clasei /școlii.

Resursele familiei – relația: venituri, consum, economii. Activitatea de producție și relațiile dintre membrii familiei /clasei.

Comportamentul de consum. Calitatea produselor. Protecția consumatorului.

Bugetul familiei –suportul comportamentului de consum. Proiectarea bugetului, decizia privind cumpărarea unor produse, prețul. Bugetul elevului. Disciplina bugetului personal.

Gestionarea bugetului individual de timp. Organizarea timpului familiei.

* Profesii ale membrilor familiei .

CLASA a VI-a

Modulul: MATERIALE ȘI TEHNOLOGII

(lemn, textile, piele, ceramică)

1. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

1.1.

să identifice materii prime și materiale lemnoase, textile, din piele, ceramică în funcție de proveniență și proprietăți

-

observații și discuții pe baza unor enciclopedii, lucrări de specialitate, mostre;

-

exerciții de identificare și de comparare a diferitelor tipuri de materiale din mediul apropiat;

-

exerciții de observare și de comparare a unor produse în

funcție de materialele utilizate;

1.2.

să sesizeze efectele tehnologiilor de obținere a materiilor prime, a semifabricatelor și a produselor finite asupra mediului și societății

-

studiu de caz;

-

vizite la croitorie, atelier de tâmplărie, atelier de olărit; atelier de pielărie, cizmărie

1.3.

să analizeze un produs ținând cont de utilizare, materiale, alcătuire, formă, schemă funcțională, prezentare, preț

-

analiza unor obiecte confecționate din lemn, textile, piele, ceramică, existente în mediul apropiat elevului;

-

exerciții de întocmire a unor fișe de analiză de produs;

*1.4

să identifice elementele de progres în evoluția diferitelor tehnologii de prelucrare a materialelor din lemn, textile, piele ,ceramică

-

culegere de informații din albume, reviste, fotografii, CD, Internet;

-

utilizarea softului educațional

-

colecții /expoziții cu produse realizate prin tehnologii tradiționale /locale și /sau moderne.

-

descrieri de produse realizate cu ocazia unor sărbători tradiționale, cu specific național /regional

-

implicare directă în viața comunității prin participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora (hârtie, carton).

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, executare, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

2.1.

să selecteze materiale și tehnologii adecvate pentru realizarea unui produs util

-

exerciții de comparare a diferitelor tipuri de materiale utilizate în realizarea de produse;

-

exerciții de selectare a materialelor și a instrumentelor de măsură, scule, unelte, aparate simple necesare executării unui produs;

2.2

să execute produse simple din mediul apropiat elevului pe baza unei fișe tehnologice primite, respectând măsurile de securitate și sănătate în muncă, PSI, normele de calitate și protecția mediului

școli;

2.3

Să coopereze și să-și asume

responsabilități în activitățile din cadrul echipei

în echipă în executarea unor produse simple;

-

exerciții de demontare – montare /asamblare a unor produse simple;

-

exerciții de citire și utilizare a unei fișe tehnologice pentru produse din lemn, piele, materiale textile;

-

execuție practică a unor produse simple conform fișei tehnologice;

-

exerciții de realizare a diferitelor elemente decorative din material lemnos, textil, de pielărie etc.;

-

discuții cu privire la calitatea produselor;

-

evaluarea și valorificarea produselor obținute prin organizarea de expoziții /concursuri între grupe, clase,

-

exerciții de utilizare a echipamentelor individuale de protecție și de pază contra incendiilor;

-

organizarea locului de muncă în funcție de rolul asumat

-

elaborarea unor materiale (schițe, planuri, colaje, colecții, proiecte, portofolii) individual /împreună cu alți colegi;

-

jocuri didactice;

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele

activități:

3.1.

să valorifice informațiile culese din surse diferite utilizând terminologia și simbolurile specifice domeniului

3.2.

să descrie un produs utilizând limbajul specific

-

exerciții de identificare și de selectare a simbolurilor și termenilor specifici domeniului din diferite texte, imagini, documente;

-

utilizarea termenilor de specialitate și a limbajului grafic în realizarea (individual/ în echipă) de schițe, desene, planuri, referate, miniproiecte, tabele, colaje sau materiale publicitare;

-

schimb de opinii, idei, mesaje cu elevi din alte localități din țară și din străinătate;

-

vizionarea de filme didactice /documentare și realizarea de fotografii;

-

exerciții de comunicare - descriere a unui produs folosind corect terminologia;

-

utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare pentru a descrie produse: denumire, elemente componente, mod de utilizare etc.;

-

exerciții de aprofundare a textului (de pe ambalaje, prospecte, documentație specifică) cu ajutorul imaginilor și a simbolurilor.

4.

Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a capacității de orientare profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activități:

4.1.

să sesizeze relația dintre tipuri de activități , meserii și profesii specifice acestora

*4.2.

să propună noi posibilități de utilizare și decorare a obiectelor din lemn, textile, piele, ceramică

.

-

culegerea de informații referitoare la ocupațiile specifice zonei utilizând diferite surse (inclusiv Internetul);

-

întocmirea unor minieseuri /fișe privind ocupațiile oamenilor din comunitatea locala;

-

recunoașterea meseriei în funcție de tipul de material și de tehnologiile de prelucrare a acestuia

-

exerciții practice de înfrumusețare a unor obiecte;

-

identificarea a noi posibilități de utilizare și decorare a anumitor produse;

-

evaluarea calității produselor realizate

-

prezentarea și valorificarea produselor realizate prin organizarea unor expoziții;

-

implicarea în viața comunității prin activități ce vizează atitudinea privind utilizarea de materiale reciclabile;

CONȚINUTURI

Lemn, textile, piele, ceramică

Materii prime și materiale:. Proveniență. Clasificare. Proprietăți.

Analiza de produs (gamă de produse): utilizare; materiale folosite, alcătuire, formă; schiță constructivă; prezentare, preț;

Realizarea unui produs simplu

Studierea "Fișei tehnologice". Elemente de limbaj grafic specific.

-

* Tradiții locale. Tehnologii artizanale. Soft educațional.

-

Operații de pregătire. Operații de prelucrare. Operații de finisare.

Evaluarea și valorificarea produselor (calitate, utilizare, prezentare, preț).

*▪

Noi posibilități de utilizare și decorare a produselor

.

Activități, meserii și profesii specifice realizării produselor din lemn, textile, piele, ceramică.

CLASA a VII-a

Modulul: MATERIALE ȘI TEHNOLOGII

(materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă)

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, societății și mediului

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități

1.1.

să descrie materii prime și materiale din metal, sticlă, plastic, cauciuc în funcție de proveniență, caracteristici și proprietăți

1.2.

să identifice efectele tehnologiilor de obținere a materiilor prime, a semifabricatelor și a produselor finite asupra mediului și societății

1.3

să analizeze un produs ținând cont de utilizare, materiale, alcătuire, formă, schemă funcțională, prezentare, preț

.

*1.4

să evidențieze evoluția diferitelor tehnologii de prelucrare a materialelor metalice, plastice, cauciuc, sticlă

-

exerciții de identificare și de comparare a diferitelor tipuri de materiale din mediul apropiat;

-

studiu de caz privind utilizările materialelor de tip: metal, sticlă, plastic, cauciuc;

-

demonstrații privind proprietățile materialelor studiate;

-

vizitarea unor ateliere de prelucrări;

-

comentarea buletinelor de analiză a compoziției apei, aerului, solului din diferite zone industriale;

-

analiza unor obiecte confecționate din metal, sticlă, cauciuc, plastic, existente în mediul apropiat elevului;

-

exerciții de întocmire a unor fișe de analiză de produs;

-

culegere de informații din albume, reviste, fotografii, CD, Internet;

-

colecții / expoziții cu produse realizate prin tehnologii tradiționale /locale și /sau moderne.

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, executare, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele capabil

activități:

2.1.

să execute produse simple din mediul apropiat elevului, respectând măsurile de securitatea și sănătatea în muncă , normele de calitate și de protecția mediului;

2.2.

să coopereze și să-și asume responsabilități în activitățile în echipă

- organizarea locului de muncă în funcție de rolul asumat în executarea unor produse simple;

- elaborarea unor materiale (schițe, planuri, colaje,colecții, proiecte, portofolii) individual /

împreună cu alți colegi;

- jocuri didactice

*2.3.

să întocmească fișa tehnologică pentru realizarea unui produs util

-

exerciții de întocmire de fișe tehnologice pentru realizarea de produse simple ;

*2.4

să propună soluții privind neconcordanțele calitative constatate la produsele analizate;

-

exerciții de citire și utilizare a unei fișe tehnologice realizată în prealabil de către profesor;

-

exerciții de ordonare logică a etapelor unui proces tehnologic;

-

exerciții de demontare – montare /asamblare a unor obiecte /modele;

-

exerciții de selectare și mânuire corectă a instrumentelor de măsură a sculelor, a uneltelor a aparatelor simple etc.;

-

execuția practică a unor produse conform fișei tehnologice (desenează, măsoară, trasează, taie, asamblează diferite componente și materiale);

-

exerciții de apreciere a calității unor produse, în funcție de diferite criterii;

-

evaluarea și valorificarea produselor prin expoziții/ concursuri între grupe, clase, școli;

-

exerciții de utilizare a echipamentelor individuale de protecție în vederea asigurării securității, sănătății în muncă și de prevenire a incendiilor;

-

remedierea unor defecte, efectuarea unor mici reparații;

-

implicarea directă în viața comunității prin participarea la colectarea ambalajelor în vederea reciclării acestora (metal, plastic, cauciuc, sticlă)

-

formularea de idei referitoare la creșterea funcționalității produselor realizate împreună cu colegii sau individual.

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele

capabil

activități:

3.1.

să utilizeze termeni de specialitate și limbajul grafic pentru realizarea de schițe, scheme de funcționare

-

exerciții de identificare și de selectare a simbolurilor și termenilor specifici domeniului din diferite texte, imagini, documente, dicționare și enciclopedii tehnice;

-

întocmirea de colecții /portofolii individuale sau în echipă;

-

utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, pentru a analiza și descrie produse: denumire, componente, mod de utilizare, mod de funcționare etc.

4.

Dezvoltarea

spiritului

de

inițiativă

și

a

capacității

de

orientare

profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele

capabil

activități:

4.1.

să stabilească relații între tehnologiile de obținere a materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite și meseriile / profesiile specifice acestora

*4.2

să propună noi posibilități de utilizare și decorare a obiectelor din metal, materiale plastice, sticlă, cauciuc

-

culegerea de informații referitoare la ocupațiile specifice zonei utilizând diferite surse (inclusiv, internetul);

-

vizitarea unor agenți economici din localitate, târguri tradiționale, muzee etnografice, expoziții;

-

întocmirea unor fișe privind ocupațiile oamenilor din comunitatea locală.

-

exerciții de stimulare a creativității privind noi posibilități de utilizare și de decorare a anumitor produse;

-

evaluarea calității produselor realizate;

-

exerciții de utilizare a unor obiecte în situații noi;

-

prezentarea și valorificarea produselor realizate prin organizarea unor expoziții

-

implicarea în viața comunității prin activități ce vizează utilizarea materialelor reciclabile .

CONȚINUTURI

Materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă

Materii prime și materiale): proveniență, clasificare, proprietăți.

Analiza de produs (gamă de produse): utilizare; materiale folosite, alcătuire, formă; schiță constructivă, prezentare, preț.

Realizarea unui produs simplu :

*

-

Întocmirea "Fișei tehnologice".

-

Elemente de limbaj grafic specific.

-

Operații de pregătire. Operații de prelucrare. Operații de finisare.

- * Tradiții locale. Tehnologii artizanale. Soft educațional.

Evaluarea și valorificarea produselor (calitate, utilizare, prezentare, preț).

*

Noi posibilități de utilizare și decorare a produselor

.

Activități, meserii și profesii specifice realizării produselor din materiale metalice, materiale plastice, cauciuc, sticlă

CLASA a VII-a

Modulul: TEHNOLOGII DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice

asupra individului,

mediului și societății

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele

activități:

1.1

să identifice tipuri de rețele de comunicații și transport și efectele lor asupra omului și a mediului

utilizării diferitelor tehnologii de comunicare;

* 1.2

să identifice momente importante în evoluția tehnologiilor de comunicații și transport

1.3

să explice complementaritatea dintre rețeaua de comunicații și cea de transport

*1.4

să descrie mijloacele și căile de comunicații și transport din localitate

-

studiu de caz privind mijloacele de transport și căile de comunicații din localitate;

1.5

să propună soluții de protejare a mediului în condițiile transportului actual

a efectelor poluante produse de mijloacele de transport.

-

studiu de caz pentru identificarea tipurilor de rețele de comunicații și transport;

-

studiu de caz privind influența mijloacelor moderne de comunicații și transport asupra calității vieții;

-

exerciții de identificare a oportunității utilizării rețelelor de comunicații și transport în activitățile socio-umane;

-

discuții în grup privind avantajele și dezavantajele

-

identificarea diferitelor etape ale dezvoltării comunicațiilor (prin limbaj grafic, vizual etc.) și transporturi (de persoane, de mărfuri, de energie, de informații);

-

identificarea avantajelor oferite de tehnologiile neconvenționale;

-

identificarea relației dintre rețelele de comunicații și cele de transport utilizând fotografii, albume, reviste de specialitate etc.;

-

studiu de caz privind utilizarea comunicării în nodurile rețelelor de comunicații;

-

vizite în nodurile și căile rețelelor de transport;

-

studii de caz;

-

propunerea unor soluții de reducere

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

2.1

să utilizeze tehnologii moderne de comunicații pentru realizarea unor aplicații

confort, securitate, efecte poluante, preț;

*2.2

să realizeze produse grafice specifice comunicațiilor și transporturilor

- exerciții de elaborare de schițe, scheme, tabele specifice sistemelor de comunicații și transport

* 2.3

să aleagă cele mai potrivite căi și aplicații pentru obținerea și/sau transmiterea datelor

- interpretarea, analiza și afișarea informației cu verificarea corectitudinii acesteia

-

exerciții de alegere a unui produs sau a unui serviciu în funcție de diferite criterii: calitate, design, comoditate,

-

prospectarea pieței;

-

redactarea și expedierea unui mesaj prin poștă;

-

transmiterea unui fax, e-mail;

-

utilizarea cartelelor magnetice, telefon, metrou etc.

-

utilizarea telefoniei fixe și mobile, a interfonului etc.;

-

activități practice de utilizare a unor softuri;;

3.

Valorificarea în comunicare a termenilor si simbolurilor specifice tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele

activități:

3.1

să utilizeze simboluri și terminologia specifică comunicațiilor și transporturilor

3.2

să selecteze pentru uzul personal informații din diverse surse referitoare la comunicații și transporturi

-

exerciții de selectare a termenilor si a simbolurilor specifice comunicațiilor și transporturilor, din diferite enunțuri și imagini prezentate;

-

exerciții de interpretare a simbolurilor și semnelor grafice specifice comunicațiilor și transporturilor;

-

identificarea avantajelor și dezavantajelor oferite de sursele de informare din sistemele de comunicații și transport;

-

operare cu diverse surse de informare (carte de telefon, mersul trenurilor, teletext, internet etc.).

4.

Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a capacității de orientare profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activități:

4.1

să descrie oportunități profesionale legate de serviciile de comunicații și transport existente și de perspectivă

-

studiul unor materiale din media pentru dezvoltarea carierei (oferte de locuri de muncă, publicitate, teste on-line);

-

simulări de interviuri;

-

transmiterea unui CV, scrisori de intenție, de mulțumire etc.;

-

exerciții de identificare a meseriilor și profesiilor din domeniul comunicațiilor și transporturilor.

CONȚINUTURI

Sisteme de comunicații și transporturi: noțiuni generale, structură

Rețele de comunicații (căi, noduri, terminale):de telecomunicații (rețele informatice, telefonia mobilă și fixă, rețele de televiziune și radio etc.);

-

sistemul poștal.

Rețele de transport (căi, noduri, terminale) : terestru (feroviar, rutier), aerian, pe apă (naval și fluvial);

*Transporturi prin conducte și pe cablu.

Mijloace

ș i tehnologii de realizare a transportului de persoane, de mărfuri și de informații.

* Tehnologii neconvenționale (pe pernă de aer, suspensii magnetice).

Comunicații și limbaj grafic în transporturi. * Soft educațional.

Calitatea serviciilor de comunicații și transport.

Impactul dezvoltării comunicațiilor și transporturilor asupra individului, mediului și societății. Soluții de protejare a mediului.

CLASA a VIII-a

Modulul: ENERGIE

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activități:

1.1

să recunoască forme ale energiei, surse și principalele tehnologii de obținere a acesteia

*1.2

să identifice surse și tehnologii de obținere a energiei

1.3

să analizeze efectele tehnologiilor de producere a energiei și utilizarea ei asupra mediului

-

exerciții de comparare a diferitelor forme de energie: mecanică, termică, chimică, luminoasă, electrică etc.;

-

identificarea surselor de energie

-

identificarea etapelor dezvoltării tehnologiilor de obținere a energiei cu ajutorul ilustrațiilor, textelor de specialitate, diapozitivelor, albumelor etc.;

-

dezbatere privind importanța surselor neconvenționale de producere a energiei;

-

identificarea tehnologiilor de obținere și utilizare a diferitelor forme de energie și efectelor sociale;

-

culegerea de informații referitoare la sursele energetice naturale specifice zonei;

-

vizite la agenți economici de profil;

-

dezbateri privind modalitățile de protejare a mediului;

-

studiu de caz pentru identificarea posibilităților de economisire a energiei de diferite tipuri.

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a produselor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele

activități:

2.1

să execute montaje simple din domeniul electric respectând măsurile de asigurare a

securității și sănătății în muncă

sănătății în muncă

2.2

să interpreteze schițe ale unor circuite electrice

* 2.3

să remedieze defecțiuni simple din domeniu

-

exerciții de depistare și remediere a defectelor unor elemente de circuit care nu se află sub tensiune (priză, întrerupător, fișă, lanternă, ceas electronic)

cu respectarea normelor de tehnică a securității muncii.

-

aplicații practice de realizare a unor montaje simple

-

dezbateri pe teme de asigurare a securității și

-

exerciții de citire a schemelor de circuite electrice dintr-o locuință;

-

activități de utilizare de softuri

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele

activități:

3.1

să utilizeze termeni tehnici și simboluri

specifice domeniului energetic

-

exerciții de selectare a termenilor și simbolurilor

specifice domeniului energetic din diferite enunțuri

și imagini prezentate;

3.2

să valorifice într-un mesaj propriu,

termenii și simboluri le

specifice

-

exerciții de redactare a unor mesaje (în cuvinte sau

limbaj grafic) pe baza unui suport vizual.

4. Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a capacității de orientare profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele

activități:

4.1

să compare avantajele și dezavantajele unor locuri de muncă din domeniul

energetic în scopul orientării profesionale

-

discuții cu specialiști care lucrează în domeniu;

-

documentare din materiale de specialitate;

4.2

să identifice pe plan local, posibilele profesii din domeniul energetic

-

vizite la agenți economici de profil;

-

studiu de caz privind profesiile oamenilor implicați în producerea și distribuirea energiei la nivel local;

4.3

să identifice alternative și oportunități în utilizarea și economisirea energiei

-

culegere de informații referitoare la modalități de utilizare și economisire a energiei;

-

evidența consumurilor și a costurilor de energie.

CONȚINUTURI

Forme de energie: mecanică, termică, chimică, luminoasă, electrică etc.

Surse de energie.

*Surse energetice specifice zonei .

Elemente de limbaj grafic specific. * Soft educațional.

Tehnologii de obținere a energiei.

*Tehnologii specifice zonei geografice.

Transport și distribuție prin sistemul energetic național. Domenii de utilizare. Consumatori de energie.

Energia în gospodărie:

-

forme de energie și utilizarea lor;

-

circuite electrice dintr-o locuință;

* circuite termice, gaze;

-

consumatori electro-casnici;

-

metode de economisire a energiei;

-

*Remedierea defectelor simple a elementelor de circuit și a aparatelor electro-casnice; scule utilizate (șurubelnițe, clești, ciocane /pistol de lipit, creion de tensiune etc.); securitatea și sănătatea în muncă; prevenirea și stingerea incendiilor.

Impactul tehnologiilor de producere și utilizare a energiei asupra omului și a mediului.

CLASA A VIII-A

Modulul: DOMENII PROFESIONALE

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Înțelegerea implicațiilor dezvoltării tehnologice asupra individului, mediului și societății

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei

următoarele activități:

a

VIII-a

se

recomandă

1.1

să enumere profesionale

principalele

domenii

1.2

să identifice impactul tehnologiei asupra evoluției profesiilor; asupra relațiilor de muncă și asupra mediului

mediului înconjurător și asupra relațiilor de muncă.

1.3

să identifice principalele competențe ale personalului angajat în diverse domenii de activitate

-

investigarea unor domenii de activitate în funcție de profesiile și meseriile lor;

-

discuții privind tendințele în evoluția pieței muncii;

-

observarea evoluției unor domenii profesionale noi (informatică, telecomunicații etc.);

-

dezbateri privind implicațiile unor ocupații asupra

-

enumerarea principalelor responsabilități ale unui muncitor, maistru, tehnician, operator, proiectant, programator etc.;

-

analizarea unor fișe ale posturilor;

2.

Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și valorificare a unor produse

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei

următoarele activități:

a

VIII-a

se

recomandă

2.1

să identifice diferitele rute formare profesională oferite învățământul românesc

de de

proprii;

2.2

să elaboreze un plan propriu de dezvoltare profesională în funcție de competențele

personale

și

de

caracteristicile pieței muncii

*2.3

să utilizeze diferite tehnici de prezentare pentru ocuparea unui loc de muncă

*2.4

să elaboreze, după model, un plan simplu de afaceri pentru obținerea unui produs sau a unui serviciu

-

studierea ofertelor educaționale în diverse contexte: documente oficiale, târguri de oferte educaționale, " Ziua porților deschise", vizite la grupurile școlare etc.;

-

exerciții de comparare a diverselor oportunități profesionale în raport cu nevoile și interesele

-

completarea de chestionare /fișe de autoevaluare;

-

stabilirea elementelor de bază ale portofoliului profesional individual;

-

exersarea tehnicilor de prezentare la interviu;

-

jocuri de rol: ofertant – beneficiar;

-

scrierea unei scrisori de intenție;

-

elaborarea unor CV-uri;

-

utilizarea soft-ului educațional

-

analiza etapelor de elaborare a unui plan de afaceri

-

analiza unor modele concrete de planuri de afaceri;

-

elaborarea unui plan simplu de afaceri

3.

Valorificarea

în

comunicare

a

termenilor

și

simbolurilor

specifice

tehnologiilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei

următoarele activități:

a

VIII-a

se

recomandă

3.1

să utilizeze termeni specifici diferi- telor domenii profesionale la testările pentru obținerea unui loc de muncă

-

simulări de interviuri;

-

discuții cu agenți economici;

-

elaborare de CV-uri;

-

realizare de cărți de vizită;

3.2

să valorifice într-un mesaj propriu termenii și simbolurile învățate

în cuvinte și invers;

*3.3

să coreleze simbolurile cu semnificația lor și cu domeniul profesional în care sunt utilizate

-

exerciții de redactare, transmitere a unor mesaje (în cuvinte sau simboluri) pe baza unui suport vizual;

-

exerciții de "traducere" a semnelor și simbolurilor

-

exerciții de interpretare a unor semne și simboluri de pe produse, etichete, panouri de avertizare, indicatoare etc.

-

realizarea de simulări privind utilizarea și respectarea unor norme de protecția muncii.

4.

Dezvoltarea

spiritului

de

inițiativă

și

a

capacității

de

orientare

profesională

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei

următoarele activități:

a

VIII-a

se

recomandă

*4.1

să organizeze informații relevante pentru obținerea / practicarea diferitelor calificări profesionale

4.2

să formuleze o opțiune pentru viitoa- rea meserie în concordanță cu pro- priile interese și aptitudini

loc de muncă;

4.3

să coreleze opțiunile profesionale cu nevoile și resursele zonei geografice și cu tendințele majore de evoluție a

pieței muncii

zonă;

* 4.4

să aplice etape ale planului de afaceri pentru obținerea unui produs sau a unui serviciu

etc.

-

elaborarea in grup a unor "fișe ale postului" pe baza consultării documentelor si vizitelor efectuate la agenți economici din domeniul serviciilor;

-

vizionarea unor materiale înregistrate în întreprinderi mici și mijlocii;

-

realizarea unei liste cu locuri de muncă posibile pe baza studierii ofertelor din mass-media;

-

simularea pașilor necesari pentru obținerea unui

-

analiza structurii de ocupare a forței de muncă în zonă /regiune;

-

discuții cu reprezentanți ai agenților economici din

-

simularea unor activități propuse în planul de afaceri;

-

organizarea unor competiții pe componente ale planului de afaceri: promovare, comercializare

CONȚINUTURI

Domenii profesionale Specificul profesional al diferitelor zone geografice. Domenii profesionale noi.

Rute de formare profesională. Competențe profesionale: descriere.

Cerere și ofertă pe piața muncii.

Calitatea muncii și relațiile de muncă. Comportamentul în afaceri.

Tendințe în evoluția pieței muncii: * Dezvoltarea domeniului serviciilor, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii etc.

Mobilitate ocupațională.

Protecția mediului în contextul diverselor domenii profesionale.

*Planul de afaceri: condiții de elaborare, principalele etape de realizare, modele ale unor planuri de afaceri.

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

ORDIN

privind aprobarea programelor școlare revizuite pentru discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte, clasele a V-a—a VIII-a*)

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației, cercetării și tineretului

emite prezentul ordin.

*) Aprobată de

Ordinul nr. 4.988 din 5 august 2008 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008.

Articolul 1

— Se aprobă programele școlare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educație muzicală, Educație plastică, clasele a V-a—a VIII-a, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2008—2009, pentru programele școlare revizuite la clasele a V-a—a VII-a. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziție contrară privind programele școlare pentru disciplinele menționate la art. 1, clasele a V-a—a VII-a, se

abrogă.

Articolul 3

— Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2009—2010, pentru programele școlare revizuite la clasa a VIII-a.

Articolul 4

— Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 5

— Direcția generală management învățământ preuniversitar,

Direcția

generală

învățământ

în

limbile minorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală buget- finanțe,

patrimoniu

și

investiții,

Centrul

Național

pentru Curriculum

și

Evaluare

în

Învățământul

Preuniversitar, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educației, cercetării și tineretului,

Cristian Mihai Adomniței

București, 5 august 2008.

Nr. 4.988.

*) Ordinul nr. 4.988/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

EDUCAȚIE MUZICALĂ

Clasele a V-a - a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Proces complex și unitar, ce se desfășoară stadial, educația muzicală are drept scop dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale.

Documentul de față reprezintă curriculum-ul de educație muzicală pentru clasele a V-a - a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii.

Opțiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele următoare:

imperativele reformei învățământului, racordate la tradițiile învățământului muzical românesc;

proiectarea curriculum-ului pornind de la finalitățile și obiectivele învățământului;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacități și atitudini esențiale în formarea personalității;

necesitatea proiectării concentrice a conținuturilor, asigurând continuitatea și progresia de la o clasă la alta.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de școlaritate obligatorie, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiții muzicale proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanță.

Sugestiile privind repertoriul de cntece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparținând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a - a VII-a și 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conține atât obiective de referință și conținuturi obligatorii, care aparțin curriculum-ului nucleu, cât și altele, la decizia școlii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a a VII-a și 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

În ceea ce privește distribuția orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfășura fie în alternanță cu orele de educație plastică, fie grupate într-un singur semestru.

NOTĂ : Prezenta programă este valabilă și pentru școlile în care predarea se face în limbi ale minorităților naționale. În lecții se poate include material vocal și instrumental (exemple: reproduceri de cântece și audiții) conform specificului național.

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

4.

Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/ artistice

OBIECTIVE CADRU

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative, vocale și instrumentale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

1.1

să interpreteze vocal, individual sau în grup, cântece la unison sau în aranjamente armonico-polifonice simple, respectând indicațiile de interpretare și gestica dirijorală

1.2

acompanieze ritmic

cântecele interpretate

1.3

să folosească în mod corect tehnica instrumentală

specifică

anumitor instrumente 1

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de respirație, emisie, dicție; exerciții de intonație;

exerciții de frazare; interpretare vocală la unison;

cântare alternativă, cu ison, în canon; cântare vocală pe 2 voci;

cântare expresivă, reliefând valențele poetice ale textului;

acompaniere ritmică, folosind corpul sau diferite obiecte sonore și instrumente de percuție; exerciții de tehnică instrumentală (stabilirea tehnicii

de mânuire a claviaturii și de emisie sonoră la diferite instrumente: orgă electronică, fluier, chitară, block flötte etc.).

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

2.1

să audieze cu atenție lucrările muzicale, recunoscând elementele de limbaj învățate

2.2

să compare fragmentele audiate, sesizând anumite diferențe sau similitudini

2.3

să-și exprime propriile impresii privind muzica audiată

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de reproducere, comparare

și recunoaștere a înălțimii și duratei sunetelor muzicale;

audiții muzicale;

prezentarea familiilor de instrumente muzicale; identificarea timbrului, a tempoului și a

nuanțelor;

identificarea lucrării

muzicale sau a fragmentului audiat;

dezbatere pe baza biografiei marilor compozitori;

pregătire și participare la concerte; comentarea impresiilor dobândite în urma

participării la concerte.

1

Obiectivele de referință, activitățile de învățare și conținuturile marcate prin asterisc sunt integrate în segmentul “Curriculum la decizia școlii”. Celelalte obiective de referință, activități de învățare și conținuturi constituie segmentul “Curriculum nucleu” definit în calitate de “Curriculum de bază”.

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

*3.1 să descifreze cântece scrise în tonalitățile Do major și la minor, utilizând elementele de limbaj învățate

3.2

să identifice în lucrările interpretate sau audiate elementele de limbaj muzical

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de intonație;

exerciții de citire și scriere a notelor muzicale;

citire ritmică; solfegiere;

exerciții de recunoaștere a înălțimii și duratei sunetelor;

recunoașterea tempoului și a nuanțelor; exerciții de sesizare a expresivității intervalelor

muzicale;

analiza gamelor Do Major și la minor; audiții muzicale;

concurs: “Recunoaște instrumentul!”; identificarea structurii cântecelor.

4.

Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale și artistice

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

4.1

să cânte cu participare afectivă

4.2

să improvizeze ritmic pe o temă dată

4.3

să găsească un ison la o melodie dată

4.4

să reprezinte prin mișcare, vers, culoare, desen, conținutul sugerat de muzică

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

interpretare muzicală; jocuri muzicale;

improvizații muzicale utilizând intervalele și formulele ritmice învățate;

organizare de momente artistice, medalioane muzicale, serbări;

audiții muzicale;

participare la spectacole muzicale; concursuri cu teme muzicale;

improvizații demișcări adecvate unui cântec;

realizare de desene reprezentative pentru lucrările muzicale studiate.

1.

Practica muzicală

Practica vocală:

CONȚINUTURI

deprinderi specifice de cânt: ținuta corporală, respirația, emisia, dicția, articulația

modalități de cântare: individuală și în grup, în dialog, monodică și

*polifonică

(cu ison, în canon pe două voci)

repertoriu de cântece 2

Practica instrumentală: 3

deprinderi de tehnică instrumentală repertoriu de lucrări instrumentale

2

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

3

. Se recomandă utilizarea instrumentelor de percuție, a celor de suflat (block flötte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce învață instrumente în școlile de artă, cluburi etc.

2.

Elemente de limbaj muzical 4

Melodia:

sunetele și notele muzicale cuprinse întredo1 și do2(si do 2) și sol (octava mică) și sol 2 (octava a II-a)

intervale muzicale

organizări sonore: tonalitățile Do Major și la minor natural; Ritmul:

duratele sunetelor și ale pauzelor muzicale și valorile corespunzătoare (pătrimea, optimea, doimea, nota întreagă, șaisprezecimea)

punctul de prelungire (doimea, pătrimea și optimea cu punct) combinații ritmice cu duratele învățate, în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4

Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante

Nuanțele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano

Timbrul vocal (voci de copii, femei, bărbați) și instrumental (familii de instrumente muzicale) Structura muzicală a cântecului: strofă, refren, rând melodic

3.

Elemente de cultură muzicală

Date despre lucrările muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

Compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, J. Haydn, L. v. Beethoven, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac

Audiții muzicale 5

Sugestii pentru repertoriul de cântece 6

Deșteaptă-te, române!

A. Pann

Tricolorul

C. Porumbescu

Marșul lui Iancu

T. Popovici

Barbu Lăutarul

Bardul din Mircești

P. Mezetti

Revedere

D.G. Kiriac

La oglindă

T. Popovici

Limba românească

I. Cartu

Sfinte Dumnezeule

melodie tradițională

Prohodul Domnului

melodie tradițională

Hristos a Înviat

melodie tradițională

Fie numele Domnului binecuvântat

Al. Podoleanu

Colinde

populare

Hora mare (Frunză verde de cicoare)

popular

Mândru-i jocul Hațegana

popular

Fata de păstor

T. Teodorescu

Moara

T. Popovici

A ruginit frunza din vii

D.G. Kiriac

Răsună codrul

I.D. Chirescu

Cucule, pasăre sură

I.D. Chirescu

Cântec de primăvară

W.A. Mozart

Copilul și floarea

J. Brahms

Cântecul gamei

R. Rogers

4

Conținuturile incluse în acest capitol nu vor constitui subiectul unor lecții teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrărilor muzicale interpretate-audiate.

5

A se consulta sugestiile pentru audițiile muzicale.

6

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Sugestii pentru audițiile muzicale 7

Antologie de folclor

(Cântece și jocuri populare)

T. Alexandru

Trompetele răsună

G. Musicescu

La oglindă

T. Popovici

Morarul

D.G. Kiriac

Pe cărare sub un brad

Imnul eroilor

I.C. Brătianu

Mama

I.D. Chirescu

Rugăciune

I.D. Chirescu

Dorulețul

I.D. Chirescu

Marșul lui Tudor

din oratoriul

Tudor Vladimirescu

Gh. Dumitrescu

Dans țărănesc

C. Dimitrescu

Baladă pentru vioară și pian

C. Porumbescu

Trei jocuri românești

P. Constantinescu

Dansuri românești

B. Bartok

Cântec de leagăn

W.A. Mozart

Repetiție de concert

W.A. Mozart

Mica serenadă

W.A. Mozart

Alla Turca

din

Sonata pentru pian în La majornr. 11

W.A. Mozart

Anotimpurile

A. Vivaldi

7

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative, vocale și instrumentale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

1.1

să interpreteze vocal, fluent și expresiv, la unison și în diferite

*aranjamente armonico-polifonice, cântece aparținând diferitelor tipuri de muzică

1.2

să îmbogățească cântarea vocală cu intervenții instrumentale

1.3

să interpreteze instrumental melodiile învățate vocal

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de cultură vocală (respirație, emisie, frazare, dicție);

interpretare vocală la unison, individuală sau în grup;

interpretare vocală pe două voci (în canon sau armonică);

concursuri de interpretare;

intervenții instrumentale cu caracter de improvizație;

exerciții de tehnică instrumentală.

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

2.1

să asculte cu interes lucrări muzicale de diferite genuri, sesizând expresivitatea elementelor de limbaj muzical

2.2

să sesizeze apariția temelor caracteristice în discursul muzical și să le fredoneze

2.3

recunoască

lucrări

muzicale, identificând tipul de muzică și autorul lor

2.4

să-și exprime preferințele muzicale, argumentându-le

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

audiții muzicale;

comentarea lucrărilor audiate;

dezbateri pe tema lucrărilor muzicale audiate; concursuri de recunoaștere a temelor muzicale caracteristice;

exerciții și concursuri de recunoaștere a lucrărilor muzicale;

identificarea tipului de muzică; audiere de emisiuni muzicale radio;

vizionarea de emisiuni sau filme muzicale TV; participare la concerte;

comentarea lucrărilor muzicale audiate.

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

*3.1 să descifreze cântece scrise în tonalități majore și minore cu o alterație la cheie

3.2

să identifice și

*să redea formulele ritmice învățate

3.3

să diferențieze în audiție caracterul major sau minor al tonalităților învățate

3.4

să identifice în lucrările audiate temele muzicale și să analizeze structura lor

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de citire ritmică și melodică; solfegiere;

construire după model a gamelor majore și minore cu o alterație la cheie;

*exerciții de recunoaștere (dictee muzicale);

audiții muzicale;

exerciții de delimitare a temei muzicale și de determinare a elementelor ei componente;

identificarea temelor muzicale în lucrările audiate.

4.

Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/ artistice

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

4.1

să cânte nuanțat, corelând interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis

4.2

să diversifice și să îmbogățească interpretarea muzicală

4.3

să sesizeze momentele de intervenție instrumentală în cadrul unei cântări vocale

4.4

să-și valorifice aptitudinile muzicale ca interpret

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

interpretare muzicală; exerciții și jocuri muzicale;

exerciții de continuare a unei linii melodice începute pe un text dat;

construire de teme muzicale pornind de la un motiv dat;

concepere de programe artistice; audiții muzicale;

jocuri muzicale;

participarea la pregătirea și susținerea unor serbări muzicale, serate sau momente muzicale.

1.

Practica muzicală

Practica vocală

deprinderi specifice de cânt

CONȚINUTURI

cântarea monodică și

*polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci)

repertoriu de cântece 8

Practica instrumentală:

deprinderi de tehnică instrumentală repertoriu de lucrări instrumentale

2.

Elemente de limbaj muzical

Melodia:

modificarea înălțimilor sunetelor prin semnele de alterație

organizări sonore: tonalitățile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor Ritmul:

combinații ritmice în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare) sincopa

contratimpul

Tempoul: accelerarea și rărirea mișcării (accelerando și rallentando) Nuanțele: crescendo și descrescendo

Timbrul:

formații vocale: corul de voci egale și mixt

formații instrumentale: orchestra de muzică simfonică Elemente de structură:

tema muzicală

forma mono-, bi- și tripartită

3.

Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică și genuri reprezentative:

muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc și melodia instrumentală de joc

*muzica religioasă 9

creații muzicale culte: miniatura instrumentală, suita, rapsodia muzică de divertisment: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk

Compozitori: G.F. Händel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss,G. Bizet, Gh. Cucu, Gh.

8

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

* Obiectivele de referință, activitățile de învățare și conținuturile marcate prin asterisc sunt integrate în segmentul “Curriculum la decizia școlii”.

9

Acest conținut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice.

Dima, G. Musicescu, G. Enescu Audiții muzicale 10

Sugestii pentru repertoriul de cântece 11

Deșteaptă-te, române!

după A. Pann

Pe-al nostru steag

C. Porumbescu

Hora Unirii

Al. Flechtenmacher

Biruitorii

Trompetele răsună

G. Musicescu

Ca o zi de primăvară

G. Musicescu

Stejarul

G. Musicescu

Plaiuri părintești

L. Profeta

S-a dus cucul de pe-aici

popular

Pitpalacul

N. Oancea

Pe lângă plopii fără soț

G. Șerban

Ciobănaș cu trei sute de oi

popular

Pe cărare sub un brad

D.G. Kiriac

Primăvara

P. Ciorogariu

Coborâi din deal în vale

popular

Veniți să ne închinăm

cântare bisericească

Hristos a înviat

G. Musicescu

Cu noi este Dumnezeu

cântare bisericească

Colinde

populare

Oda bucuriei

L. van Beethoven

Teiul

Fr. Schubert

Cântec de leagăn

Fr. Schubert

Păstrăvul

Fr. Schubert

Ave Maria

Fr. Schubert

Sugestii pentru audițiile muzicale 12

Miluiește-mă, Dumnezeule

Gh. Cucu

Haz de necaz

Gh. Cucu

Miniaturi pentru pian

S. Drăgoi

Brâul amestecat

Pr. Vlaiculescu

Menuet

L. Boccherini

Cântece fără cuvinte

F.M. Bartholdy

Für Elise

L. van Beethoven

Contradansuri

L. van Beethoven

Valsuri

J. Brahms

Dansuri ungare

J. Brahms

Vals brillant

Fr. Chopin

Humoreska

A. Dvorak

Valsuri

J. Strauss

10

A se consulta repertoriul de audiții muzicale.

11

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

12

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Impromptu-uri

Fr. Schubert

Momente muzicale

Fr. Schubert

Păstrăvul

Fr. Schubert

Lacul lebedelor

(fragmente)

P.I. Ceaikovski

Spărgătorul de nuci

P.I. Ceaikovski

Bolero

M. Ravel

Dans spaniol

E. Granados

Badinerie

din

Suita 2 în si minor pentru orchestră

J.S. Bach

Visare

R. Schumann

Suita

Muzica apelor

(fragmente)

G.Fr. Händel

Rapsodia albastră

G. Gershwin

Suita I, partea I,

Imaginile dimineții

E. Grieg

Suita a II-a

Peer Gynt

(fragment)

E. Grieg

Tablouri dintr-o expoziție

M. Mussorgski

Messias

G.Fr. Händel

Rapsodia română nr. 1 și nr. 2

G. Enescu

Suita

Impresii din copilărie

G. Enescu

Poema română

G. Enescu

Suita

La seceriș

T. Brediceanu

Suita

În Munții Apuseni

M. Negrea

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAȚIE MUZICALĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educația muzicală - ca disciplină de învățământ - are drept scop dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale.

Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de

Educație muzicală

pentru clasele a VII-a - a VIII-a, ca parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte:

-

generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004;

-

menținerea și în perioada următoare a struc

-

-

turii și a alocărilor orare din actualul plan-cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr.

3638/11.04.2001;

-

centrarea obiectivelor pe formarea de capacități și atitudini, a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanță, la sfârșitul clasei a VIII-a.

Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanță la sfârșitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilității să fie respectat într-o mai mare măsură.

Prezentul document cuprinde:

-

obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de școlaritate obligatorie;

-

obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiții muzicale proiectate pentru fiecare clasă;

-

standarde curriculare de performanță.

Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparținând zonei folclorice respective.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a și 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conține atât obiective de referință și conținuturi obligatorii, care aparțin curriculum-ului nucleu, cât și altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc și nu fac obiectul evaluărilor naționale.

În ceea ce privește distribuția orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfășura fie în alternanță cu orele de educație plastică, fie grupate într-un singur semestru.

Prezenta programă este valabilă pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar, inclusiv școlile cu predare în limbile minorităților naționale. În acest ultim caz, în lecțiile de

Educație muzicală

se poate include material vocal și instrumental (exemple: reproduceri de cântece și audiții), conform specificului național.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

4.

Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/artistice

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative, vocale și instrumentale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

1.1

să interpreteze vocal cântece de diferite tipuri și genuri, controlând schimbările de dinamică, timbru și tempo

*1.2 să utilizeze diferite procedee armonico- polifonice (cântări în canon pe două sau trei voci)

1.3

să interpreteze teme muzicale accesibile din lucrări celebre

1.4

să interpreteze instrumental cântece folosind tehnici specifice

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

-

exerciții de cultură vocală, relaxare, respirație, articulație, intonație, dicție

-

interpretare vocală, individuală sau în grup; -

cântare în canon pe două sau trei voci;

-

cântare armonică pe două voci;

-

interpretare de teme muzicale celebre;

-

exerciții de tehnică instrumentală;

-

interpretare instrumentală.

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

2.1

să asculte diferite lucrări muzicale, identificând tipul și genul de muzică

2.2

să aprecieze bogăția și varietatea folclo- rului muzical românesc, recunoscând în lucrările audiate specificul zonal

2.3

să sesizeze specificul diferitelor tipuri de muzică (populară, ușoară, de operă)

*2.4 să coreleze informațiile privind activi- tatea marilor compozitori cu contextul socio-cultural în care au creat

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

-

audiții muzicale;

-

pregătire și participare la concerte, spectacole muzicale;

-

audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de emisiuni TV sau casete video cu înregistrări muzicale;

-

discutarea și analizarea lucrărilor audiate;

-

concursuri “Recunoașteți audiția”, “Recunoașteți interpretul”;

-

povestirea acțiunii unor opere, operete, balete;

-

documentare independentă (cărți, reviste, programe de concert) .

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

*3.1 să descifreze cântece și teme muzicale în tonalitățile învățate

*3.2 să identifice forma fixă sau liberă a genurilor muzicii populare

3.3

să cunoască și să diferențieze elementele componente ale genurilor muzicale scenice

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

-

exerciții melodice și ritmice;

-

solfegiere;

-

exerciții de

intonare și recunoaștere a intervalelor

caracteristice

din

tonalitățile învățate;

-

recunoașterea formei cântecelor populare;

-

audiții muzicale.

4.

Cultivarea sensibilității, imaginației și creativității muzicale/artistice

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să interpreteze cu sensibilitate și expresivitate piesele muzicale abordate

4.2

să sesizeze aportul elementelor de limbaj în planul expresivității muzicale

4.3

să realizeze variații muzicale pe anumite teme ritmice sau melodice

4.4

să găsească anumite formule de acom- paniament ritmic sau instrumental

4.5

să asocieze mesajul muzical receptat imaginii vizuale

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

-

interpretare;

-

exerciții de realizare a unor variații pe o temă dată;

-

audiții muzicale;

-

exerciții muzicale de tip “întrebare-răspuns”;

-

acompaniamente instrumentale folosind treptele principale ale tonalității;

-

schițarea de decoruri și costume pentru genurile scenice;

-

comentarea unor lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii de ordin regizoral cu rol în sporirea expresivității;

-

imaginarea portretului fizic și moral al unui personaj dintr-o operă celebră pornind de la expresia muzicală.

1.

Practica muzicală

Practica vocală:

deprinderi specifice de cânt

CONȚINUTURI

cântarea monodică și

*polifonică (pe două și trei voci)

repertoriu de cântece 1

Practica instrumentală:

deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale

2.

Elemente de limbaj muzical

Melodia:

organizări sonore tonale (actualizare) Ritmul:

măsuri simple și compuse: 2/8, 3/8. 5/8

*diviziuni excepționale: trioletul

* ritmul măsurat și nemăsurat

Tempoul și nuanțele și rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul:

formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara

interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară Elemente de structură:

*forma fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească

elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr

3.

Elemente de cultură muzicală

Tipuri de muzică și genuri reprezentative:

muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea, cântecul de nuntă;

*genuri ale folclorului neocazional: doina și balada

*muzică religioasă

1

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

muzică cultă: opera, opereta, baletul muzică ușoară: stiluri și interpreți

Compozitori: W. A. Mozart, G. Bizet, G. Rossini, G. Verdi, K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski,

A. Pann, I. Vidu, M. Jora audiții muzicale 2

Sugestii pentru repertoriul de cântece 3

Imnul eroilor

I.G. Brătianu

Românul

C. Porumbescu

Trompetele răsună

G. Musicescu

Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul

din colecția G. Musicescu

Vântuleț de primăvară

popular

Trandafir de la Moldova

popular

M-a făcut mama oltean

popular

Fata dobrogeană

popular

Tatăl nostru

A. Pann

Apărătoarei Doamne

cântare bisericească

Unul sfânt

cântare bisericească

Mântuiește Doamne, poporul tău

cântare bisericească

Mergi la cer

A. Flechtenmacher

Colinde

O, lume, ce frumoasă ești!

L. van Beethoven

Cântări de veselie

G. Donizetti

Cântec de leagăn

J. Brahms

Barcarola

C.M. von Weber

Corul vânătorilor

din opera

“Freischütz”

C.M. von Weber

Sugestii pentru audițiile muzicale 4

Răsunetul Ardealului

I. Vidu

Răsunet de la Crișana

I. Vidu

Grânele vara se coc

I. Vidu

Negruța

I. Vidu

Trandafir de pe răzoare

S. Drăgoi

Opera

Năpasta

(fragmente)

S. Drăgoi

Divertisment rustic

S. Drăgoi

Tatăl nostru

A. Pann

Poloneze

Fr. Chopin

Valsuri

Fr. Chopin

Mazurci

Fr. Chopin

Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră

Fr. Chopin

Opera

Nunta lui Figaro

(uvertura, arii)

W.A. Mozart

2

A se consulta sugestiile pentru audițiile muzicale.

3

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

4

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

Sugestii pentru audițiile muzicale 4

Opera

Oberon

(uvertură)

K.M. von Weber

Opera

Freischütz

(fragmente)

K.M. von Weber

Opera

Bărbierul din Sevilla

(uvertura, arii)

G. Rossini

Opera

Wilhelm Tell

(uvertura)

G. Rossini

Opera

Coțofana hoață

(uvertura)

G. Rossini

Opera

Traviata

(arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera

Aida

(arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera

Nabucco

(arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera

Trubadurul

(arii, duete, coruri)

G. Verdi

Opera

Ernani

(arii, duete, coruri)

G. Verdi

Baletul

Lacul lebedelor

(fragmente)

P.I. Ceaikovski

Baletul

Spărgătorul de nuci

(fragmente)

P.I. Ceaikovski Baletul

Frumoasa din pădurea adormită

(fragmente)

P.I. Ceaikovski Baletul “ La piață”

(fragmente)

M. Jora

Opera

Carmen

(fragmente)

G. Bizet

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

1.1

să interpreteze cu acuratețe un repertoriu divers de cântece și de teme muzicale

1.2

să interpreteze instrumental un reper-toriu de cântece și teme muzicale respec-tând indicațiile de frazare, nuanțare, tempo

1.3

să realizeze acompaniamente instrumen- tale simple la cântecele învățate

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

-

exerciții de cultură vocală;

-

interpretare de cântece sau teme mu-zicale; - cântare în canon;

-

cântare armonică;

-

exerciții de tehnică instrumentală;

-

interpretare instrumentală;

-

interpretare vocală de cântece;

-

acompaniament instrumental.

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

2.1

să asculte o varietate de lucrări muzicale, identificând anumite elemente de limbaj musical

2.2

recunoască

lucrări

muzicale reprezentative din creația universală

2.3

să emită judecăți estetice personale asupra operelor muzicale audiate

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

-

audiții muzicale;

-

participare la concerte sau alte manifestări muzicale;

-

recunoașterea lucrărilor audiate;

-

identificarea genului;

-

discutarea și analizarea lucrărilor audiate;

-

utilizare de resurse variate pentru o mai bună înțelegere a lucrărilor muzicale audiate (programe de concert, reviste de specialitate, cărți, emisiuni radio, TV).

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

*3.1 să descifreze cântece în tonalitățile învățate

3.2

să analizeze elementele de limbaj muzical din lucrările învățate sau audiate

3.3

să diferențieze caracteristicile genurilor muzicale

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

-

exerciții de citire ritmică și melodică;

-

solfegiere de motive sau teme muzicale;

-

descifrarea instrumentală a unor lucrări/piese muzicale simple

-

audiții muzicale;

-

analiza lucrărilor audiate.

4.

Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale/artistice

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să interpreteze cu expresivitate piesele muzicale abordate

*4.2 să intervină cu idei personale în comentariul lucrărilor muzicale audiate

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

-

interpretare muzicală;

-

concursuri de interpretare;

-

dezbateri, schimburi de opinii;

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

4.3

să realizeze scurte improvizații și compoziții muzicale

4.4

să identifice relații între creații aparținând diferitelor arte

*4.5 să elaboreze proiecte artistice

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

-

creare de formule de acompaniament;

-

exerciții de transformare a unei teme muzicale; - crearea unor contramelodii la o temă dată;

-

crearea unor combinații simple de acorduri instrumentale la o melodie dată;

-

utilizarea de surse bibliografice;

-

realizarea unor ilustrații sonore la tablouri, desene animate, texte, scenarii;

-

proiectarea și organizarea de programe artistice.

1.

Practica muzicală

Practica vocală:

deprinderi specifice de cânt

CONȚINUTURI

cântarea monodică,

*polifonică (canon pe două și trei voci) și armonică (pe două voci)

repertoriu de cântece 5

Practica instrumentală:

deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale

2.

Elemente de limbaj muzical

Melodia:

organizări sonore tonale: tonalitățile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); * tonalitățile Re Major, si minor, Si bemol Major, sol minor

Ritmul:

combinații ritmice binare și ternare rolul expresiv al ritmului orchestra simfonică

3.

Elemente de cultură muzicală

Audiții muzicale 6

Genuri muzicale:

muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia muzica ușoară, muzica de divertisment, muzică de jazz

Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Liszt, F. M. Bartholdy, , J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu

5

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

6

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiții muzicale.

Sugestii pentru repertoriul de cântece 7

Deșteaptă-te, române!

A, Pann

Gaudeamus igitur

Pui de lei

I. Brătianu

Limba noastră

Al. Cristea

Graiul neamului

T. Cerne

Sfânta zi de liberate

Al. Flechtenmacher

Iancu la Turda

T. Popovici

Marș de 1 Mai

C. Porumbescu

Dorulețule

I. Chirescu

Eu mă duc, codrul rămâne

T. Teodorescu

Colinde

Chiril Popescu

Corul sclavilor

din opera

Nabucco

G. Verdi

Aria lui Papageno

din opera

Flautul fermecat

W.A. Mozart

Cântecul lui Solveig

din suita

Peer Gynt

E. Grieg

Trandafirul

F. Schubert

Arii

din opereta

Liliacul

J. Strauss

Sugestii pentru audițiile muzicale 8

Tocata și fuga în re minor

Suita nr. 2 în si minor

(fragmente)

Concertul pentru două viori și orchestră în re minor

(partea I)

Concertul italian

(pentru pian)

Concerte brandenburgice

(fragmente)

Missa în si minor

(fragmente)

Ave Maria Stabat mater

Concertul pentru vioară în la minor Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) Simfonia nr. 94 (Surpriza)

Concertul pentru pian și orchestră nr. 21 în Do Major

(partea a II-a)

Mica serenadă

Concertul pentru vioară și orchestră în La Major

(partea I)

Simfonia nr. 40 în sol minor

(partea I)

Sonata pentru pian op. 13 “Patetica” Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii)

Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major

(partea I)

Concertul pentru pian și orchestră nr. 5

(fragmente)

Simfonia a V-a

(fragmente)

Simfonia a IX-a în re minor

(fragmente)

Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă Un american la Paris

West Side Story Summertime

J.S. Bach

J.S. Bach

J.S. Bach

J.S. Bach

J.S. Bach

J.S. Bach

J.S. Bach - Ch. Gounod

S. Pergolesi

A. Vivaldi

J. Haydn

J. Haydn

W.A. Mozart

W.A. Mozart

W.A. Mozart

W.A. Mozart

L. van Beethoven

L. van Beethoven

L. van Beethoven

L. van Beethoven

L. van Beethoven

L. van Beethoven

A. Dvorak

G. Gershwin

L. Bernstein

L. Armstrong

7

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

8

La clasele, secțiile, școlile cu predare în limbile minorităților naționale, repertoriul de cântece și audițiile muzicale pot fi completate cu creații muzicale aparținând minorității respective.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

Obiective cadru

1.

Dezvoltarea capacităților interpretative (vocale și instrumentale)

2.

Dezvoltarea capacității de receptare a muzicii și formarea unei culturi muzicale

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj muzical

4.

Cultivarea sensibilității, a imaginației și a creativității muzicale

Standarde

S1.

Respectarea regulilor de cânt vocal și/sau instrumental (linie melodică sau acompaniament)

S2.

Receptarea și utilizarea elementelor de limbaj în practica muzicală (formule ritmice, măsuri, structuri melodice simple, elemente de dinamică etc.)

S3.

Recunoașterea apartenenței lucrărilor muzicale audiate la anumite tipuri de muzică

(populară, ușoară, simfonică)

S4.

Respectarea regulilor de interpretare vocală și/sau instrumentală a unor cântece din repertoriul învățat, care cuprind elementele de limbaj muzical prevăzute de programa școlară

S5.

Exprimarea cu ajutorul mijloacelor specifice altor discipline a mesajului muzical (coregrafie, arte plastice, literatură, istorie etc.), în funcție de aptitudinile individuale

EDUCAȚIE PLASTICĂ

Clasele a V-a - a VI-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Evoluția societății omenești face apel în mod constant la virtuțile formative ale educației prin școală și, între diferitele arii curriculare, artele vizuale în cazul curriculumului de față constituie un domeniu privilegiat de formare a unor atitudini proprii în fața operei de artă în parallel cu formarea la elevi de deprinderi pentru a exprima un limbaj specific.

Prin statutul său, obiectul de studiu

educație plastică promovează cultivarea sensibilității, a disponibilităților creative individuale în scopul comunicării cu și prin artă și crează premisele unui transfer către celelalte discipline și în viața socială.

Subliniem faptul că o mare parte din conținuturile ce vor fi predate pe parcursul întregului ciclu cum ar fi unele teorii despre formă și culoare, despre contrastele cromatice, despre dominante ș.a., sistematizate și structurate ca atare, se datorează contribuției unor artiști și teoreticieni conectați la mișcarea artistică a Școlii de la Bauhaus, adică secolul al XIX lea și prima parte a secolului XX.

Actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici:

este centrat pe raționalizarea activităților de învățare, în funcție de obiectivele cadru și de obiective de referință;

conținutul valoric este predominant;

este adaptat la posibilitățile de asimilare ale elevilor; este cu precădere intuitiv și formativ;

propune activități didactice diversificate în funcție de interesele și de posibilitățile elevilor.

În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de școlaritate obligatorie, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii pentru tematică, sugestii pentru aplicații proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanță.

Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele V - VII și 1/2 -1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conține atât obiective de referință și conținuturi obligatorii, care aparțin curriculum-ului nucleu, cât și altele, la decizia școlii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a - a VII-a și 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

2.

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

4.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

1.1

să folosească adecvat materialele și instrumentele de lucru

1.2

să identifice grupele de culori din cercul cromatic

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de folosire a diferitelor materiale de lucru, specifice diverselor domenii ale artelor plastice;

exerciții de recunoaștere, atât pe planșe didactice, cât și pe reproduceri de artă, a culorilor și a grupelor de culori;

exerciții de obținere a nuanțelor spre una dintre culorile vecine în steaua culorilor;

compoziții aplicative, folosind nuanțe ale culorilor calde sau reci.

2.

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

Obiective de referință

2.1

să reprezinte trăsăturile caracteristice ale unor structuri preferate din natură

2.2

să utilizeze o formă obținută prin transformarea structurilor naturale în structuri plastice

*2.3 să observe și să obțină contraste cromatice în diferite compoziții

Exemple de activități de învățare

observarea formelor naturale și a structurii lor exterioare și interioare;

exerciții de redare a formei diferitelor structuri, prin descompunerea sau secționarea lor;

exerciții de recompunere a formelor obținute, într-o structură plastică;

exerciții de utilizare și de creare a unor motive decorative;

compoziție decorativă realizată cu un motiv unic sau repetabil (tehnici diferite);

exerciții de identificare pe reproduceri de artă a contrastelor (de calitate, cald-rece);

exerciții de obținere a contrastelor studiate; compoziții figurative și nonfigurative, realizate

prin folosirea contrastelor (cel puțin o compoziție pentru fiecare contrast).

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

3.1

să obțină tratarea decorativă a suprafeței

3.2

să obțină tratarea picturală a suprafeței

3.3

să obțină expresivități ale punctului ori ale liniei ca ornamente decorative,

*elemente constructive și semne plastice

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de identificare a tratării decorative pe imagini-reproduceri de artă;

exerciții de obținere a petei decorative (uniforme) din culori sau amestecuri de culori (tonuri, nuanțe, griuri neutre);

compoziții decorative

folosind

tratarea decorativă (uniformă) a culorii, precum și diferite elemente de limbaj plastic;

observarea pe reproduceri de artă a tratării picturale a suprafeței;

exerciții de obținere a tratării picturale prin folosirea amestecurilor (tonuri, nuanțe, griuri neutre);

realizarea de compoziții aplicative, figurative și non-figurative prin folosirea tratării picturale a suprafeței;

exerciții de realizare a punctului și a liniei ca elemente decorative;

compoziții decorative realizate prin folosirea punctului și a liniei ca ornament (prin repetare, densificare, rarefiere, gru-pare etc.);

exerciții de obținere a punctului și a liniei ca semne plastice;

compoziții aplicative conținând expresivități ale punctului și ale liniei ca semne plastice.

4.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

*4.1 să identifice trăsăturile specifice artelor plastice din antichitate

4.2

să diferențieze ramurile și genurile artelor plastice, opera de artă autentică de kitsch, originalul de reproducere

CONȚINUTURI

dialog provocat pe bază de reproduceri de artă evidențiindu-se deosebirile dintre stiluri și modul de folosire a elementelor de limbaj plastic în imaginile prezentate;

observarea, pe imagini-reproduceri de artă, a trăsăturilor caracteristice artelor plastice din antichitate;

observarea pe imagini-reproduceri de artă a diferitelor ramuri și genuri ale artelor plastice;

dialog pe bază de imagini și obiecte kitsch, de reproduceri după opere de artă autentică (se recomandă vizitarea muzeelor).

1.

Introducere în domeniul artelor plastice: ramuri, genuri, spațiul plastic, materiale și tehnici de lucru

2.

Culorile spectrului solar: cercul cromatic (culori primare,

*binare de gradul 1 și II,

calde și reci, *culori complementare)

și nonculori

3.

Elemente de limbaj plastic: punct, linie, formă, forme naturale-forme plastice, plane și *spațiale, culoare.

4.

Tratarea picturală: amestecuri cromatice și acromatice; nuanțe și griuri; tratarea decorativă

5.

Compoziția plastică: compoziția închisă și compoziția deschisă;

6.

Artele plastice în Antichitate: Egipt, Grecia, Roma, *China, *India.

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

1.1

să obțină o suprafață picturală prin suprapunere grafică

1.2

să realizeze o dominantă de culoare într-o compoziție, folosind game cromatice

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de observare, pe reproduceri de artă, a modalităților de tratare prin suprapunere grafică;

compoziție plastică realizată prin suprapunere grafică;

exerciții de obținere a unor game cromatice; exerciții de identificare a dominantei cromatice pe reproduceri de artă;

compoziții aplicative, plastice și decorative, folosind dominanta de culoare (caldă și rece).

2.

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

2.1

să identifice ritmul plastic prin elementele

exerciții de identificare a ritmului pe

de limbaj care-l formează

reproduceri de artă;

2.2

să folosească ritmul, atât în compozițiile

exerciții de exprimare a ritmului în

plastice, cât și în cele decorative

compoziție;

compoziția aplicativă plastică și decorativă folosind ritmul plastic;

2.3

să valorifice în alcătuirea unor compoziții

exerciții

de

recunoaștere

a

închise sau deschise elementele de limbaj

semnificațiilor elementelor de limbaj

plastic, semnificațiile și raporturile dintre

plastic, pe reproduceri de artă;

ele

observarea caracteristicilor

unor

compoziții plastice deschise sau închise pe re-produceri;

compoziții plastice deschise și închise;

2.4

să realizeze centrul/centrele de interes

exerciții

de

cunoaștere

a

prin elemente de limbaj plastic și

centrului/centrelor de interes precum și a

expresivitățile lor

mijloacelor de expresie pe reproduceri de

artă;

compoziții plastice cu unul sau mai multe centre de interes, folosind diferite elemente de limbaj plastic;

*2.5 să folosească principiile artei în

exerciții de observare și recunoaștere a

compoziții decorative

repetiției, alternanței și a simetriei pe obiecte

(imagini) de artă populară autentică;

exerciții de obținere a unor motive decorative;

compoziții decorative realizate cu ajutorul repetiției, al alternanței și al simetriei motivului ales (tehnici diferite).

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

3.1

să distingă între punct și linie atât ca ele-

exerciții de observare dirijată a

mente decorative de construcție, cât și ca

rolului constructiv și decorativ al

semnificanți

punctului și al liniei (pe imagini de artă);

exerciții

de

identificare

a semnificațiilor punctului și ale liniei într- o compoziție (pe imagini de artă);

compoziții plastice și decorative, folo-sind rolul decorativ și constructiv al punctului și al liniei, cât și rolul lor de semnificanți;

3.2

să reprezinte grafic forme din natură

exerciții

de

observare

și

de

reprezentare grafică a formelor naturale;

*3.3 să creeze structuri plastice prin extrage-

exerciții de selectare prin stilizare a

rea elementelor specifice formelor stu-

trăsăturilor specifice formelor;

diate;

compoziții decorative cu forme elabo- rate (structuri plastice);

3.4

să utilizeze culorile complementare în ob-

exerciții de amestec al perechilor de

ținerea griurilor colorate

cu-lori complementare, variind cantitățile,

pentru obținerea unor griuri colorate spre

una dintre cele două culori (adăugând alb sau negru);

compoziții plastice și decorative, fo- losind griurile rezultate din cele trei pe- rechi de culori complementare și griurile valorice.

4.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă capabil:

următoarele activități:

4.1

să compare trăsăturile specifice artei go-

exerciții de observare pe imagini a ca-

tice cu cele ale artei romanice și ale artei

racteristicilor operelor de artă bizantină,

bizantine

romanică și gotică;

identificarea unor elemente specifice stilurilor studiate (bizantin - cupolă, pandantiv, mozaic etc.; romanic - arc în plin centru, donjon etc.; gotic - rozetă, vitraliu etc.;

4.2

să recunoască trăsăturile definitorii ale

exerciții de observare pe imagini a artei Renașterii pe reproduceri după ope-

elementelor tipice ale Renașterii;

rele unor artiști reprezentativi

analiza operelor unor reprezentați ai Renașterii, pe baza cunoștințelor despre aceștia, prin dialog cu colegii și cu pro- fesorul.

CONȚINUTURI

1.

Contraste cromatice (după Johanes Itten - Școala de la Bauhaus, teoria constructivă de culoare)

2.

Acorduri cromatice

3.

Dominanta de culoare - game cromatice

4.

*Compoziția plastică ( continuare); despre *ritm în compoziția plastică

5.

Noțiuni generale ale istoriei artelor: stilul bizantin, romanic, gotic și renascentist

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ

EDUCAȚIE PLASTICĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

București, 2008

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

2.

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

4.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

CLASA A VII-A

1.

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

1.1

să reprezinte după natură aspectul exterior și structura interioară a formelor

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de măsurare, proporționare, paginare și de raportare la întreg a obiectelor;

exerciții de valorație în creion sau în cărbune; exerciții de observare și de reprezentare a deformărilor aparente, în funcție de linia de orizont, de poziția desenatorului și de punctul de fugă;

schițe de redare a volumelor prin culoare, pentru obținerea unei unități cromatice a compoziției.

2.

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

*2.1 să utilizeze modalități de proiectare și de reproiectare a produselor (design)

2.2

să identifice caracteristicile definitorii ale designului

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

observarea designului produselor și al procesului de proiectare și de reproiectare a acestora;

discuții privind domenii de manifestare ale designului (grafic, de produs, ambiental);

elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată (copertă decarte, disc, C.D. etc.).

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1

să organizeze elementele de limbaj plastic într-un spațiu dat

3.2

să evidențieze centrele de interes ale compoziției prin mijloace plastice

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

discuții pe baza unor exemple, imagini- reproduceri de artă, pentru alegerea unei anumite organizări a elementelor de limbaj;

exerciții de stabilire a relațiilor dintre culoare și celelalte elemente de limbaj plastic;

compoziții aplicative, conținând culoarea ca element principal de limbaj plastic;

exerciții de recunoaștere, pe imagini-reproduceri de artă, a centrelor de interes ale compoziției;

compoziții aplicative având unul sau mai multe centre de interes (folosind linii de forță, mărime, detalii, culoare).

discuții pe imagini-reproduceri de artă pentru identificarea contrastelor;

exerciții de obținere a contrastelor cromatice; compoziții aplicative, folosind efectele contrastelor (complementar, calitativ, cantitativ);

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

*3.3 să realizeze compoziții statice și dinamice, unitare din punct de vedere cromatic

3.4

să exprime prin culoare apropierea și depărtarea, senzația de greu-ușor și de cald-rece

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de recunoaștere pe imagini-reproduceri de artă a trăsăturilor caracteristice celor două tipuri de compoziții;

exerciții de obținere a unor acorduri cromatice prin ruperea tentei complementare cu alb, negru sau cu altă culoare;

compoziții aplicative cu organizarea statică sau dinamică a elementelor unitare cromatic;

observații pe imagini-reproduceri de artă a efectelor spațiale și termodinamice ale culorilor;

compoziții aplicative folosind efectul termodinamic al culorilor;

4.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să recunoască trăsăturile dominante ale operelor unor reprezentanți de seamă ai picturii și ai sculpturii

4.2

să realizeze comentarii cuprinzând judecăți de valoare asupra unor imagini-reproduceri de artă

CONȚINUTURI

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

identificarea pe imagini-reproduceri de artă a modalităților de expresie specifice;

analizarea imaginilor pe baza datelor cunoscute, în dialog cu colegii și cu profesorul;

stabilirea unui algoritm de întocmire a comentariului de artă;

comentarii ale unor opere reprezentative pentru perioada studiată.

1.

Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeței și a volumului: studii după natură ( natură statică,

*peisaj); valorație creion - cărbune, culoare- efectul spațial al culorilor

2.

Forme plane și forme spațiale obținute în urma observării naturii

3.

Compoziția plastică cu mai multe centre de interes - compoziția statică și compoziția dinamică.

4.

Compoziția decorativă; principii decorative: stilizarea, repetiția, alternanța și jocul de fond. Ritmul în compoziția decorativă

5.

Noțiuni generale de Istoria Artelor: curente și reprezentanți, secolele

XVII, XVIII

și

XIX, curente și reprezentanți; aplicații.

CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

*1.1 să execute construcții grafice pe baza racordărilor de drepte și cercuri, precum și prin împărțirea cercului în părți egale

1.2

să reprezinte punctul, dreapta și suprafața în spațiu și în epură, pe cele trei plane de proiecție

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de reprezentare grafică (arce, rozete) realizate cu instrumente geometrice;

proiect de vitraliu cu ancadrament realizat în culoare;

schița fațadei unei construcții în care se regăsesc arcul de boltă și rozetă cu vitraliu;

exerciții de intuire a spațiului tridimensional, reprezentat de triedrul de referință;

executarea proiecțiilor unor suprafețe pe baza coordonatelor punctelor.

2.

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

2.1

să organizeze un spațiu decorativ, cu efect cinetic, pe baza unei rețele

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de descifrare a unor tipuri de rețele, pe baza imaginilor;

exerciții de compunere a rețelelor, cu un algoritm de lucru;

compoziții decorative realizate în contrast închis-deschis, organizat pe baza unei rețele.

3.

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

*3.1 să realizeze un studiu după natură, valorificând o problemă de culoare

3.2

să integreze reprezentarea corpului omenesc în mișcare, în compoziții plastice de toate tipurile

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de observare a formei obiectelor, a raporturilor dintre planuri, a paginației;

studii în culoare, pe baza contrastelor și a armoniilor de culoare studiate;

schițe de mișcare a corpului omenesc respectând proporțiile acestuia;

exerciții de compunere a spațiului plastic, prin diferite scheme compoziționale;

compoziții aplicative cuprinzând corpul omenesc în mișcare și o problemă de culoare.

4.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual-artistic

Obiective de referință

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

4.1

să utilizeze criterii valorice proprii în analiza operelor de artă

CONȚINUTURI

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

discuții pe imagini, în vederea recunoașterii caracteristicilor curentelor în artă;

exersarea activității de comentare pe baza unei reproduceri din epoca studiată.

1.

Studiul după natură, creion și culoare: natură statică,

*portret,

proporțiile corpului omenesc

2.

Elemente de desen proiectiv:

- reprezentarea puctului, a dreptei, a formelor și a corpurilor geometrice (cub, prismă, piramidă), în proiecție ortogonală, pe cele trei plane de proiecție și în epură

-

reprezentarea puctului, a dreptei, a formelor și a corpurilor geometrice în perspectivă

3.

Compoziția decorativă pe baza modificării succesive a spațiului in cadrul unei liniaturi inițiale.

4.

Noțiuni generale de design; design grafic, design de produs, design ambiental

5.

Noțiuni generale de istoria artelor

- sec. XX.

Arta românească în sec. XIX - XX Original - reproducere, *kitsch-ul

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE CADRU

1

Dezvoltarea capacității de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente și tehnici variate

2

Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice

3

Cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic

4

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului vizual artistic

STANDARDE

S. 1.

Reprezentarea corectă în proiecție ortogonală a figurilor și a corpurilor geometrice

S. 2.

Elaborarea de compoziții plastice și decorative, folosind tehnicile însușite

S. 3.

Identificarea valorilor expresive ale elementelor de limbaj plastic

S. 4.

Descrierea caracteristicilor operelor de artă studiate

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.