Anexa din 1 septembrie 2008

Anexa 1

Plan cadru de învățământ pentru grupele / clasele din învățământul special care școlarizează elevi / tineri cu deficiențe grave, profunde sau asociate

PEDAGOGIE CURATIVĂ

(alternativă educațională)

ARIA CURRICULARĂ

NR. DE ORE / ACTIVITĂȚI PE CLASĂ / SĂPTĂMÂNAL

Nivele

Disciplina de înv.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

IV

V

VI

I. Limbă și comunicare

5-7

5-7

5-7

5-7

4-6

4-6

3-4

3-4

3-4

3-4

1.

Formarea,

stimularea

și

compensarea limbajului

2-3

2-3

2-3

2-3

2-3

1-2

-

-

-

-

2. Citire-scriere-comunicare

2-3

2-3

2-3

2-3

2-3

3-4

3-4

3-4-

3-4-

3-

4-

3. Desenul formelor

1

1

1

1

-

-

-

-

-

-

II. Matematică și științe

3-5

3-5

3-6

3-6

4-7

4-7

5-8

5-8

5-8

5-8

1. Educație senzorială, motorie

și psihomotorie

1-2

1-2

1-2

1-2

0-1

-

-

-

-

-

2. Elemente de matematică

aplicată

2-3

2-3

2-3

2-3

3-4

3-4

3-4

3-4

2-3

2-3

3. Cunoștințe despre om și

mediu

-

-

0-1

0-1

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

1-2

4. Elemente de fizică/chimie

-

-

-

-

-

0-1

1-2

1-2

2-3

2-3

III. Om și societate

1

1

1

1-2

2-3

3

3

3

3-4

3-4

1. Religie

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2. Cunoștințe despre

istorie/geografie

-

-

-

0-1

1-2

2

2

2

2-3

2-3

IV. Arte

2-3

2-3

2-3

2-3

2-4

2-4

2-4

2-4

2-4

2-4

1. Educație plastică

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2. Educație muzicală

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

3. Euritmie

0-1

0-1

0-1

0-1

0-2

0-2

0-2

0-2

0-2

0-2

V. Educație fizică și sport

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

1. Educație fizică și activități

sportive

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

VI. Tehnologii

2

2

2

2

3-4

3-4

4-5

5-6

6-7

6-7

1. Abilitare manuală

2

2

2

2

-

-

-

-

-

-

2. Activități de

preprofesionalizare/meșteșuguri

-

-

-

-

3-4

3-4

4-5

5-6

6-7

6-7

VII. Consiliere și orientare

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Nr. total de ore în trunchiul

comun

16

16

16

16

17

18

20

21

22

22

Curriculum la decizia școlii

1-2

1-2

1-2

1-2

1-4

1-4

1-4

1-4

1-4

1-4

Număr minim de ore

17

17

17

17

18

19

21

22

23

23

Număr maxim de ore

18

18

18

18

22

23

24

25

26

26

VIII. Terapii specifice și de compensare

12-

13

12-

13

12-

13

12-

13

9-10

9-10

9-10

9-10

6-7

6-7

1.a.* Terapia tulburărilor de

limbaj

6-8

6-8

6-8

6-8

5-6

5-6

5-6

5-6

3-4

3-4

1.b.* Educație perceptiv- vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative de

comunicare

1.c.* Educație perceptiv- auditivă, labiolectură, tehnica vorbirii-audiologie educațională, kirofonetică

2. Terapii artistice: euritmie curativă, pictură, muzică, dinamica formelor prin desen,

artă dramatică

0-2

0-2

0-2

0-2

0-1

0-1

0-1

0-1

0-1

0-1

3. Kinetoterapie, elemente de

gimnastică Bothmer, fricționări ritmice

2-3

2-3

2-3

2-3

1-2

1-2

1-2

1-2

0-1

0-1

4. Psihodiagnoză, consiliere, terapie și programe de

intervenție personalizate

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

IX. Terapie educațională și

integrată

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

1. Formarea autonomiei

personale

5

5

5

5

3

3

3

3

3

3

2. Terapie ocupațională

6

6

6

6

7

7

7

7

7

7

3. Stimulare cognitivă

3

3

3

3

4

4

4

4

4

4

4. Ludoterapie

5

5

5

5

3

3

3

3

3

3

5. Socializare

1

1

1

1

3

3

3

3

3

3

METODOLOGIE

privind aplicarea Planului-cadru de învățământ pentru grupele/clasele din învățământul special – pedagogie curativă, care școlarizează elevi/ tineri cu deficiente grave, profunde sau asociate

1.

Prezentul

Plan-cadru

de

învățământ

pentru

grupele/clasele

din

învățământul

special

care școlarizează copii/elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate se aplică de către toate unitățile de învățământ special, la grupele/clasele alcătuite din aceste categorii de elevi, precum și de către școlile de masă care școlarizează grupe/clase cu acest specific și aplică metodele alternativei educaționale de pedagogie curativă.

2.

Predarea disciplinelor de bază se face modular, în etape de 2-4 săptămâni, organizate într-un curs de bază de 90 minute, plasat la începutul activității zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare:

Arte, Educație fizică și sport, Tehnologii

sunt realizate după cursul de bază, nefiind predate modular.

3.

Activitățile de predare-învățare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educație specială pe clase, nu pe discipline de învățământ. Astfel, o catedră de educație specială cuprinde disciplinele prevăzute la clasa respectivă, fără a depăși norma didactică stabilită conform legislației în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate de: absolvenți ai unei instituții de învățământ superior cu specializarea de: psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie cu studii de lungă durată sau absolvenți ai unei instituții de învățământ superior de scurtă și de lungă durată care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 68 din Legea 84/1995, precum și cele prevăzute la alin. 2 art. 7 din Legea 128/1997.

4.

Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educațională de pedagogie curativă necesită aviz de funcționare eliberat de Federația de Pedagogie Curativă din România care atestă parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei.

5.

Orele de euritmie sunt predate de absolvenți ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei, urmat la o instituție recunoscută de Universitatea pentru Științe de la Goetheanum, Dornach – Elveția. Aceste ore se desfășoară cu un corepetitor.

6.

Efectivele de elevi din grupe/clase, precum și normarea posturilor se fac în conformitate cu legislația în vigoare.

7.

Disciplinele opționale se stabilesc de către conducerea școlii, la recomandarea profesorului diriginte, în funcție de tipul, de gradul și de asocierea deficiențelor elevilor, luând în considerare recomandările Comisiei interne de evaluare și opțiunile părinților acestora. Numărul maxim de ore alocate disciplinelor opționale din aceeași arie curriculară nu poate fi mai mare de 2 ore.

8.

Copiii/eleviii/tinerii care nu pot desfășura activitatea specifică unei ore de educație fizică, vor desfășura, în timpul alocat acesteia, activități de euritmie.

9.

Pentru disciplinele din aria curriculară

Terapii specifice și de compensare,

repartizarea elevilor precum și numărul de ore alocat fiecărui elev se face în funcție de tipul, gradul și asocierea

deficiențelor. Comisia Internă de Evaluare Continuă stabilește diagnosticul psihointelectual al fiecărui elev, urmând ca profesorul de specialitate să-și stabilească activitățile și modalitățile de realizare a acestora. Activitățile de terapie se desfășoară în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi.

10.

Pentru disciplinele marcate cu * din cadrul ariei curriculare

Terapii specifice și de compensare

se încadrează

numai

absolvenți

ai

unei

instituții

de

învățământ

superior,

cu

specializarea: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială, studii de lungă durată.

11.

Proiectarea didactică, la disciplina

Psihodiagnoză, consiliere, terapie și programe de intervenție

se realizează pentru fiecare elev care participă la procesul de reabilitare și de compensare prin programe de intervenție personalizată.

12.

Activitățile din aria curriculară

Terapie educațională complexă și integrată :

Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupațională, Stimulare cognitivă, Ludoterapie

se normează astfel: un post de învățător-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore, pentru fiecare clasă I – a X-a. Având în vedere specificul activităților din această arie curriculară, învățătorul-educator poate fi angajat și la clasele a V-a – a X-a, iar profesorul-educator poate fi încadrat și la clasele I – a IV-a, aceștia fiind retribuiți conform studiilor. Posturile pot fi ocupate, cu prioritate, de cadre didactice absolvente ale liceelor pedagogice, ale colegiilor pedagogice și ale unor școli postliceale pedagogice. Activitățile propuse sunt realizate de către învățătorul-educator sau de către profesorul-educator cu toți elevii din clasă, în completarea programului de predare- învățare-evaluare.

13.

Activitățile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizează, de regulă, dimineața, iar activitățile din cadrul ariilor curriculare VIII și IX se realizează în completarea activităților menționate mai sus, după-amiaza.

14.

Comisia Internă de Evaluare Continuă poate hotărî ca unii copii/elevi/tineri să desfășoare numai anumite activități specifice ariilor curriculare

Terapii specifice și de compensare

și

Terapie educațională complexă și integrată,

în funcție de gradul și de tipul deficienței.

15.

Unitatea de învățământ special poate decide ca unele activități ale învățătorului-educator și ale profesorului-educator să se desfășoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasa (în cadrul ariilor curriculare

Om si societate ,

Arte ,

Tehnologii ,

Educație fizică și sport ), cu condiția respectării programului zilnic de reabilitare, compensare, recuperare, integrare a elevului.

Anexa 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

„FORMAREA, STIMULAREA ȘI COMPENSAREA LIMBAJULUI”

Nivelele IV – V (Cls. I – VI)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Limbajul este un proces psihic complex prin care oamenii exprimă trebuințe, sentimente, idei. Însușirea lui oferă copilului posibilitatea de a se apropia de cei din jurul lui și nu numai. Astfel, se poate vorbi de rolul determinant al

formării, stimulării și compensării limbajului

în ceea ce-i privește pe copiii/eleviii cu deficiențe grave, profunde sau asociate.

Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăți în realizarea actului vorbirii, perfecționării și dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaștere și a auzului fonematic.

În însușirea, învățarea limbajului și recurgerea la oralitate a copilului cu deficiențe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăți de învățare, consecințe ale deficiențelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăți gramaticale în general, deficiențe de evocare, redare, relatări și unele tulburări sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluență.

În programa propusă au fost introduse teme și activități accesibile care vor stimula acele laturi și componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului și să aleagă activitățile accesibile în funcție de potențialul acestuia.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

2.

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare nonverbală

3.

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală

4.

Dezvoltarea capacității de comunicare, ca mijloc de relaționare

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. concentrarea atenției pentru a asculta mesaje

1.2. receptarea clară a mesajelor

1.3. distingerea cuvintelor și a sensului lor într-o propoziție dată

-

exerciții de dezvoltare auzului;

-

exerciții de ascultare a mesajelor transmise de persoane diferite;

-

povestiri;

-

jocuri de rol.

-

exerciții de dezvoltare a acuității auditive;

-

exerciții de înțelegere a mesajului și a comenzii verbale;

-

povestiri;

-

conversații tematice;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de identificare și delimitare a cuvintelor dintr-o propoziție;

-

jocuri didactice.

2.

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare nonverbală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. însușirea unor procedee figurative (semne, gesturi etc.)

2.2. operarea cu limbajul gestual, mimico - gestual

2.3. operarea cu limbajul grafico – pictural

2.4. dezvoltarea comunicării nonverbale

-

exerciții de imitare a unor gesturi, semne;

-

exerciții de stabilire a ritmului;

-

exerciții de exprimare gestuală a unor comenzi verbale;

-

jocuri de imitație și tematice.

-

exerciții de imitație;

-

exerciții de relaționare în grup;

-

jocuri de rol.

-

desen liber;

-

dactilopictură;

-

modelaj.

-

imitații;

-

joc de rol;

-

exerciții de dialog nonverbal;

-

formulări de întrebări și răspunsuri, prin limbaj figurativ.

3.

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. pronunțarea clară și corectă a sunetelor, silabelor și a cuvintelor

3.2. despărțirea cuvintelor în silabe

3.3. comunicarea prin enunțuri scurte cu sens ( două, trei cuvinte)

3.4. identificarea și denumirea corectă a obiectelor din mediul ambiant

-

exerciții de gimnastică facială, linguală, mandibulară;

-

exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic;

-

exerciții de respirație;

-

exerciții de formare și educare a ritmului vorbirii;

-

exerciții de pronunțare corectă a sunetelor;

-

exerciții de diferențiere a vocalelor și consoanelor;

-

onomatopee;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe;

-

exerciții de compunere a cuvintelor din silabe date;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de formulare de propoziții prin imitație;

-

formulări de răspunsuri la întrebări;

-

exerciții de denumire a părților componente ale corpului omenesc;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de identificare și denumire a ființelor, obiectelor concrete;

-

exerciții de identificare și denumire a ființelor, obiectelor, după imagini;

-

jocuri didactice.

4.

Dezvoltarea capacității de comunicare, ca mijloc de relaționare

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. valorificarea propriilor achiziții de vocabular

-

exerciții de identificare și denumire a obiectelor din mediul ambiant;

-

jocuri didactice.

4.2. îmbogățirea vocabularului cu cuvinte noi

-

exerciții de observare directă;

-

exerciții de imitație;

-

jocuri de rol;

-

jocuri didactice.

4.3. manifestarea interesului pentru comunicare cu cei din jur

-

exerciții de imitație;

-

exerciții de vorbire dialogată;

-

jocuri de rol.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. receptarea corectă a semnificației mesajului

1.2. confirmarea prin replici adecvate a înțelegerii mesajului

1.3. sesizarea semnificației unui cuvânt nou din contextul mesajului

1.4. distingerea sunetelor și a silabelor din cuvinte

-

exerciții de analiză secvențială a conținutului mesajului;

-

formulări corecte de răspunsuri la întrebări;

-

exerciții de stimulare a vorbirii dialogate;

-

exerciții de sesizare a esenței mesajului pe baza achizițiilor anterioare;

-

jocuri de rol;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de vorbire dialogată;

-

conversații pe o temă dată;

-

jocuri de rol;

-

dramatizări;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, cu ajutorul imaginilor sau a unor obiecte concrete;

-

exerciții de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, fără sprijin;

-

exerciții de formulare de propoziții cu noile cuvinte;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de despărțire a unor cuvinte în silabe;

-

exerciții de identificare a sunetelor din silabe;

-

exerciții de stabilire a locului sunetelor în silabe și în cuvinte;

-

exerciții de identificare a vocalelor și a consoanelor învățate;

-

jocuri didactice.

2.

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare nonverbală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. asocierea comenzii verbale cu imaginea sau obiectul desemnat

2.2. însușirea unor modele de exprimare non verbală (mimică, gesturi) pentru comunicarea unor stări sufletești

2.3. înțelegerea și semnalizarea prin mijloace nonverbale (gesturi, mimică, pantomimică) a unui mesaj transmis

-

jocuri cu imagini;

-

jocuri de asocieri: obiect – imagine, imagine – obiect, obiect – imagine – cuvânt;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de pantomimă;

-

dramatizări;

-

simulări;

-

jocuri de rol;

-

jocuri cu marionete;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de pantomimă;

-

dramatizări;

-

simulări;

-

dialog pe o temă dată;

-

jocuri de rol;

-

jocuri didactice.

3.

Formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. pronunțarea clară și corectă a unor cuvinte și propoziții simple

3.2. formularea de enunțuri corecte

3.3. citirea de cuvinte, propoziții

-

exerciții de pronunțare corectă a sunetelor;

-

exerciții de pronunțare corectă a silabelor;

-

exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor;

-

jocuri de cuvinte;

-

exerciții de reglare a vitezei proprii de vorbire;

-

exerciții de comunicare orală;

-

exerciții de ordonare a cuvintelor în propoziții;

-

exerciții de recitare a unor poezii;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de formulare de propoziții pe bază de imagini;

-

formulări de întrebări și răspunsuri;

-

descrierea obiectelor din mediul ambiant;

-

povestirea unor fapte, întamplări personale;

-

repovestirea unor texte audiate, cu ajutor sau fără ajutor;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de corelare a sunetului cu semnul grafic;

-

exerciții de citire a unor cuvinte, propoziții;

-

jocuri didactice.

4.

Dezvoltarea capacității de comunicare, ca mijloc de relaționare

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. utilizarea în comunicare a cuvintelor ce denumesc: acțiuni, culori, forme, mărimi, relații spațiale, formule de politețe etc.

-

exerciții de: grupări, ordonări, clasificări etc;

-

exerciții de exprimare în contexte situaționale;

-

formulări de răspunsuri la întrebări;

-

povestiri, repovestiri;

-

jocuri de rol;

-

jocuri didactice.

4.2. îmbogățirea vocabularului

-

exerciții de intuire a imaginilor din basme, fabule, legende;

-

audiții de basme, povestiri, fabule, legende;

-

jocuri de rol;

-

jocuri didactice.

4.3. manifestarea interesului față de interlocutor în comunicare

-

exerciții de stimulare a vorbirii dialogate;

-

exerciții de comunicare în grup;

-

jocuri de rol.

4.4. respectarea intonației, accentului, ritmului și a pauzelor în vorbire

-

exerciții de intonație;

-

exerciții de ritm (pronunție asociată cu bătăi din palme);

-

exerciții de recitare de poezii;

-

dramatizări.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII (niv. IV-V)

Comunicarea nonverbală



Relaționarea pe bază de procedee figurative (gest, mimică, pantonimă)

Comunicarea verbală



Sunet, silabă, cuvânt, propoziție, text - pronunțarea sunetelor, silabelor, cuvintelor, propozițiilor; despărțire în silabe; formulare de propoziții; identificarea obiectelor din mediul ambiant; identificarea și denumirea părților componente ale corpului omenesc, identificarea mărimii, formei, culorii, relațiilor spațiale etc.



Vorbire dialogată, formule de adresare, comunicare expresivă, relaționare în grup

Aria tematică



Școala - clasa



Familia – familia mea



Corpul omenesc



Obiecte de igienă personală



Obiecte de vestimentație



Zilele săptămânii



Lunile anului



Anotimpurile



Formă, culoare, mărime, relații spațiale, relații temporale



Mijloacele de transport



Formule de adresare (politețe)



Fructe



Legume



Animale, păsări



Reguli de circulație



Timpul / vremea



Localitatea



Județul



Țara

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Formarea, stimularea și compensarea limbajului

Nivelele IV – V (Cls. I – VI)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Iolanda Stănică – educator

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Camelia Voica – educator

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

„CITIRE - SCRIERE – COMUNICARE”

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prin comunicare, omul se deosebește net de toate celelalte ființe. Ea este mijlocul cel mai important de înțelegere între noi și servește în școală la schimbul dintre cadre didactice și copii/elevi. Însă este vorba de mult mai mult. În cazul cultivării ei corespunzătoare, devine un mijloc de formare determinant pentru evoluția copilului. În acest scop ea trebuie înțeleasă și modelată artistic.

Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina

citire – scriere - comunicare . Acesta a luat naștere din analiza modului în care interacționează două forțe polare, cu legități specifice: receptarea mesajului oral/scris și formele convenționale de exprimare orală/scrisă. Din interacțiunea acestora ia naștere capacitatea de comunicare, ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor și opiniilor proprii.

Astfel, obiectivul central al studiului disciplinei este dezvoltarea competențelor cheie de comunicare, orală și scrisă a copiilor/elevilor, precum și familiarizarea acestora cu unele texte literare și nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei. Copilul va deveni capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om, să se integreze școlar și profesional, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viața de zi cu zi.

Caracterul de interdisciplinaritate se reflectă în mod deosebit în predarea

citirii – scrierii - comunicării , care devine un suport fundamental pentru dobândirea de cunoștințe și formarea deprinderilor. Conținuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educației plastice, muzicale, istoriei, geografiei, științelor naturii, iar ea se regăsește pe rând în fiecare dintre acestea.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

4.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. distingerea semnalelor sonore, din mediul apropiat

1.2. sesizarea înțelesului unor mesaje scurte în legătură cu viața cotidiană și în mediul

apropiat

1.3. utilizarea elementelor de comunicare nonverbală

(mimico-gestuală)

pentru

a

denumi obiecte, acțiuni

1.4. orientarea atenției pentru a asculta

mesaje formulate de diferite persoane

-

exerciții de recunoaștere a semnalelor sonore produse de diferite surse;

-

exerciții de recunoaștere a direcției sunetului sau zgomotului produs de diferite surse sonore;

-

jocuri de identificare a vocilor colegilor din clasă;

-

exerciții de recunoaștere a onomatopeelor.

-

exerciții de ascultare a unor mesaje;

-

jocuri de rol utilizând dialogul.

-

exerciții de pantomimă;

-

jocuri cu marionete;

-

jocuri de rol.

-

exerciții de ascultare a unui dialog;

-

jocuri de rol.

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. dezvoltarea capacității fono articulatorii

–

–

2.2. pronunțarea corectă și clară a sunetelor, silabelor și a cuvintelor

2.3. denumirea unor acțiuni, obiecte, ființe

2.4. utilizarea corectă a cuvintelor comunicare prin enunțuri simple

în

2.5. adaptarea vorbirii în funcție partenerul de dialog

de

-

exerciții pentru dezvoltarea aparatului fono articulator;

-

exerciții – jocuri cu onomatopee;

-

jocuri cu silabe duble (ga-ga, ta-ta, ma-ma etc.);

-

jocuri didactice.

-

exerciții de pronunțare corectă a sunetelor și silabelor;

-

exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de verbalizare a unor acțiuni proprii sau ale altcuiva;

-

exerciții de denumire a unor obiecte, ființe din mediul familiar;

-

exerciții de denumire a obiectelor din imagini;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de construire a unor enunțuri proprii, cu ajutor;

-

jocuri didactice.

-

exerciții de comunicare orală;

-

exerciții de utilizare a unor formule de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a unui dialog;

-

jocuri de rol.

3.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. recunoașterea elementelor grafice

3.2. asocierea formei grafice a cuvântului cu sensul acestuia

3.3. sesizarea legăturii dintre cuvinte și imaginile care îl însoțesc

3.4. citirea unor silabe, cuvinte, propoziții simple

3.5. citirea unui text simplu

-

exerciții de citire a unui text simplu.

-

exerciții de asociere a sunetului cu litera, prin desenul din poveste;

-

exerciții de recunoaștere a vocalelor apoi a consoanelor, în ordinea învățării lor;

-

exerciții de citire a elementelor grafice (literele mari și mici de tipar).

-

exerciții de exprimare a înțelesului unor cuvinte;

-

exerciții de construire a unor enunțuri cu anumite cuvinte date.

-

exerciții de realizare a corespondenței dintre cuvânt și imagine;

-

exerciții de sesizare a semnificației textului cu ajutorul imaginilor.

-

exerciții de citire a silabelor;

-

exerciții de citire a cuvintelor;

-

exerciții de citire a unor propoziții simple.

4.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. adoptarea unei poziții corecte la scris

-

exerciții – joc pentru însușirea poziției corecte în

bancă.

4.2. mânuirea corectă a instrumentelor de

lucru

-

exerciții de mânuire corectă a instrumentelor de lucru

(creioane cerate, caiete cu foi veline etc.).

4.3. redarea prin desen a unor forme elementare, după model dat

- exerciții de folosire a pensulei și a creioanelor colorate pentru realizarea, prin imitare, a unei linii verticale,

orizontale etc.

4.4. asocierea sunetului cu forma grafică a

literei

-

poveste și desen pentru introducerea vocalelor și a

consoanelor.

4.5. scrierea corectă a literelor mari și mici de tipar

-

exerciții pregătitoare scrisului;

-

exerciții de scriere corectă a literlor mari și mici de tipar.

4.6. scrierea corectă a unor silabe, cuvinte și propoziții simple

-

exerciții de scriere a unor silabe, cuvinte și propoziții simple;

-

exerciții de copiere și de transcriere a unor silabe, cuvinte și propoziții simple;

-

dictări.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Formarea capacității de citire / lectură



Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii



Literele mari și mici de tipar



Alfabetul – vocale și consoane



Citirea silabelor, cuvintelor, propozițiilor simple

2.

Formarea capacității de comunicare

Comunicarea orală



Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura și fenomenele sale, părțile corpului etc.



Cuvântul. Propoziția. Dialogul



Basme și fabule din literatura română și universală (Petre Ispirescu – „Basme”, Frații Grimm –

„Basme”, Grigore Alexandrescu – „Fabule”, Jean de la Fontaine – „Fabule” etc.)



Povești create de către cadrul didactic pentru introducerea literelor Comunicarea scrisă



Literele mari și mici de tipar



Silabe. Cuvinte. Propoziții simple. Așezarea corectă în pagină (respectarea spațiului dintre cuvinte)

3.

Elemente de construcție a comunicării



Sunetele limbii române. Articularea vocalelor și consoanelor



Silaba. Cuvântul. Propoziția

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

sesizarea

succesiunii

logice

a

secvențelor dintr-un mesaj oral

1.2. dezvoltarea capacității de a opera corect cu cuvintele în diferite situații

1.3. sesizarea cuvintelor necunoscute dintr- un context dat

1.4. manifestarea atenției și interesului față de partenerul de dialog

1.5. receptarea conștientă a unor mesaje

simple

-

formulări de răspunsuri corecte la întrebări.

-

formulări de întrebări și răspunsuri;

-

jocuri didactice.

-

exerciții pentru stimularea comunicării dialogate;

-

exerciții de structurare a vocabularului prin jocuri;

-

jocuri de rol;

-

jocuri cu marionete.

-

exerciții de identificare a cuvintelor cunoscute și a celor necunoscute dintr-un context dat;

-

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte într- un context dat;

-

exerciții de alcătuire de enunțuri cu noile cuvinte.

-

activități de grup pe teme diferite;

-

exerciții de dialog;

-

jocuri de rol.

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. redarea orală a aspectelor semnificative dintr-un mesaj

2.2. pronunțarea clară și corectă a unui mesaj

2.3. utilizarea corectă a cuvintelor în comunicare

2.4.

manifestarea

independenței

în

comunicare

-

exerciții de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj;

-

exerciții de diferențiere a unor elemente esențiale sau de detaliu;

-

exerciții de povestire după imagini.

-

exerciții de dicție;

-

exerciții de pronunțare clară și articulare corectă a unor cuvinte;

-

exerciții de corectare a pronunției regionale;

-

exerciții de reglare a volumului și a vitezei proprii de a vorbi.

-

exerciții de formulare a unor enunțuri, cu sau fără ajutor intuitiv;

-

exerciții de construire a unor enunțuri dezvoltate, pe baza unor cuvinte date;

-

exerciții de ordonare a cuvintelor în propoziții.

-

exerciții de exprimare a propriilor trăiri;

-

jocuri de rol.

3.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. citirea corectă a literelor mari și mici de tipar și de mână

3.2. citirea corectă a silabelor, cuvintelor și

a propozițiilor simple

-

exerciții de citire corectă a silabelor, cuvintelor,

propozițiilor simple.

3.3. sesizarea semnificației cuvintelor în funcție de un context dat

- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, omonime, antonime etc., fără menționarea

terminologiei lexicale.

3.4. sesizarea semnificației comunicării, prin propoziții simple sau dezvoltate

însușirilor fizice și sufletești ale personajelor dintr-un text.

-

exerciții de recunoaștere a literelor mari și mici de tipar și de mână dintr-un cuvânt;

-

exerciții de citire.

-

exerciții de sesizare a semnificației textului cu ajutorul imaginilor sau prin citirea acestuia;

-

exerciții de recunoaștere și de prezentare sumară a

4.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. formarea deprinderii de scriere corectă a semnelor grafice

-

exerciții de scriere a elementelor grafice (literele mari

și mici de tipar și de mână);

-

exerciții de desenare, colorare, hașurare a acestora.

4.2. scrierea corectă a silabelor, cuvintelor,

propozițiilor simple și dezvoltate, a unor texte scurte

-

exerciții de scriere corectă (copiere sau transcriere);

-

dictări;

-

exerciții de îmbinare a cuvintelor în propoziții.

4.3. formularea, în scris, de propoziții cu

ajutorul cuvintelor date și a expresiilor de sprijin

-

exerciții de formulare a unor enunțuri, în scris;

-

exerciții de descriere a unor obiecte, ființe, fenomene, acțiuni, stări sufletești.

4.4. valorificarea în texte proprii a unui

vocabular adecvat

-

exerciții de înlocuire a unor cuvinte și expresii cu

echivalentele cerute de context.

4.5. respectarea ortografiei și punctuației

-

exerciții de folosire corectă a majusculei;

-

exerciții de utilizare corectă a semnelor de punctuație;

-

exerciții de citire și scriere a literelor care conduc la distorsiuni de nediferențiere: „p-b”, „t-d”, „c-g”, „f- v”, „s-z”, „s-j”;

-

exerciții care conduc la nediscriminare vizuală: „p-b”,

„m-n”, „u-n”;

-

exerciții de scriere și pronunțare corectă a cuvintelor care conțin „m” înaintea lui „b” și „p”;

-

exerciții de scriere cu consoana dublă „nn”, „cc”;

-

exerciții de scriere a cuvintelor care conțin „ii” sau

„iii”;

-

exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Formarea capacității de citire / lectură



Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii



Literele mari și mici de tipar și de mână



Alfabetul – vocale și consoane



Citirea silabelor, cuvintelor, propozițiilor simple și dezvoltate, textelor scurte

2.

Formarea capacității de comunicare

Comunicarea orală



Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura și fenomenele sale, părțile corpului etc.



Cuvântul. Propoziția. Dialogul



Povestiri biblice, legende, povestiri istorice etc. (Alexandru Odobescu – „Povestiri istorice”, „Legende populare” etc.)

Comunicarea scrisă



Literele mari și mici de tipar și de mână



Silabe, cuvinte, propoziții simple și dezvoltate. Așezarea corectă în pagină (respectarea spațiului dintre cuvinte)



Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor



Punctuația. Semnele de punctuație

3.

Elemente de construcție a comunicării



Sunetele limbii române. Articularea vocalelor și consoanelor



Despărțirea cuvintelor în silabe



Silaba. Cuvântul. Propoziția



Cuvântul – sinonime, antonime, omonime etc.



Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul (exemple, identificare)

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. creșterea volumului și structurarea sistemului lexical, formarea unei constelații semantice

1.2. înțelegerea semnificației globale a mesajului ascultat, și stabilirea legăturii între informațiile receptate și cele cunoscute anterior

anterior.

1.3. sesizarea modificărilor de sens ale unui cuvânt, în contexte diferite

1.4. manifestarea atenției și a toleranței față de partenerul de dialog

-

exerciții pentru: acțiunea și agentul ei, acțiunea și instrumentul ei, acțiunea și rezultatul ei, acțiunea și utilitatea ei, locul acțiunii, obiectul și materialul din care este făcut întregul și părțile sale componente și invers etc.;

-

exerciții de structurare a vocabularului prin jocuri;

-

exerciții pentru stimularea comunicării dialogate.

-

exerciții de sesizare a aspectului esențial dintr-un mesaj ascultat;

-

exerciții de identificare a unor informații noi și de stabilire a legăturilor acestora cu cele achiziționate

-

exerciții de identificare a cuvintelor cunoscute și a celor necunoscute dintr-un context dat;

-

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte într- un context dat;

-

exerciții de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime.

-

formulări de răspunsuri corecte la întrebări;

-

activități de grup pe teme diferite;

-

exerciții de dialog.

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. redarea orală a aspectelor semnificative dintr-un mesaj audiat sau citit

2.2. repovestirea clară, corectă, a conținuturilor auzite, citite

întrebări..

2.3. exprimarea corectă și logică folosind un vocabularul însușit

-

exerciții de identificare a elementelor semnificative dintr-un mesaj;

-

exerciții de discriminare a unor elemente esențiale sau de detaliu.

-

exerciții de povestire cu ajutorul imaginilor;

-

exerciții de construire a unui text pe baza unui șir de

-

exerciții de reglare a intonației, a tonului și a vitezei proprii de a vorbi;

-

exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri;

-

exerciții de repovestire a unor texte audiate sau citite;

-

exerciții de povestire a unor fapte, întâmplări personale;

-

exerciții de recitare a unor poezii.

2.4. memorarea unor poezii, proverbe,

zicători etc.

-

exerciții de memorare a unor poezii, proverbe, zicători

etc.

2.5. utilizarea corectă a formelor flexionare ale părților de vorbire

2.6. adaptarea vorbirii la diferitele situații de

comunicare dialogată

-

exerciții de utilizare a genitivului și a dativului;

-

exerciții de identificare și de utilizare a părților de vorbire și de propoziție învățate;

-

exerciții de construire de propoziții simple și propoziții dezvoltate;

-

exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale.

-

exerciții de dialog pe teme cunoscute;

-

exerciții de simulare a unor situații de comunicare.

3.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. citirea corectă de cuvinte, propoziții,

texte

-

exerciții de citire corectă a cuvintelor, propozițiilor, a

textelor.

3.2. desprinderea unor informații de detaliu dintr-un text citit

secundare, dintr-un text citit.

3.3. identificarea secvențelor descriptive și a celor dialogate dintr-un text narativ

„cum?”.

3.4. identificarea caracteristicilor fizice și

morale ale personajelor din textele citite

3.5. citirea corectă și expresivă prin respectarea

semnelor

de

punctuație

a

pauzelor logice, a intonațiilor într-un text

- exerciții de citire, în ritm propriu, a textului, adaptarea intonației impuse de semnele de punctuație.

3.6. sesizarea corectitudinii gramaticale a unui enunț oral

cuvintelor dintr-o propoziție.

-

exerciții de citire la prima vedere, în gând și cu voce tare;

-

exerciții de citire explicativă și selectivă;

-

exerciții de înțelegere a mesajului scris;

-

exerciții de identificare a personajelor, principale și

-

exerciții de identificare a dialogului prezent într-un text narativ;

-

exerciții de identificare a elementelor descrise într-un text narativ;

-

exerciții de redare, în scris, a elementelor identificate într-un text;

-

exerciții de discutare a textelor citite în funcție de următorii parametrii: „cine?”, „când?”, „unde?”,

-

exerciții de caracterizare a personajelor;

-

dramatizări.

-

exerciții de sesizare intuitivă a structurilor gramaticale corecte sau incorecte, în fluxul enunțului;

-

exerciții de stabilire a acordului gramatical corect a

4.

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. așezarea corectă în pagină a cuvintelor, propozițiilor, textelor scrise

-

exerciții de transcriere corectă a unor cuvinte, propoziții, texte;

-

exerciții de așezare corectă a textului în pagină;

-

exerciții de plasare corectă a alineatelor;

-

exerciții de apreciere corectă a spațiului dintre cuvinte.

4.2. respectarea ortografiei cuvintelor și punctuației în scrierea enunțurilor, textelor

-

exerciții de copiere a unor cuvinte, propoziții, texte, cu utilizarea semnelor de punctuație,

-

exerciții de folosire corectă a majusculei;

-

exerciții de percepție fonică a intonației propoziției enunțiative, a propoziției interogative și a propoziției exclamative;

-

dictări.

4.3. formularea în scris a unor propoziții pe baza unui suport concret sau cu cuvinte date

-

exerciții de alcătuire de enunțuri plecând de la acțiuni, obiecte, imagini;

-

exerciții de ordonare corectă a cuvintelor într-o propoziție;

-

exerciții de stabilire a acordurilor gramaticale dintr-o propoziție.

4.4. redactarea de texte proprii

-

exerciții de redactare a unor mici compuneri cu temă

dată sau cu temă la alegere.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Formarea capacității de citire / lectură



Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii



Anexa 4

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

„DESENUL FORMELOR”

Nivelele IV – V (Cls. I – IV)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Desenul formelor , ca limbaj artistico-plastic își propune să realizeze o incursiune în desenarea neobiectuală. Linia nu este un contur, adică nu exprimă limitarea, mai mult sau mai puțin gândită, a unui fenomen din lumea exterioară, ea este o expresie a unui joc interior de forțe, care trezește la viață. Cu fantezie, cadrul didactic poate varia la nesfârșit motivele și îndemnurile, astfel încât desenul formelor va deveni o ocupație mult îndrăgită de copii.

Prin formele desenate copiii vor trăi calitățile mișcării, formându-se astfel înțelegerea gesturilor oprite în formele exterioare, aflate în lucrurile și ființele naturale, cât și în obiectele create.

Prin raportarea la linie se educă sentimentul pentru forme și se dezvoltă îndemânarea manuală, reușindu-se pregătirea scrisului.

Programa de

Desenul formelor

răspunde nevoilor elevilor cu deficiențe grave, profunde sau asociate prin faptul că ea constituie un punct de plecare în însușirea scrisului, dezvoltând, prin temele și activitățile propuse, coordonarea oculo-motorie, percepția vizuală, orientarea spațială, capacitatea de concentrare, perfecționând simetria, echilibrul și armonia.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

2.

Cunoașterea și aplicarea formelor plastice specifice

3.

Dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul specific

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea desenului de forme, în contexte variate

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. coordonarea mișcărilor corpului și ale

membrelor

-

exerciții de urmărire din mers a unor trasee.

1.2. dezvoltarea și perfecționarea funcționalității mușchilor mici ai mâinii

pe nisip, în aer.

1.3. sesizarea

obiectelor

direcției

și

a

distanței

-

exerciții de orientare spațială .

1.4. familiarizarea cu poziția corectă în

bancă în timpul activităților

-

exerciții de poziționare corectă în bancă în timpul

activității.

-

exerciții de gimnastică generală pentru cunoașterea și respectarea poziției corecte a corpului;

-

exerciții de echilibrare a decalajului, privind utilizarea ambelor mâini;

-

exerciții grafice libere cu degetul pe bancă, pe tablă,

2.

Cunoașterea și aplicarea formelor plastice specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. realizarea formelor plastice prin mișcare corporală

-

exerciții de exprimare corporală individuală și de grup: mers de-a lungul unei forme, desenarea ei în aer

etc.

2.2. realizarea prin desen, cu mâna liberă, a

unor forme plane simple

-

exerciții de reprezentare după model dat, a unor linii

drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte.

2.3. realizarea prin desen, cu mâna liberă, a unor forme plane complexe

convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate etc.

2.4. completarea unui desen de simetrie

stânga-dreapta / sus-jos

-

exerciții de completare a formelor date, prin simetrie

verticală, cu axă desenată.

2.5. reprezentarea prin desen, cu mâna liberă, forme legate, de desen dinamic

-

exerciții de realizare a unor forme dinamice, de linii

continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere.

-

exerciții de reprezentare după model dat, a unor unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate și alte forme geometrice regulate;

-

exerciții de reprezentare a unor curbe concave sau

3.

Dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul specific

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. folosirea termenilor potriviți pentru a

descrie formele realizate

-

exerciții de descriere a formelor realizate, după model

dat, prin limbaj obișnuit.

3.2. sesizarea asemănărilor și a deosebirilor

dintre diverse forme studiate

-

exerciții de comparare a diferitelor forme;

-

jocuri didactice.

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea desenului de forme, în

contexte variate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

educarea

atenției

prin

realizarea

formelor propuse

-

exerciții de utilizare a culorilor și combinațiilor de

culori.

4.2. aplicarea în alte lucrări a formelor

studiate sau combinații ale lor

-

exerciții de utilizare în caietele altor discipline a

formelor studiate.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte



Unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate și alte forme geometrice regulate



Linii curbe concave, convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate



Forme reflectate față de o axă centrală verticală, constând din linii drepte, curbe, frânte



Forme reflectate față de o axă orizontală, constând din linii drepte, curbe, frânte



Transformarea desenului propus prin inversarea formelor rotunde în forme colțuroase și invers



Forme dinamice de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere

SUGESTII METODICE

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială fac obiectul primelor activități din cadrul disciplinei

desenul formelor , având în vedere specificul deficienței elevilor.

Se continuă, apoi cu liniile drepte și curbe care constituie punctul de pornire în realizarea desenelor ulterioare. Lucrul la aceste forme începe prin descoperirea lor prin activități ca: mersul de-a lungul unei linii, desenarea în aer, pe bancă etc. Observarea diferențelor caracteristice dintre liniile drepte și cele curbe va fi realizată cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen.

Realizarea de forme simple, apoi mai complexe, cum ar fi: forme stelare, elipse, spirale, lemniscate etc., exercițiile de simetrie și de transformare a desenelor vor însemna parcursul de studiu în ciclul primar (nivelul IV).

De asemenea, formele dinamice de linii continue sau întrerupte constituie o etapă pregătitoare pentru activitatea de scriere a literelor.

În cadrul orelor de

desenul formelor

se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în același timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. aprecierea mărimii, formei și culorii obiectelor

1.2. aprecierea direcției, poziției și a distanței dintre obiecte

1.3. orientarea în spațiul grafic

-

exerciții de orientare în spațiul grafic .

-

exerciții de discriminare vizuală și tactilă, cu verbalizarea însușirilor obiectelor;

-

exerciții de asociere a formelor din spațiul natural cu spații plastice.

-

activități grafice de trasare liberă a liniilor în diferite poziții și direcții;

-

exerciții de orientare spațială – cu verbalizarea poziției, distanței obiectelor.

2.

Cunoașterea și aplicarea formelor plastice specifice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. completarea unui desen de simetrie față

de axă orizontală sau verticală

-

exerciții de completare a formelor date, prin simetrie

verticală sau orizontală.

2.2. reprezentarea prin desen a unor forme

care conduc în interior sau în exterior

-

exerciții de reprezentare, după model dat, a unor

forme care conduc în interior sau în exterior.

2.3. realizarea de forme complexe pe baza

elementelor de simetrie studiate

-

exerciții de desenare a unor forme simetrice complexe

și modele ritmice (simetrie centrală).

2.4. reprezentarea prin desen a unor noduri

simple

-

exerciții de reprezentare prin desen a unor noduri

simple.

3.

Dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul specific

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. descrierea formelor realizate, prin

termeni specifici

-

exerciții de descriere a formelor realizate.

3.2. compararea formelor studiate

-

exerciții de comparare a diferitelor forme;

-

jocuri didactice.

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea desenului de forme, în

contexte variate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1.

educarea

atenției

prin

realizarea

formelor propuse

-

exerciții de utilizare a diferitelor culori și combinații

de culori.

4.2. aplicarea în alte lucrări a formelor studiate sau combinații ale lor

-

exerciții de aplicare, în caietele altor discipline, a

ilustrațiilor sau a ornamentelor folosind elemente sau forme studiate.

4.3. descoperirea în ornamentele obiectelor

sau ale clădirilor a modelelor din benzi împletite

-

exerciții de observare a obiectelor și a clădirilor pentru descoperirea de ornamente din benzi împletite;

-

exerciții de desenare a formelor observate.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Forme reflectate față de o axă centrală verticală sau orizontală



Simetria centrală față de două axe



Exerciții de completare pentru echilibrarea formei



Forme care conduc în interior sau în exterior



Forme complexe realizate pe baza elementelor de simetrie studiate



Spirala formată din linie curbă și linie dreaptă



Desenarea unor noduri simple

SUGESTII METODICE

Desenul formelor

realizat la ciclul secundar (nivelul V, cls. III-IV) va aprofunda temele de la ciclul primar. Formele vor fi realizate într-un mod mai complex, continuând cu mărirea numărului de axe, pentru a se aprofunda capacitatea de percepere și de concentrare.

Exercițiile de completare pentru echilibrarea formei, formele care conduc în interior sau în exterior sunt potrivite pentru cultivarea capacității de imaginare a interiorului/exteriorului unei forme, precum și pentru concepția echilibrului și coerenței formelor.

Un element nou introdus va fi nodul simplu. Desenarea lui va fi făcută cu multă atenție, fiind un element cu un grad mai mare de complexitate.

Modelele dezvoltate în cadrul orelor de

desenul formelor

vor putea fi utilizate atât pentru ilustrarea diferitelor caiete sau lucrări, cât și pentru aplicarea la orele de abilitare manuală și nu numai.

De asemenea, se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în același timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. Culoarea și forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se, în același timp, cu armonizarea interioară.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Desenul formelor

Nivelele IV – V (Cls. I – IV)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Georgeta Simion – educator

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 5

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“EDUCAȚIE SENZORIALĂ, MOTORIE ȘI PSIHOMOTORIE”

Nivelele IV – V (Cls. I – V)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa propusă a fost concepută ținându-se cont de particularitățile elevilor cu deficiențe grave, profunde sau asociate.

Psihomotricitatea este considerată ca o funcție complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activității motorii, cât și manifestări ale funcțiilor perceptive.

Activitatea motorie a elevilor cu deficiență gravă, profundă sau asociată se constituie în raport de nivelul de maturizare și structurare a sistemului nervos și de nivelul de dezvoltare fizică.

Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcție de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică și intelectuală și de influențele educative.

Educația senzorială, motorie și psihomotorie , integrată în procesul educațional, constituie un mijloc de valorizare personală, ameliorând comportamentul și activitatea de învățare.

Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme și activități accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului cu deficiențe grave, profunde sau asociate și de a alege activitățile în funcție de potențialul acestuia.

OBIECTIVE CADRU

1.

Formarea și dezvoltarea motricității generale și a coordonării mișcărilor

2.

Formarea și dezvoltarea capacității de organizare a schemei corporale

3.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime și formă

4.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spațiale

5.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Formarea și dezvoltarea motricității generale și a coordonării mișcărilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. formarea și dezvoltarea mișcărilor fundamentale

Exerciții pentru:

„Drumul șoricelului”);

1.2. formarea și dezvoltarea capacităților fizice

1.3. dezvoltarea respirației nonverbale și verbale

1.4. formarea și dezvoltarea motricității fine manuale

-

formarea gestului rectiliniu („Fierăstrăul și rindeaua”,

-

formarea gestului rotativ („Mosorelul, ghemul și șurubul”);

-

formarea gestului polimorf (gimnastică, dans).

-

exerciții pentru educarea echilibrului static („Jocul statuilor”, „Soldații”);

-

exerciții pentru educarea echilibrului dinamic;

-

exerciții de mers pe vârfuri, pe călcâie;

-

exerciții de trecere peste obstacole, sărituri;

-

exerciții de urcare și coborâre a scărilor;

-

exerciții de alergare, jocuri cu mingea;

-

exerciții de manipulare a obiectelor (pe bază de imitație sau comandă verbală).

-

exerciții pentru dezvoltarea capacității respiratorii (suflarea în instrumente muzicale, suflarea lumânării etc);

-

exerciții de inspir-expir;

-

exerciții pentru formarea unei respirații corecte costo- diafragmale.

-

exerciții de prehensiune;

-

exerciții de îndoire, rupere, decupare;

-

exerciții de trasare a unor linii curbe, frânte, trasarea unor linii de la un punct la altul etc.

2.

Formarea și dezvoltarea capacității de organizare a schemei corporale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. identificarea și însușirea elementelor corpului uman

Exerciții pentru:

-

recunoașterea segmentelor propriului corp;

-

identificarea părților propriului corp, cât și a altei persoane;

-

asamblarea părților unei păpuși;

-

identificarea obiectelor de îmbrăcăminte proprii fiecărui segment corporal;

-

reprezentarea grafică, în formă simplă, a corpului uman.

2.2. dezvoltarea lateralității

-

exerciții specifice pentru stabilirea mâinii dominante;

-

exerciții de executare a unor acțiuni diverse cu mâna dominantă (a bate toba, a arunca zarurile, a cânta la xilofon etc.);

-

exerciții pentru diferențierea părții drepte-stângi.

3.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime și formă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. recunoașterea și denumirea culorilor

3.2. diferențierea și denumirea obiectelor

mari și mici

-

exerciții de comparare a figurilor mari-mici, din lumea

reală sau de pe suport imagistic.

3.3. cunoașterea și diferențierea formelor geometrice

-

exerciții de recunoaștere a culorilor primare și secundare prin discriminarea jetoanelor colorate;

-

exerciții de asociere a culorii cu un anumit obiect (măr-roșu, iarbă-verde, soare-galben etc.).

-

exerciții de explorare a obiectelor naturale;

-

exerciții de recunoaștere și denumire a formelor geometrice simple (pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi);

-

exerciții de identificare a figurilor geometrice prin pipăit sau folosind incastrele.

4.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spațiale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. recunoașterea diferitelor poziții spațiale ale obiectelor

localizare spațială.

4.2. diferențierea pozițiilor spațiale ale obiectelor

-

exerciții pentru conștientizarea relațiilor spațiale dintre copil și obiecte și dintre obiecte între ele (în față-în spate, la dreapta-la stânga, sus-jos etc.);

-

exerciții pentru aprecierea direcțiilor și pozițiilor spațiale într-un câmp perceptiv (stânga-dreapta, înainte-înapoi, înăuntru-în afară, sus-jos etc.);

-

exerciții de manipulare și grupare de obiecte, cu

-

exerciții de sesizare a pozițiilor simetrice;

-

jocuri de orientare;

-

jocuri didactice.

5.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1. aprecierea duratei intervalelor și a pauzei

-

exerciții pentru identificarea duratei unui sunet produs de diferite instrumente muzicale.

5.2. sesizarea ordinii și succesiunii unor acțiuni cotidiene

-

exerciții pentru anticiparea efectului unei acțiuni cunoscute (ex. înțelege că va ieși la plimbare dacă e îmbrăcat);

-

exerciții pentru recunoașterea în imagini a succesiunii

activităților zilnice.

5.3. însușirea noțiunilor: azi, ieri, mâine

-

exerciții zilnice de stabilire a datei, a zilei prezente prin raportare la ziua precedentă și cea următoare.

5.4. însușirea în ordine a zilelor săptămânii

-

jocuri didactice.

5.5. însușirea în succesiune cronologică a anotimpurilor

-

exerciții de observare a anotimpului prezent;

-

exerciții de recunoaștere pe suport imagistic a succesiunii anotimpurilor;

-

exerciții de asociere a anotimpurilor cu evenimentele

existente în cadrul acestora.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Formarea și dezvoltarea motricității generale și a coordonării mișcărilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. formarea și dezvoltarea mișcărilor fundamentale

Exerciții pentru:

1.2. dezvoltarea respirației nonverbale și verbale

1.3. formarea și dezvoltarea motricității fine manuale

-

exersarea mersului cu ținuta corectă;

-

exersarea ținutei corporale corecte în repaos, șezând;

-

exersarea ținutei corporale corecte în actul scris- cititului.

-

exerciții pentru dezvoltarea capacității respiratorii;

-

diferențierea respirației orale și nazale;

-

exersarea respirației corecte costo-diafragmale.

-

incastre de obiecte;

-

exerciții de rulare a șervețelului;

-

exerciții de înșirare a mărgelelor etc.;

-

exerciții de prindere a unui obiect aruncat cu o singură mână etc.

2.

Formarea și dezvoltarea capacității de organizare a schemei corporale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. cunoașterea schemei corporale, complet

și funcțional

mentale a imaginii corporale, a acțiunii fiecărei părți a corpului.

-

exerciții specifice;

-

exerciții pentru consolidarea însușirii segmentelor corpului uman;

-

exerciții pentru diferențierea corectă a părții dreapta- stânga a corpului uman;

-

exerciții pentru sesizarea corectă a poziției obiectelor în spațiu, în raport cu propriul corp;

-

activități

practice

pentru

formarea

reprezentării

3.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime și formă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. identificarea și denumirea culorilor

3.2. diferențierea și denumirea obiectelor după criteriul mărimii

3.3. diferențierea și denumirea formelor geometrice

-

jocuri de culori;

-

exerciții de reactualizare a culorilor;

-

exerciții de operare cu conceptul de culoare, folosind culoarea drept criteriu de clasificare.

-

exerciții pentru diferențierea obiectelor după mărimea lor: mare-mic, lung-scurt, înalt-scund etc.;

-

exerciții pentru observarea și interpretarea mărimii obiectelor din mediul înconjurător (casă, bloc etc.);

-

exerciții pentru compararea mărimii unor imagini ale obiectelor (așezare a imaginilor în ordinea mărimii).

-

exerciții de asociere simbolică a formelor cu obiectele naturale (minge-rotund, tabla-dreptunghi etc.);

-

exerciții pentru stabilirea corespondenței între forme, folosind incastrele;

-

exerciții pentru constituirea formelor din părțile componente.

4.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spațiale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. denumirea pozițiilor, distanțelor și orientarea obiectelor, prin recunoașterea lor

4.2. însușirea terminologiei care desemnează noțiunile spațiale

4.3. identificarea și discriminarea poziției și a distanței propriei persoane față de obiectele din mediul ambiant

- exerciții de recunoaștere a poziției și a distanței obiectelor din clasă față de propria persoană.

-

exerciții de recunoaștere dreapta-stânga, pe șiruri de obiecte;

-

exerciții de parcurgere a unui traseu dat prin sala de gimnastică, urmând același drum ca și cadrul didactic.

-

exerciții pentru stabilirea asociațiilor între comenzile verbale și cele de execuție sau manipulare a obiectelor;

-

exerciții pentru identificarea și operarea cu noțiunile spațiale dreapta-stânga, sus-jos, înainte-înapoi, în față- în spate, departe-aproape etc.

5.

Formarea și dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1. dezvoltarea abilităților de percepere a ordinii și a succesiunii evenimentelor

-

exerciții pentru exersarea ordinii activității cotidiene;

-

jocuri de imitare a gesturilor cotidiene (ordinea îmbrăcatului, a așezării la masă etc.);

-

exersarea termenilor: întâi, prima dată, a doua oară, apoi, după aceea etc.;

-

exerciții de redare a unor povestiri, asociată cu ordonarea imaginilor;

-

exerciții de relatare a unor evenimente din experiența personală și situarea lor în timp;

-

exerciții de sesizare a succesiunii lunilor anului și a

anotimpurilor.

5.2. dezvoltarea abilităților de percepere a duratei intervalului

-

exerciții de sesizare a duratei unei acțiuni;

-

exerciții de percepție a unui interval scurt/lung;

-

exerciții de cunoaștere a ceasului;

-

exerciții de cunoaștere a duratei anotimpurilor prin asocierea cu denumirea lunilor și a principalelor activități din sezonul respectiv;

-

exerciții de cunoaștere a datei de naștere.

5.3. însușirea terminologiei și operarea cu noțiunile temporale

-

exerciții pentru însușirea succesivă a terminologiei temporale în corelație cu desfășurarea acțiunilor;

-

exerciții de utilizare a noțiunilor temporale în limbajul

oral și scris.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII (niv. IV-V)

1.

Deprinderi motrice de bază



Mers cu ținută corectă



Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm



Aruncare și prindere de obiecte



Alergare cu ritmuri diferite



Respirație corectă costo-diafragmală



Postura corporală corectă în diferite activități



Motricitate și dexteritate manuală

2.

Schema corporală



Părți componente



Diferențierea dreapta-stânga a corpului uman



Poziția spațială a obiectelor în raport cu propriul corp

3.

Percepția culorii, mărimii și formei



Culorile



Figurile geometrice simple



Discriminarea mărimii și formei obiectelor



Identificarea caracteristicilor obiectelor

4.

Orientarea spațială



Poziția spațială a obiectelor



Direcția



Dimensiunea



Poziția spațială a obiectelor în raport cu propriul corp și invers



Terminologia specifică

5.

Orientarea temporală



Ordinea și succesiunea evenimentelor curente



Durata intervalelor



Terminologia noțiunilor temporale



Anotimpurile (caracteristici, succesiune)



Ceasul



Calendarul (lunile anului)



Ziua de naștere

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educație senzorială, motorie și psihomotorie

Nivelele IV – V (Cls. I – V)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ”

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Studiul

Elementelor de matematică aplicată

își propune să contribuie la perfecționarea percepției senzoriale, la dobândirea unei reprezentări corecte asupra realității fizice și la formarea competențelor de bază, vizând calculul aritmetic, noțiuni intuitive de geometrie și măsurarea.

Raportându-se la nivelul de dezvoltare a copilului,

elementele de matematică aplicată

apare ca o disciplină dinamică, intim legată de domeniul volitiv-acțional al copilului, de unde este treptat extinsă și consolidată. Se acordă o deosebită importanță modului în care se formează primele noțiuni de calcul aritmetic, urmărindu-se evoluția acestora în ontogeneză. Inițial geometria, aritmetica și practica nu sunt distincte. Treptat se diferențiază o noțiune fundamentală: numărul natural. Acesta devine o obișnuință adânc înrădăcinată în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor.

Pornind de la considerarea calitativ - concretă a numerelor și de la procesele de mișcare ce însoțesc numărarea și calculul, se poate dezvolta în copil o formă de inteligență ce îi permite orientarea în spațiul numeric interior. Structurarea și educarea memoriei se realizează și prin învățarea ritmică însoțită de mișcare a tablei înmulțirii. Introducerea aritmeticii urmează principiul „de la întreg la parte”. Astfel, se urmărește stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analitică și cea sintetică.

OBIECTIVE CADRU

1.

Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

2.

Dezvoltarea capacităților de explorare/ investigare și rezolvare de probleme

3.

Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte variate

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. valorificarea matematică a mulțimilor de obiecte din mediul ambiant

1.2. identificarea unor obiecte din mediul ambiant după proprietate comună (culoare, formă, dimensiune)

termenilor (mare, mijlociu, mic).

1.3. realizarea grafică a elementelor pregătitoare scrierii cifrelor

- exerciții grafice pregătitoare pentru scriere - liniuța verticală, orizontală, oblică spre dreapta, oblică spre

stânga, ovalul.

-

exerciții de identificare și denumire a obiectelor prezente în câmpul perceptiv, izolat sau în grupe, prin modalitate acțională, ludică, asociere obiect-cuvânt;

-

exerciții de comparare și grupare a obiectelor.

-

exerciții de identificare și denumire a culorilor fundamentale;

-

exerciții de grupare după criteriul culoare („Am aceeași culoare”);

-

exerciții de identificare și denumire a formelor geometrice (dreptunghi, pătrat, triunghi etc.);

-

exerciții de grupare după criteriul formei („Am aceeași formă”);

-

exemple de comparare a dimensiunilor cu achiziția

2.

Dezvoltarea capacităților de explorare / investigare și rezolvare de probleme

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. estimarea numărului de obiecte dintr-o mulțime și verificarea, prin numărare, a estimării făcute

2.2. citirea și scrierea cifrelor romane I-X,

respectând proporția și forma elementelor grafice

-

exerciții de scriere a cifrelor romane I-X.

2.3. citirea și scrierea corectă a cifrelor 0-

24 izolat, într-un șir descrescător sau crescător, respectând proporția, forma elementelor grafice, spațializarea, așezarea corectă în pagina caietului

2.4. explorarea modalităților de a compune

și a descompune numere în concentrul 0-24

-

exerciții - joc de grupare a obiectelor mulțimii în două

submulțimi și invers.

2.5.

adunarea

și

scăderea

numerelor

naturale până la 24

-

exerciții de adunare și scădere a numerelor naturale

până la 24.

-

exerciții - joc de estimare a distanțelor cu ajutorul pasului ;

-

jocuri de estimare a numărului de obiecte din mediul înconjurător;

-

exerciții cu degetele, poezii și cântece folosite pentru învățarea număratului.

-

exerciții de recunoaștere a grupului de obiecte formate din „n” obiecte;

-

exerciții de corespondență element cu element (obiect cu obiect) între două mulțimi de obiecte de aceeași natură („Pune tot atât”, „Desenează tot atât”);

-

exerciții de numărare din 1 în 1 cu și fără, sprijinul unor obiecte sau desene .

3.

Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. verbalizarea, în mod constant, a operațiilor efectuate cu mulțimile (grupele)

de obiecte

-

jocuri didactice cu expresii matematice.

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte

variate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. manifestarea disponibilității și a plăcerii de a utiliza grupe (mulțimi) de

obiecte și numere

-

jocuri cu numere – traducerea prin ritmuri a unor configurații numerice.

-

jocuri didactice.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Elemente pregătitoare pentru înțelegerea conceptului de număr natural

(exemple practice pentru formarea ideii de corespondență între grupe, mulțimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă, culoare și dimensiune, aprecierea și compararea globală a elementelor unor grupe, scrierea semnelor grafice necesare începerii activității de scriere)



Scrierea și citirea cifrelor romane (I-X)



Scrierea și citirea numerelor naturale (0-24)



Adunarea și scăderea numerelor naturale până la 24

SUGESTII METODICE

Matematica

implică ritm, de aceea învățarea acesteia începe cu stimularea ritmului prin diferite exerciții de mers și bătăi din palme. Exerciții ale degetelor, poezii, cântece sunt folosite pentru învățarea numerelor naturale de la 0 la 24.

Activitatea cu numere naturale determină o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanța noțiunii, se recomandă abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât și cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de „frângere” a unității. Aspectul individual-calitativ este pus în evidență prin orientarea atenției copilului asupra însușirilor obiectelor observate care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Această prezență activă în realitate a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noțiunea de cifră - ca imagine a calității numerelor; imaginea este legată așadar de esența numărului, și nu de forma exterioară a cifrei.

Aspectul ordinal - ritmic apare în cadrul procesului de numărare, accentul căzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat inițial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere pure. Aspectul de cifră (mod de scriere) este ultima etapă în prezentarea numerelor naturale.

Copilul învață să scrie numerele (0-24), să recunoască cantitățile, să cunoască succesiunea numerelor prin diferite jocuri și bătăi ale palmelor.

Sunt introduse, în cadrul acestui nivel și operațiile de adunare și de scădere, însă pornind de la întreg, cu sesizarea calităților diferite ale celor două operații (de ex: 5 = 1+4 sau 5 = 2+3 sau 5 = 4+1).

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. cunoașterea și utilizarea semnificației poziției cifrelor în formarea unui număr natural mai mic decât 100

10 numere se înlocuiesc cu un alt obiect.

1.2. scrierea, citirea, compararea, ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-100

numărătoare pozițională etc.).

1.3. efectuarea de adunări și scăderi cu numere mai mici decât 100, în scris și oral

1.4. învățarea înmulțirii și a împărțirii în concentrul 1-100

1.5. efectuarea de înmulțiri și împărțiri în concentrul 1-100

concentrul 1-100.

1.6. recunoașterea formelor plane, identificarea și descrierea proprietăților simple ale unor figuri geometrice

1.7. cunoașterea unităților de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp și unitățile monetare

-

exerciții de reprezentare a numerelor punând în evidență sistemul pozițional de scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta;

-

exerciții de numărare cu start și pași dați crescător și descrescător, cu și fără sprijin în obiecte și desene;

-

exerciții de grupare și regrupare a obiectelor în funcție de pasul numărării;

-

jocuri de numărare cu obiecte în care grupuri de câte

-

exerciții de reprezentare, prin obiecte sau desene sugestive, a numerelor învățate;

-

exerciții de ordonare a numerelor utilizând modele semnificative (figuri geometrice,

de poziționare,

-

exerciții de adunare și scădere, fără și cu trecere peste ordin în concentrul 1-100;

-

exerciții de sesizare a legăturilor între adunarea și scăderea numerelor naturale;

-

exerciții de efectuare a probei;

-

efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere din concentrul 0-10 pe principiul „preluării ștafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei.

-

exerciții de adunare și scădere repetată, în concentrul 1-100;

-

jocuri didactice.

-

efectuarea de numărări având startul și pasul numărării (din 2 în 2, din 3 în 3 etc.), ajungându-se la efectuarea de operații de înmulțire;

-

exerciții

de

înmulțire

prin

adunări

repetate,

în

-

exerciții de decupare a unor figuri desenate;

-

exerciții de recunoaștere a formelor desenate la obiectele din mediul înconjurător;

-

exerciții de desenare a formelor plane cu șablon sau/și cu mâna liberă;

-

exerciții de sortare a obiectelor după forma lor.

-

jocuri de măsurare cu palma, creionul, paharul;

-

exerciții de ordonare a unor obiecte date, în funcție de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor;

-

exerciții de plasare în timp a unor evenimente;

-

exerciții de ordonare a unor imagini în funcție de succesiunea derulării lor în timp;

-

exerciții de citire a ceasului;

-

exerciții de reprezentare, pe un ceas model, a orelor;

-

exerciții de înregistrare a activităților desfășurate într- un interval de timp;

-

exerciții de scriere a datei zilnice;

-

exerciții de manipulare a monedelor și a bancnotelor.

2.

Dezvoltarea capacităților de explorare / investigare și rezolvare de probleme

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. explorarea modalităților de descompunere a numerelor naturale mai mici decât 100

pentru efectuarea adunărilor și scăderilor.

2.2. descoperirea și utilizarea de corespondențe simple și succesiuni de

obiecte sau numere asociate după reguli date

2.3. rezolvarea problemelor de tipul a+b=?, a-b=?

-

exerciții de descompunere a numerelor naturale pe baza operației de adunare (cu sprijin concret);

-

exerciții de identificare și de aplicare a unor reguli

-

exerciții de completare a unor șiruri de numere ordonate după o anumită regulă;

-

exerciții de adunare cu același număr.

-

exerciții de recunoaștere a situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operațiilor aritmetice elementare;

-

exerciții de identificare a cuvintelor care sugerează operații matematice.

3.

Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. exprimarea clară și concisă a semnificației calculelor făcute în rezolvarea

unei probleme

- exerciții de transpunere a unor enunțuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic.

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte

variate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. manifestarea interesului pentru rezolvarea unor probleme practice prin

metode matematice

4.2. manifestarea disponibilității pentru a învăța de la alții și a-i ajuta pe ceilalți în rezolvarea problemelor

-

exerciții de găsire a soluțiilor la anumite probleme;

-

rezolvări de probleme cu una/două operații.

-

jocuri în grup;

-

competiții de grup.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Numere naturale în concentrul 1-100 : formare, scriere, citire, comparare, ordonare



Operații cu numere naturale în concentrul 1-100

-

adunarea și scăderea numerelor naturale fără și cu trecere peste ordin;

-

terminologia specifică: termen, sumă, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puțin”;

-

înmulțirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;

-

terminologia specifică: factor, produs, „de atâtea ori mai mare”;

-

împărțirea numerelor folosind scăderea repetată și relația cu înmulțirea;

-

terminologia specifică: deîmpărțit, împărțitor, cât, „de atâtea ori mai mic”;

-

evidențierea unor proprietăți ale adunării și înmulțirii cu ajutorul obiectelor și al reprezentărilor, fără a folosi terminologia



Probleme care se rezolvă cu ajutorul unei operații



Elemente intuitive de geometrie, figuri geometrice : dreptunghi, pătrat, cerc, triunghi



Măsurări folosind etaloane neconvenționale

(palma, cotul, pasul, prăjina etc.)



Unități de măsură :

-

unități pentru lungime – metrul;

-

unități pentru capacitate – litrul;

-

unități pentru masă – kilogramul;

-

unități pentru timp - ora, ziua, săptămâna, luna, anul;

-

monede și bancnote

SUGESTII METODICE

În cadrul acestui nivel, prin exercițiile de adunare și scădere repetată este învățată tabla înmulțirii și a împărțirii, precum și toate metodele de calcul, începând de la întreg.

Predarea este însoțită de jocuri și întărită de demonstrație cu material intuitiv. Tot acum, se exersează și calculul mintal.

Se introduc unitățile de măsură, la început cele non-standard, apoi cele standard, pentru lungime, capacitate, masă, timp și bani, precum și elementele de geometrie.

Mai întâi copiii se familiarizează cu echipamentul folosit în geometrie: liniare, compase, apoi desenează triunghiuri, pătrate, cercuri, folosind echipamentul geometric și învață despre conceptele acestea.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. cunoașterea și utilizarea semnificației poziției cifrelor în formarea unui număr natural până la ordinul milioanelor

1.2. compararea, ordonarea numerelor naturale, în concentrul 0-100

numărare pozițională etc.).

1.3. utilizarea fracțiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului

1.4. înțelegerea semnificației operațiilor aritmetice și utilizarea algoritmilor de calcul pentru adunare, scădere, înmulțire și împărțire

1.5. înțelegerea semnificației adunării și scăderii fracțiilor ordinare, efectuarea de operații cu acestea

1.6. recunoașterea formelor plane și spațiale, identificarea și descrierea proprietăților simple ale unor figuri geometrice

1.7. cunoașterea unităților de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp și unitățile monetare

-

exerciții de reprezentare a numerelor, punând în evidență sistemul pozițional de scriere a cifrelor;

-

exerciții de numărare, cu start și pași dați, crescător și descrescător, cu sau fără obiecte sau desene;

-

exerciții de scriere a unui număr ca sumă de produse în care unul din factori este 10, 100, 1000;

-

jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1000 se înlocuiesc un alt obiect.

-

exerciții de comparare a numerelor naturale, în concentrul 0-100;

-

exerciții de ordonare a numerelor utilizând modele semnificative (figuri geometrice,

de poziționare,

-

exerciții de desenare, decupare, hașurare, colorare sau modelare pentru introducerea noțiunii de fracție;

-

exerciții de scriere și de citire a unei fracții;

-

exerciții de comparare și de ordonare a fracțiilor, utilizând cât mai multe metode.

-

exerciții de calcul cu numere naturale urmărind respectarea ordinii efectuării operațiilor;

-

exerciții de observare a legăturilor dintre operațiile cu numere naturale;

-

efectuarea probei.

-

exerciții de calculare a sumei și a diferenței a două fracții cu același numitor;

-

exerciții de scriere a unei fracții ca sumă de două fracții cu același numitor;

-

rezolvări de probleme cu fracții.

-

exerciții de identificare a interiorului și exteriorului unei figuri;

-

exerciții de identificare și de numire a elementelor constitutive ale figurilor geometrice plane;

-

exerciții de reprezentare a figurilor geometrice plane prin desen și notarea lor;

-

exerciții de realizare a corpurilor geometrice (din carton).

-

activități practice de măsurare și comparare;

-

exerciții de utilizare a instrumentelor și a unităților de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători;

-

exerciții de recunoaștere a conturului și a suprafeței pentru o figură geometrică dată;

-

exerciții de determinare a perimetrelor poligoanelor prin măsurare și calcul;

-

exerciții de plasare în timp a unor evenimente;

-

schimburi echivalente cu monede și bancnote;

-

exerciții de comparare a sumelor de bani.

2.

Dezvoltarea capacităților de explorare / investigare și rezolvare de probleme

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. explorarea modalităților de descompunere a numerelor naturale utilizând oricare dintre operațiile învățate sau combinații ale acestora

efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulțirilor și împărțirilor.

2.2.

identificarea

și

recunoașterea

de

corespondențe simple și succesiuni de numere sau acțiuni, după reguli date

- exerciții de completare a unor șiruri numerice ordonate după o regulă anume.

2.3. utilizarea practică a corespondențelor și

a succesiunilor de numere sau acțiuni

-

exerciții ritmice de adunare și înmulțire cu același

număr.

2.4. folosirea simbolului „?” pentru a pune în

evidență

numere

necunoscute

în

rezolvarea de probleme

- rezolvări de exerciții variate care solicită aflarea unui număr necunoscut.

2.5. rezolvarea de probleme

operații aritmetice.

-

exerciții de descompunere a numerelor naturale pe baza operațiilor de adunare, scădere, înmulțire, împărțire (cu sau fără sprijin concret);

-

exerciții de aplicare a unor reguli și scheme pentru

-

exerciții de recunoaștere a situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea uneia dintre operațiile învățate („cu atât mai mult”, „cu atât mai puțin”, „de atâtea ori mai mult”, „de atâtea ori mai puțin”);

-

exerciții de transpunere a unei situații – problemă în limbaj matematic;

-

exerciții de analiză a unor probleme; identificarea datelor și a necunoscutelor; identificarea operațiilor prin care se ajunge la rezolvare;

-

exerciții de identificare a cuvintelor care sugerează

3.

Formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. exprimarea orală a demersului parcurs în rezolvarea unei probleme

-

exerciții de utilizare a unor metode simple pentru a

figura pe scurt datele și pașii de rezolvare a unei probleme.

4.

Dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte

variate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. manifestarea interesului pentru analizarea și rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice

-

rezolvări de probleme.

4.2. manifestarea disponibilității pentru a învăța de la alții și a-i ajuta pe ceilalți în rezolvarea problemelor

-

jocuri în grup;

-

competiții de grup.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Numere naturale : formare, clase (unități, mii, milioane), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare



Operații cu numere naturale

-

adunarea și scăderea numerelor naturale fără și cu trecere peste ordin;

-

terminologia specifică: termen, sumă, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puțin”;

-

înmulțirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;

-

terminologia specifică: factor, produs, „de atâtea ori mai mare”;

-

înmulțirea unui număr cu 10, 100 și 1000;

-

înmulțirea când unul dintre factori este o sumă (distributivitatea înmulțirii față de adunare, fără a folosi terminologia);

-

înmulțirea numerelor naturale când un factor are cel mult două cifre;

-

împărțirea la un număr de o cifră, diferit de zero;

-

împărțirea la 10, 100, 1000;

-

ordinea efectuării operațiilor;

-

probleme care se rezolvă prin cel mult două operații



Fracții

-

noțiunea de fracție, fracții egale, reprezentări prin desene;

-

fracții echiunitare, subunitare, supraunitare;

-

compararea fracțiilor;

-

adunarea și scăderea fracțiilor cu același numitor



Elemente intuitive de geometrie

-

figuri geometrice: punct, segment, poligon, unghi, drepte pararele, drepte perpendiculare;

-

patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, paralelogram, trapez;

-

perimetrul, perimetrul dreptunghiului și al pătratului;

-

aria, aria dreptunghiului și a pătratului;

-

exerciții de observare a unor obiecte cu formă de: cub, sferă, prisma, piramida, cilindru, con



Unități de măsură

-

unități pentru lungime: metrul, multiplii și submultiplii;

-

unități pentru capacitate: litrul, multiplii și submultiplii;

-

unități pentru masă: kilogramul, multiplii și submultiplii;

-

unități pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;

-

monede și bancnote

SUGESTII METODICE

Se reiau conținuturile de la nivelul anterior și se adaugă o serie de alte noutăți.

Se studiază formele geometrice solide, ca și concepte. Copiii le desenează și le confecționează din carton, după măsurători.

Un element deosebit de important este introducerea fracțiilor ca subdiviziuni ale întregului, intuitiv, prin desene, decupare, hașurare, colorare, apoi realizarea scrierii, citirii, comparării, adunării și scăderii lor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Elemente de matematică aplicată

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Adina Ghiorghe – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Emilia Muntean – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 7

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“CUNOȘTINȚE DESPRE OM ȘI MEDIU”

Nivelele V – VI (Cls. III – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul de

Cunoștințe despre om și mediu

a fost realizat pornind de la înțelegerea unor fapte, realități și fenomene din mediul imediat, familiar copiilor, precum și trezirea curiozității copiilor cu deficiență severă, profundă sau asociată.

Programa are în vedere posibilitățile de înțelegere, conștientizare și asimilare a cunoștințelor referitoare la om și mediul înconjurător de către copiii care fac parte din această categorie de deficiență.

Temele au fost selectate în așa fel încât să asigure copiilor o informare corectă despre lumea înconjurătoare privind organizarea generală a plantelor și animalelor, procesele cele mai importante care au loc în orizontul natural, sistemele de organe din corpul uman etc.

Exemplele de activități de învățare permit formarea la elevi a unor capacități de observare, identificare, localizare a unor fenomene naturale și geografice de recunoaștere a plantelor, animalelor, de stabilire a unor corelații dintre organism și mediu, cât și a unor deprinderi de a folosi metode și tehnici de lucru specifice în activitatea de cunoaștere. Astfel, elevii vor deveni capabili să recunoască organe și sisteme de organe din corpul uman, să respecte reguli de igienă personală, să execute lucrări simple de întreținere a unor plante de cultură, să participe activ la acțiuni de ocrotire și conservare a mediului înconjurător, să demonstreze prin fapte sentimentele de dragoste și grijă față de frumusețile naturale.

Cadrul didactic are libertatea de a căuta și de a aplica metode adecvate, ținând cont de particularitățile psihice și individuale ale copiilor.

OBIECTIVE CADRU

1.

Cunoașterea și utilizarea în comunicare a unor termeni și concepte specifice științelor despre om și mediu

2.

Dezvoltarea capacităților / abilităților de explorare / investigare și experimentare a realității, folosind instrumente și procedee adecvate

3.

Dezvoltarea interesului și formarea unei atitudini corecte față de mediul înconjurător

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și utilizarea în comunicare a unor termeni și concepte specifice științelor despre

om și mediu

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. cunoașterea principalelor meșteșuguri (păstoritul,

vânatul,

pescuitul,

tăiatul

lemnelor etc.)

1.2. recunoașterea și denumirea tipurilor de locuințe folosite din cele mai vechi timpuri și până astăzi

1.3. observarea transformărilor prin care trece sămânța de grâu, de la semănare până la prepararea pâinii

1.4. descrierea aspectelor generale ale naturii în cele patru anotimpuri

1.5. recunoașterea și denumirea părților componente ale unei plante

1.6. sesizarea influenței factorilor de mediu asupra creșterii și dezvoltării plantelor

1.7. recunoașterea și denumirea părților corpului animalelor și păsărilor

1.8. observarea faptului că fiecare plantă, animal, crește într-un anumit mediu

1.9. diferențierea și caracterizarea animalelor

1.10. deosebirea rocilor care alcătuiesc munții (magmatice, metamorfice, sedimentare),

pietrele

prețioase

și

semiprețioase

-

descrieri (verbale, în scris, prin desene) a principalelor meșteșuguri;

-

prezentări de imagini și diafilme.

-

exerciții de descriere a tipurilor de locuințe folosind imagini reprezentative și machete (grotă, colibă de lut, cort, casă);

-

exerciții de realizare a unor desene reprezentative.

-

realizări de experimente privind germinația semințelor, obținerea și îngrijirea culturilor de cereale;

-

excursii și vizite cu caracter didactic (vizită la brutărie);

-

activități practice desfășurate pentru obținerea pâinii.

-

exerciții de observare a naturii în cele patru anotimpuri;

-

prezentări de imagini și desene;

-

exerciții de realizare a unor desene reprezentative pentru fiecare anotimp;

-

drumeții, excursii.

-

exerciții de observare a părților componente ale unor plante;

-

desene după natură.

-

colecții de frunze, semințe, flori etc.;

-

descrieri empirice pe suport concret;

-

experiențe simple care să reliefeze influența factorilor de mediu asupra creșterii și dezvoltării plantelor.

-

exerciții de observare a părților corpului unor animale sau păsări, atât în mediul lor natural, cât și de pe suport imagistic;

-

desene ale unor animale sau păsări;

-

exerciții de completare a părților corpului ale unor animale, păsări, într-un desen dat.

-

exerciții de observare;

-

prezentări de imagini, diafilme;

-

desene reprezentative.

-

vizite la ferme de animale;

-

excursii;

-

prezentări de imagini și desene;

-

desene și completări de desene;

-

descrieri empirice pe suport concret;

-

colecții de insecte.

-

exerciții de observare a diferitelor roci;

-

desene reprezentative;

-

colecții de roci;

-

excursii și drumeții.

2.

Dezvoltarea capacităților / abilităților de explorare / investigare și experimentare a realității,

folosind instrumente și procedee adecvate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. realizarea experimentelor dirijate pe teme date

2.2. executarea operațiilor experimentale care să conducă la evidențierea mirosurilor și gusturilor unor plante; absorbția apei de către plante

apei de către diferite plante.

2.3. observarea modului de creștere și de dezvoltare a viețuitoarelor

2.4.

mânuirea

instrumentelor

simple

(termometru, pahar, riglă) pentru a realiza experimente simple

2.5. observarea și recunoașterea transformărilor din mediul înconjurător în urma intervenției omului

-

experiențe simple pe diferite teme: germinația semințelor, relații între vreme și comportamentele unor plante și animale;

-

activități practice de îngrijire a plantelor;

-

machete ale locuinței;

-

construcția unui zid de casă.

-

experiențe simple care să conducă la evidențierea mirosului și gustului unor plante;

-

jocuri didactice de identificare și comparare a mirosurilor și a gusturilor;

-

exerciții de observare și de experimentare a absorbției

-

observații directe privind creșterea și dezvoltarea unor animale;

-

imagini reprezentative.

-

exerciții de mânuire a instrumentelor în activități practice simple;

-

exerciții de măsurare a temperaturii aerului, a apei.

-

activități practice de curățire și întreținere a spațiilor verzi;

-

activități pe lotul școlar;

-

excursii și drumeții.

3.

Dezvoltarea interesului și formarea unei atitudini corecte față de mediul înconjurător

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. manifestarea curiozității

față de

fenomenele întâlnite

-

povestiri despre viața plantelor și animalelor.

3.2. participarea activă la acțiunea de semănare a grâului, construcția unui zid de casă, de curățire a spațiilor verzi, de

îngrijire a plantelor și a animalelor

-

dramatizări ale relațiilor dintre viețuitoare;

-

acțiuni de semănare a grâului, de construcție a unui zid de casă etc.;

-

acțiuni practice de îngrijire a plantelor și a animalelor.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Meșteșuguri primordiale (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.)

2.

Tipuri de locuințe (grotă, colibă de lut, cort, casă)

3.

Tipuri de cereale și activități agricole de cultivare și recoltare a acestora

4.

Bobul de grâu și pâinea

5.

Caracteristicile plantelor și condițiile lor naturale de existență



Factori și condiții necesare germinării semințelor și creșterii plantelor



Relația ,,sol –plantă”



Răspândirea plantelor în raport cu zona de climat și relief

6.

Părțile componente ale plantelor: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul

7.

Regnul vegetal



Talofite: bacterii, alge, ciuperci, licheni, mușchi



Cormofite: feriga, coada calului

8.

Familii reprezentative de plante



Leguminoase: fasolea, trifoiul



Rosacee: căpșunul, trandafirul



Crucifere: rapița, traista ciobanului



Composite: floarea-soarelui, mușețelul, păpădia



Plante textile: inul, bumbacul



Solanacee – alcătuire: cartoful - tulpina subterană - tuberculul



Liliacee: ghiocelul, laleaua, crinul, ceapa



Cerealele: grâul, porumbul

9.

Animale - abordarea evolutivă a zoologiei



Protozoare: euglena, amibe



Metazoare: celenterate



Nevertebrate: spongieri, viermi, moluște, artropode



Vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere

10.

Legătura floră-faună

11.

Roci



Roci ce alcătuiesc formațiuni muntoase caracteristice



Tipuri de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice



Pietre prețioase și semiprețioase

SUGESTII METODICE

În clasa a III-a, disciplina

Cunoștințe despre om și mediu

începe prin a aduce copiii în legătură directă cu reprezentanții meseriilor „primordiale” (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.). Acest lucru constituie o adevărată învățătură de viață pentru copii.

Din acestea ei vor dobândi înțelegerea rădăcinilor culturii noastre occidentale, iar înrădăcinarea propriu-zisă, individuală, o vor simți prin modulul de

construcție a casei .

Aici este bine să se înceapă cu locuințele popoarelor primitive (grotă, colibă de lut, cort etc.), înainte de a trata actuala casă de locuit. Se vorbește despre arhitecți, zidari, dulgheri, tâmplari etc., totul culminând cu construcția propriu-zisă a unui zid de casă, pe cât posibil.

În clasa a IV-a

bobul de grâu și pâinea

trebuie să preceadă istoriei Genezei, până în punctul în care omul trebuie să devină el însuși activ cu Pământul. Se face cunoștință copiilor cu cele patru tipuri de cereale mai importante și îi lăsăm, pe cât posibil, să îndeplinească toate activitățile pe care le împlinește un țăran de-a lungul anului. În final, copiii vor putea frământa aluatul și coace pâinea.

Mai departe, copiii vor descoperi caracteristicile diferitelor

specii de plante , apoi de

animale

descoperind că omul are parte în sine de tot ceea ce găsim în aceste regnuri, însă ajutat de gândire se înalță deasupra tuturor și gândurile sale se ridică deasupra instinctelor și performanțelor animale.

Prin

studiul rocilor

(mineralogia) din clasa a VI-a copiii vor putea descoperi faptul că acestea sunt compuse din diferite elemente: cuarț – întunecat, granular; mică – luminoasă sau întunecată, strălucitoare etc. Modul deosebit de formare a rocilor trebuie abordat și el.

Astfel, fiecare copil poate trăi și simți intens legătura puternică a omului cu mineralul, vegetalul și animalul.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și utilizarea în comunicare a unor termeni și concepte specifice științelor despre

om și mediu

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. recunoașterea și denumirea părților corpului uman

1.2. stabilirea asemănărilor și deosebirilor dintre om și alte mamifere

1.3. observarea organelor și sistemelor de organe ale corpului uman

1.4. recunoașterea organelor și a sistemelor de organe ale corpului uman și a funcțiilor acestora

organelor și a sistemelor de organe.

1.5. stabilirea relațiilor dintre funcțiile organelor, sistemele de organe din corp și influențele factorilor de mediu

unor sisteme de organe (respirator, circulator etc.).

1.6. cunoașterea importanței organelor de simț și a regulilor de igienă pentru păstrarea sănătății individuale și colective

1.7. cunoașterea rolului alimentelor și a

regulilor de alimentație corectă

-

exerciții de descriere a unor boli cauzate de tulburările

de alimentație.

1.8. cunoașterea noțiunilor de biosferă și de ecosistem

1.9. descrierea fermei biodinamice

-

exerciții de recunoaștere și de denumire a părților corpului;

-

desene ale corpului uman;

-

completări de desene.

-

exerciții de observare a părților componente ale unui mamifer (iepure, urs etc.) în paralel cu părțile componente ale organismului uman;

-

desene.

-

exerciții de observare și de recunoaștere, pe planșe, mulaje a componentelor de organe și sisteme de organe din corpul uman (sistemul digestiv, respirator, circulator, locomotor);

-

desene.

-

exerciții de stabilire a topografiei organelor în cavitatea generală a corpului;

-

exerciții de recunoaștere a principalelor funcții ale

-

exerciții de comparare a stării de sănătate și a stării de boală;

-

exerciții de analiză a formei, compoziției oaselor și a mușchilor;

-

măsurători ale circumferinței toracice pentru observarea modificărilor în timpul respirației;

-

exerciții de stabilire a cauzelor unor îmbolnăviri;

-

exerciții de recunoaștere a influenței unor factori de mediu (tutun, alcool, droguri) asupra funcționalității

-

exerciții de determinare a sensibilității termice, tactile, gustative, olfactive și auditive;

-

exerciții de identificare și de comparare a simțurilor;

-

activități de exersare a regulilor de igienă personală și colectivă în scopul prevenirii unor boli;

-

imagini.

-

exerciții de caracterizare a noțiunilor de biosferă și de ecosistem natural și artificial;

-

exemplificări (ecosisteme naturale și artificiale);

-

studii de natură.

-

exerciții de descriere a lucrărilor solului, a îngrășării organice corecte și a rotației culturilor;

-

acțiuni practice la fermă.

2.

Dezvoltarea capacităților / abilităților de explorare / investigare și experimentare a realității,

folosind instrumente și procedee adecvate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. identificarea pe propriul corp a diferitelor părți și organe ale acestuia

2.2. executarea de operații experimentale

2.3. observarea și recunoașterea transformărilor care au loc în organismul

uman

-

măsurători ale lungimii oaselor, a înălțimii corporale, a circumferinței toracice.

2.4. reprezentarea grafică a componentelor

structurale ale organismului uman

-

desen al caracteristicilor unor organe din organismul

uman.

2.5. realizarea de activități practice în ferma

biodinamică

-

lucrări ale solului.

-

exerciții de observare dirijată;

-

exerciții de identificare a părților și organelor corpului omenesc.

-

experiențe simple pentru a evidenția funcțiile de digestie, respirație, circulația sângelui, acuitatea simțurilor;

-

exerciții de punere în evidență a reflexelor, ritmului cardiac și a forței musculare.

3.

Dezvoltarea interesului și formarea unei atitudini corecte față de mediul înconjurător

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. interpretarea relației dintre propriul comportament și starea de sănătate

-

predicții despre starea de sănătate a organismului uman în condiții de suprasolicitare fizică, psihică, consum de alcool, tutun, droguri etc.;

-

jocuri de rol despre necesitățile și interacțiunile organismului uman.

3.2. acordarea primului ajutor în cazul unor ur-

gențe medicale simple

-

exerciții practice de prim ajutor în caz de accidente ale

sistemului locomotor, circulator, respirator etc.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Corpul omenesc - structura corpului omenesc

2.

Aparatul digestiv



Părțile aparatului digestiv



Boli ale aparatului digestiv



Igiena alimentației. Probleme legate de proteine, hidrați de carbon



Metabolismul



Efectul drogurilor asupra corpului și psihicului uman



Aspecte de mediu și aspecte sociale legate de problema drogurilor

3.

Aparatul ritmic (aparatul respirator și aparatul circulator)



Aparatul respirator și respirația



Boli ale aparatului respirator



Sistemul cardiovascular și circulația



Boli ale aparatului circulator

5.

Aparatul locomotor



Mușchii - structura și funcția lor. Statutul special al mușchiului cardiac



Mecanica musculară în legătură cu scheletul



Membrele și craniul în structurile lor diferite



Centura scapulară - coaste - centura pelviană ca sistem osos inserat între polaritățile membre-craniu ale sistemului osos



Coloana vertebrală



Considerații statice și mecanice ale scheletului brațului și piciorului



Deosebirea dintre mișcarea conștientă, intenționată și cea reflexă

5.

Organele de simț



Funcția și structura ochiului uman ca „aparat optic”, „camera foto”



Funcția transmiterii mecanice a sunetului în urechea umană

6.

Îngrijirea corpului uman



Importanța vestimentației. Diferența dintre lână, bumbac, fibre sintetice



Plantele medicinale folosite de medicina populară și efectul lor asupra organismului uman (mușețelul, urzica, sunătoarea etc.)



Reguli de igienă corporală

7.

Biosfera – învelișul viu al Terrei

8.

Ecosisteme naturale și ecosisteme artificiale

9.

Ferma biodinamică



Lucrările solului



Îngrășarea organică corectă



Rotația culturilor



Reciclarea reziduurilor organice din fermă

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a se studiază

omul , astfel încât trebuie să se expună ceea ce este clădit înăuntrul lui, din afară: mecanica sistemului osos, mecanica sistemului muscular etc. Acum se adună cunoștințe, se creează baze pentru elevi.

La studierea scheletului uman se face legătura cu ceea ce s-a discutat la mineralogie despre calcar. Copiii trebuie lăsați să observe oasele, să li se arate cum mușchii mențin articulațiile legate. Ei acum înțeleg cum legile elaborate la fizică sunt active și în om, mecanica și dinamica mișcărilor sale.

Urmează apoi cele trei domenii – hrănire, respirație și necesar de căldură – aici fiind stimulatorii indicațiile asupra animalelor. Problemele de sănătate și de hrănire pot fi apropiate copiilor de această vârstă prin expuneri intuitive și apropiate de viață.

Studiul

cunoștințelor despre om și mediu

se încheie, la acest ciclu, prin studiul biosferei, a ecosistemelor și a fermei biodinamice. Acum se vor trata problema solului, teoria îngrășământului, succesiunea culturilor și folosirea preparatelor biodinamice. O practică agricolă realizată acum extinde mult experiențele și cunoștințele copiilor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Cunoștințe despre om și mediu

Nivelele V – VI (Cls. III – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Adina Ghiorghe – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Emilia Muntean – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“ELEMENTE DE FIZICĂ / CHIMIE”

Nivelele V – VI (Cls. VI – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Fizica/chimia

se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învățământ, aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea și pregătirea elevilor.

Predarea fizicii/chimiei trebuie să se clădească exclusiv pe fenomene, numai din ele vom deduce, prin descriere, legitățile fără a introduce formule abstracte. De aceea, vom căuta să legăm toate fenomenele de om și/sau de viața practică și de domeniul de experiență a elevilor.

Elementele de fizică/chimie

pot folosi, pe de o parte pentru educarea activității organelor senzoriale, prin exersarea capacității de observare și pe de altă parte sunt foarte bune pentru a ascuți capacitatea de gândire prin descrierea exact formulată a experiențelor.

Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învățării cu elevii în trei pași: observarea experiențelor; descrierea recapitulativă și rezumarea fenomenelor, precum și elaborarea legităților care se realizează în ziua următoare. Astfel, reușim să trezim în elevi sentimentul important al așteptării, al curiozității.

Considerăm că programa de

Fizică/chimie , prin conținuturile sale, permite elevilor plăcerea multor experimente, reprezentând o cale de cunoaștere activă, prin acțiune directă, a lumii înconjurătoare.

OBIECTIVE CADRU

1.

Cunoașterea și utilizarea unor termeni și noțiuni specifice fizicii

și chimiei

2.

Dezvoltarea capacității de explorare – investigare a realității și de experimentare, prin folosirea unor instrumente și proceduri adecvate

3.

Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea lumii înconjurătoare

NIVELELE V, VI

(Cls. VI – X)

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și utilizarea unor termeni și noțiuni specifice fizicii / chimiei

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. observarea și descrierea, în cerințe simple, a corpurilor din natură, discriminarea

dintre

materie,

corp

și

substanță

1.2. recunoașterea și denumirea unei serii de fenomene fizice din natură și din laborator (acustice, optice, termice, electrice, magnetice, mecanice)

- observări în cadrul experimentelor a unor transformări suferite de corpuri: fenomene fizice, deformarea corpurilor, schimbarea stării de mișcare a unui mobil, dizolvarea unor substanțe; fenomene chimice –

arderea, ruginirea.

1.3. identificarea transformărilor de stare ale substanțelor

1.4. clasificarea amestecurilor după criterii

simple

-

exerciții

de

observare

amestecurilor de soluție.

și

de

discriminare

a

1.5. perceperea și diferențierea existenței unor interacțiuni

luminii și a sunetului, magnetizarea, electrizarea.

1.6. identificarea elementelor unui circuit

electric

-

observări a unor circuite electrice simple realizate

experimental.

1.7. identificarea materiilor prime importante, utilizarea lor și produsele chimice mai importante

produselor chimice.

-

excursii, vizite cu caracter didactic în scopul identificării unor corpuri, materii;

-

exerciții de observare a unor corpuri în scopul stabilirii caracteristicilor acestora.

-

observări în cadrul experimentelor a transformărilor de stare;

-

experimente în care se evidențiază rolul oxigenului în întreținerea arderii.

-

desene și experimente pentru a evidenția interacțiunea dintre diferite corpuri și efectele acesteia;

-

experimente privind fenomenele de propagare a

-

exerciții de observare a materiilor prime, a produselor chimice mai importante,

-

exerciții de stabilire a importanței și a utilizării

2.

Dezvoltarea capacității de explorare – investigare a realității și de experimentare, prin

folosirea unor instrumente și proceduri adecvate

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. utilizarea adecvată a truselor și a

instrumentelor din dotare

-

exerciții practice de mânuire a vaselor și a ustensilelor

de laborator, precum și a instrumentelor de lucru.

2.2. efectuarea operațiilor experimentale simple și a observaților pentru a descoperi însușirile corpurilor, transformările fizice

suferite de acestea, precum și interacțiunile dintre ele

- operații experimentale care să conducă la descoperirea însușirilor corpurilor, a apei, a oxigenului și a metalelor; la transformări de stare; la schimbarea stării de mișcare; la interacțiunile dintre corpuri.

2.3. efectuarea de experimente pentru a

descoperi fenomenele de propagare a luminii și a sunetului, a magnetizării

-

operații experimentale de punere în evidență a

fenomenelor de propagare a luminii și a sunetului, a magnetizării și a electrizării.

2.4. realizarea circuitelor electrice simple

-

exerciții de realizare a unor circuite electrice simple,

legarea becurilor în serie și în paralel.

2.5. utilizarea mecanismelor simple, pârghii

și scripeți

-

exerciții de utilizare a pârghiilor și a scripeților în

activități practice.

2.6. realizarea experimentelor pe teme date, selecționând materialele și ustensilele adecvate

fascicul de lumină, realizarea circuitelor electrice simple, stingerea varului, înlăturarea petelor etc.

-

exerciții de selectare a materialelor și a ustensilelor necesare investigației, dintr-un set dat;

-

investigații pe teme diferite – folosind fișe de instrucțiuni sau desene: transformări fizice suferite de același corp, interacțiuni dintre corpuri, separarea unui

3.

Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea lumii înconjurătoare

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. manifestarea și dezvoltarea imaginației

și a curiozității

-

jocuri de rol, povestiri, dramatizări vizând poluarea apei și a aerului, circuitul apei în natură, însușirile apei, metalelor, transformări fizice, fenomene optice, acustice și electrice;

-

vizite, excursii cu caracter didactic cu scopul dezvoltării curiozității științifice.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII - FIZICĂ (niv. V-VI)

1.

Fenomene acustice



Sunetul și zgomotul



Calitățile sunetului, studiate la instrumentele muzicale (instrumente de percuție, cu coarde, de suflat)



Figurile Chladni



Viteza sunetului în aer și în alte medii

2.

Fenomene optice



Surse de lumină. Corpuri luminate. Corpuri transparente, translucide și corpuri opace



Raza de lumină. Fasciculul de lumină



Umbra și penumbra



Culori. Culori complementare



Propagarea luminii



Oglinzi plane. Oglinzi sferice



Lentila. Instrumente optice

3.

Fenomene termice



Încălzire – răcire



Evaporare. Condensare. Fierbere. Topire. Solidificare



Dilatare – Contracție



Termometrul

4.

Fenomene elementare de electrostatică



Electrizarea corpurilor prin frecare, contact și influență



Interacțiunea corpurilor electrizate



Fenomene electrice în atmosferă

5.

Fenomene elementare magnetice



Exemple privind magnetizarea și demagnetizarea corpurilor



Magneți naturali și magneți artificiali. Polii unui magnet



Busola. Magnetismul terestru

6.

Fenomene mecanice



Mișcarea mecanică. Deplasarea



Deformarea corpurilor. Greutatea corpurilor



Mecanisme simple: foarfecele, ranga, balanța, roaba



Pârghia, scripetele fix, scripetele mobil, planul înclinat

7.

Fenomene electrice și magnetice



Curentul electric



Circuite electrice. Componentele unui circuit electric simplu



Legarea becurilor în serie și în paralel



Efectele curentului electric



Câmp magnetic



Pericolele curentului electric

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII - CHIMIE (niv. V-VI)

1.

Stări de agregare ale substanței



Materie. Corp. Substanță



Stări de agregare ale substanțelor



Transformări de stare: fierbere, evaporare, condensare, topire, solidificare

2.

Arderea



Arderea - fenomen prin care substanțele suferă o transformare



Compușii rezultați în urma arderii



Arderea lichidelor inflamabile

3.

Aerul



Compoziția, proprietăți fizico-chimice ale aerului



Importanța aerului. Importanța biologică a oxigenului



Poluarea aerului. Măsuri de prevenire a poluării aerului

4.

Apa



Proprietățile apei. Apa în natură (apa potabilă, apa minerală, apa distilată)



Circuitul apei în natură. Importanța apei



Poluarea apei. Măsuri pentru combaterea poluării apei

5.

Soluții apoase



Amestecuri omogene și neomogene



Dizolvarea în apă a unor substanțe solide, lichide

6.

Metale. Aliaje



Metale mai importante. Proprietăți. Întrebuințări



Aliaje mai importante



Protecția împotriva coroziunii metalelor

7.

Materii prime și importanța lor



Sarea. Proprietăți. Întrebuințări



Cărbuni naturali și artificiali



Calcarul



Varul



Nisipul



Petrolul



Gazul metan

8.

Produse chimice mai importante pentru industrie, agricultură și viață



Vitaminele: A, D, E, K, B1, B12, C, P



Zaharide, grăsimi, proteine



Îngrășămintele chimice



Săpunul și detergenții:

-

noțiuni de igienă

-

prepararea săpunului în gospodărie



Scoaterea petelor:

-

reguli pentru înlăturarea petelor

-

recunoașterea naturii petelor

-

substanțe chimice utilizate la scoaterea petelor



Amidonul. Celuloza

SUGESTII METODICE

Studiul

fizicii

începe cu acustica (lumea sunetelor), apoi urmează optica, teoria căldurii, electrostatica, magnetismul, mecanica și în final electricitatea, toate acestea urmând cursul firesc de dezvoltare a copiilor/elevilor.

În ceea ce privește studiul

chimiei , aceasta se bazează pe studiul proceselor chimice. Foarte important este că procesele fundamentale din chimie sunt arderea și dizolvarea în apă.

Astfel, studiul chimiei se începe cu arderea diferitelor materiale, cum ar fi: lemnul, diferite părți ale plantelor, diferite materiale textile, diferite sortimente de cărbuni etc.

Copiii/elevii vor fi tot timpul antrenați în realizarea de experiențe pentru a descoperi diferitele fenomene fizice și procese chimice.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Elemente de fizică / chimie

Nivelele V – VI (Cls. VI – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și

Evaluare în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Adina Ghiorghe – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Emilia Muntean – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 9

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“RELIGIE

CULTUL ORTODOX”

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa pentru disciplina

Religie

a fost concepută ținându-se cont de particularitățile psihointelectuale ale elevilor cu deficiențe grave, profunde sau asociate.

Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme și activități accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului și de a alege activitățile în funcție de potențialul acestuia.

Dacă unele conținuturi pot părea ușor exagerate în raport cu vârsta elevilor, trebuie să ținem seama că prezenta programă este un document școlar destinat în primul rând profesorilor, la îndemâna cărora stau modalități variate de abordare a lecțiilor în vederea realizării obiectivelor propuse.

Fiecare domeniu din programă are importanța sa bine determinată astfel încât, la sfârșitul nivelului VI, elevul să poată avea un cumul de cunoștințe și deprinderi religioase bine formate.

Conținuturile prezentei programe au fost preluate din programa analitică pentru disciplina

Religie , cultul ortodox, aprobat în ședința Sfântului Sinod din data de 16 iunie 1999.

OBIECTIVE CADRU

1.

Cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu

2.

Cunoașterea și folosirea adecvată a limbajului religios în viața cotidiană

3.

Formarea virtuțiilor creștine și cultivarea comportamentului religios - moral

4.

Educarea atitudinilor de acceptare, înțelegere și respect față de alte credințe și convingeri

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. aflarea despre existența lui Dumnezeu

-

exerciții de observare și de contemplare a lumii

înconjurătoare.

1.2. numirea Dumnezeu

câtorva

din

lucrările

lui

asupra

religios

naturii

despre

ocrotite

iubirea

de

lui

1.3. descrierea domnului Iisus Hristos ca

mare învățător al omenirii

-

exerciții de observare și de discutare a faptelor

Mântuitorului.

-

exerciții de observare dumnezeu;

-

povestiri cu conținut Dumnezeu față de lume.

2.

Cunoașterea și folosirea adecvată a limbajului religios în viața cotidiană

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. utilizarea corectă a termenilor religioși învățați

-

exerciții de antrenare a elevilor în folosirea noțiunilor cu sens religios;

-

observări de imagini cu conținut religios.

3.

Formarea virtuțiilor creștine și cultivarea comportamentului religios – moral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. identificarea principalelor calități ale unui bun creștin

-

povestiri a unor fapte bune, proprii sau a altora.

3.2.

recunoașterea

în

faptele

sfinților,

modele de comportament creștin

-

povestiri a unor fapte bune din viața sfinților.

3.3. formarea deprinderii de a se ruga

-

rugăciuni în comun;

-

exerciții în vederea învățării unor rugăciuni.

4.

Educarea atitudinilor de acceptare, înțelegere și respect față de alte credințe și convingeri

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. implicarea în acțiuni comune cu colegii

-

exerciții de rezolvare a unor sarcini în comun;

-

jocuri;

-

serbări;

-

concursuri.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Noțiuni de Catehism



Vechiul Testament



Noul Testament



Noțiuni de Morală Creștină

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. conștientizarea faptului că Dumnezeu poate fi cunoscut din împrejurările concrete

ale vieții

1.2. înțelegerea semnificației Sfintei Treimi, ca model desăvârșit de iubire și trăire în

comuniune

- exerciții de stabilire de analogii între Sfânta Treime și exemple din mentalitatea concretă.

1.3.înțelegerea semnificației și a importanței

simbolului de credință

-

exerciții de dialog și de observare a învățăturilor

cuprinse în Crez.

-

relatări și discuții referitoare la unele întâmplări, pe această temă;

-

lecturări de texte biblice.

2.

Cunoașterea și folosirea adecvată a limbajului religios în viața cotidiană

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. desprinderea semnificației globale a

unui text cu conținut religios

2.2. stabilirea ideilor principale ale unui text religios

2.3. formularea de opinii personale în aprecierea unor situații cu conținut religios

2.4. dezvoltarea vocabularului utilizând corect cuvintele și expresiile noi din temele

studiate

- exerciții de integrare a expresiilor noi în contexte diverse.

-

exerciții de povestire a unor texte biblice;

-

exerciții de dialogare pe baza unui text religios.

-

exerciții de observare și de descriere a unor imagini cu conținut religios;

-

exerciții de selectare a elementelor esențiale dintr-un text religios.

-

dezbateri colective asupra unor situații concrete;

-

formulări de argumente pro și contra asupra unor situații concrete.

3.

Formarea virtuțiilor creștine și cultivarea comportamentului religios - moral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. integrarea în comportamentul propriu a învățăturilor desprinse din pildele studiate

3.2. conștientizarea necesității împlinirii datoriilor creștine în familie, școală și

societate

3.3. recunoașterea importanței modelelor spirituale din istoria bisericii în formarea caracterului moral-religios

unor personalități din istoria bisericii.

-

discuții referitoare la cazuri reale sau imaginare;

-

jocuri de rol;

-

dramatizarea unor pilde.

-

discuții referitoare la unele reguli de comportament;

-

jocuri de rol.

-

exerciții de analiză comparativă a unor situații concrete;

-

exerciții de realizare a unor profiluri spirituale ale

3.4. conștientizarea

faptului

că

păcatul

-

exerciții de comparare a

personaje din textele biblice.

comportamentelor

unor

reprezintă încălcarea voii lui dumnezeu

4.

Educarea atitudinilor de acceptare, înțelegere și respect față de alte credințe și convingeri

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. acceptarea existenței unor valori religios-morale

și

în

alte

convingeri

religioase

4.2. aplicarea exemplului samariteanului

milostiv în relațiile cu cei din jur și din alte credințe

-

acțiuni în comun cu scop caritabil.

-

exerciții de descriere și de comparare a tipurilor de atitudini religios-morale;

-

acțiuni de întrajutorare.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Noțiuni de Catehism



Noțiuni de Morală creștină



Istoria Bisericii Universale



Spiritualitate și misiune

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. înțelegerea faptului că din iubire

Dumnezeu a creat lumea și îi poartă de grijă

-

exerciții de comentare a teoriilor științifice privind

apariția lumii și a omului.

1.2. evidențierea trăsăturilor persoanelor Sfintei Treimi manifestate în lucrările divine de mântuire, sfințire, judecată

-

exerciții de dialog privind necesitatea îndeplinirii condițiilor mântuirii;

-

lecturări și comentarea textelor biblice privind judecata.

2.

Cunoașterea și folosirea adecvată a limbajului religios în viața cotidiană

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1.

redarea

prin

cuvinte

proprii

a

conținutului unui document istoric studiat

-

exerciții de selectare a sensului corect al termenilor

istorici.

2.2. utilizarea expresiilor și a noțiunilor

religioase învățate

-

exerciții de dialog pe teme stabilite;

-

exerciții de utilizare a dicționarelor.

3.

Formarea virtuțiilor creștine și cultivarea comportamentului religios - moral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. analizarea mesajului moral-religios din pildele Mântuitorului

-

lecturări și comentarea pildelor biblice.

3.2.

participarea

la

viața

comunității,

manifestând interes față de semenii săi

-

acțiuni de caritate;

-

participări la slujbele bisericii.

4.

Educarea atitudinilor de acceptare, înțelegere și respect față de alte credințe și convingeri

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. manifestarea dragostei față de semeni prin acțiuni concrete

4.2. înțelegerea faptului că scopul adevăratei vieți creștine este comuniunea

deplină cu Dumnezeu și cu semenii

-

întruniri cu tineri de diferite convingeri și credințe;

-

exerciții de rugăciune în comun.

-

dezbateri religioase cu tineri de diferite convingeri și credințe;

-

serbări comune.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Noțiuni de Catehism



Noțiuni de Morală creștină



Istoria Bisericii Ortodoxe Creștine



Spiritualitate și misiune

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Religie – cultul ortodox

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și

Evaluare în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Constantin Cotelea – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 10

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

„GEOGRAFIE ȘI ISTORIE LOCALĂ”

Nivelul V (Cls. a IV-a)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina de

Geografie și istorie locală

presupune studiul domeniului istoriei și al geografiei României, abordabile la vârsta de 10-11 ani, corespunzătoare clasei a IV-a de școlarizare. Această disciplină s- a născut din necesitatea de a corela interdisciplinar cele două domenii – istoria și geografia. Ele nu se pot încă diferenția prea bine ca discipline la această clasă, întru-cât obiectivul general este acela de a dobândi noțiuni, cunoștințe și capacități elementare referitoare la cadrul geografic și socio-istoric în care trăiește copilul.

Astfel, se pornește în mod treptat de la mediul apropiat, concret, cunoscut din proprie experiență pentru ca, în clasele următoare, să se poată extinde privirea către spațiul geografic, respectiv timpul istoric al omenirii.

Programa de

Geografie și istorie locală

orientează activitatea de învățare înspre formarea capacităților de înțelegere a faptelor și fenomenelor caracteristice mediului geografic înconjurător, în procesul dezvoltării sale istorice, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Accentul cade pe formarea deprinderilor de investigare și orientare, prin activități de învățare, care au ca punct de pornire contactul direct cu faptul studiat – descoperirea.

Conținuturile programei sunt structurate într-un mod care permite delimitarea clară a elementelor specifice istoriei de cele ale geografiei, dar în același timp oferă libertate cadrului didactic în decizia sa de a alege modul în care le parcurge.

Prin parcurgerea programei, alternativa educațională de Pedagogie Curativă urmărește stabilirea unui echilibru între studiul elementelor istoriei și geografiei locale și celei naționale, astfel încât să răspundă în mod concret cerințelor de vârstă ale elevilor, pentru crearea unui mod de raportare optim la acestea în studiul ulterior al acestor materii.

OBIECTIVE CADRU

1.

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic și a timpului istoric

2.

Relaționarea elementelor de mediu geografic și istoric pe baza observării și descrierii diverselor surse geografice și istorice

3.

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei și istoriei

4.

Interpretarea faptelor și a proceselor istorice

5.

Dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru mediul înconjurător

NIVELUL V

(cls. a IV-a)

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic și a timpului istoric

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. localizarea corectă a elementelor spațiului geografic și istoric

mai nou”.

1.2. orientarea în spațiul geografic

1.3. reprezentarea în plan a elementelor

ținutului natal

imediate, ale formelor de relief, precum și ale unor obiective istorice relevante.

1.4. exprimarea, în cuvinte proprii, a aspectelor legăturilor dintre mediul istorico-

geografic și viața oamenilor

- exerciții de identificare a diferitelor ocupații ale oamenilor, tipuri de construcții, așezări omenești și

îmbrăcăminte.

-

activități cu harta;

-

exerciții de identificare în teren a punctelor cardinale;

-

exerciții de identificare în teren a construcțiilor reprezentative și a locurilor cu rezonanță istorică;

-

exerciții de ordonare a unor obiecte aparținând familiei sau localității (fotografii, documente, monede etc.), folosind criteriul „vechi-nou” sau „mai vechi-

-

exerciții de orientare după repere naturale;

-

exerciții de orientare folosind instrumente și metode neconvenționale;

-

trasee turistice;

-

vizite, excursii.

-

exerciții de utilizare a simbolurilor;

-

desen de simboluri proprii;

-

exerciții de elaborare a unor planuri ale clasei, camerei personale, școlii, cartierului și localității, folosind culori adecvate;

-

construcții de machete, din lut ale împrejurimilor

2.

Relaționarea elementelor de mediu geografic și istoric pe baza observării și descrierii

diverselor surse geografice și istorice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. observarea elementelor comune mediului geografic și istoric

2.2. înregistrarea datelor observate

direct.

2.3. descrierea caracteristicilor elementelor

comune geografiei și istoriei

-

descrieri a formelor de relief, a unui oraș, sat, a unor

obiective istorice, culturale, industriale, turistice etc.

-

activități de observare în natură;

-

exerciții de observare a unor obiective istorice, a unor imagini.

-

calendarul naturii;

-

desene/schițe ilustrative pentru elementele observate

3.

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei și istoriei

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. utilizarea termenilor comuni geografiei

și istoriei

3.2. manifestarea curiozității pentru cunoașterea și folosirea termenilor comuni geografiei și istoriei

-

povestiri a unor legende despre ținutul natal;

-

relatări, cu cuvinte simple.

-

dialoguri cu privire la fenomenele studiate;

-

jocuri de rol;

-

dramatizări;

-

excursii, drumeții, vizite.

4.

Interpretarea faptelor și a proceselor istorice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. descrierea, după posibilități, a unui eveniment istoric

4.2. observarea faptelor istorice, punând în

evidență schimbările survenite

-

jocuri de rol.

-

povestiri pentru a prezenta un fapt istoric;

-

desene ilustrative a faptelor istorice studiate;

-

jocuri de rol;

-

dramatizări.

5.

Dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru mediul înconjurător

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

5.1. manifestarea înconjurător

grijii

față

de

mediul

-

acțiuni de plantare a unor pomi;

-

acțiuni de întreținere a zonei în care se află școala;

-

activități de sortare a materialelor refolosibile.

5.2. sesizarea unor legături vizibile între

realitățile lumii înconjurătoare

-

excursii, drumeții, vizite.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Orientarea în orizontul apropiat



Locul geografic, linia orizontului



Poziția soarelui în momentele principale ale zilei



Punctele cardinale



Orientarea în teren, metode de orientare



Drumul de acasă la școală (reprezentare prin desen)

2.

Reprezentarea suprafeței terestre



Planul clasei, al camerei, al școlii



Planul localității (sau al cartierului)



Dezvoltarea în timp a localității



Harta județului sau a regiunii



Harta României

3.

Observarea cerului



Mișcarea unor corpuri cerești în timpul zilei sau al nopții



Elemente de meteorologie (temperatură, mișcarea aerului, precipitații, nori etc.)

4.

Elemente ale cadrului natural



Forme de relief: munți, dealuri, câmpii



Apele de suprafață: ape curgătoare (râuri locale și râuri importante ale țării), ape stătătoare

5.

Elemente de geografie umană



Populația regiunii și ocupații tradiționale (agricultură, meșteșuguri, comerț și industrie)



Dezvoltarea turismului local și regional, obiective turistice importante



Protecția și conservarea mediului înconjurător

6.

Elemente de istorie locală



Din istoria familiei



Din istoria localității



Legende, povestiri, întâmplări istorice semnificative



Personalități din istoria localității



Ocupații ale locuitorilor regiunii natale



Manifestări culturale și spirituale locale

7.

Elemente de istoria națională



Personalități și evenimente reprezentative (legende)

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Geografie și istorie locală

Nivelul V (Cls. a IV-a)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și

Evaluare în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 11

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“GEOGRAFIE”

Nivelele V – VI (Cls. V – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

O sarcină esențială a predării

geografiei

este aceea de a trezi în copil interesul față de lume.

Prin considerarea elementului spațial, o predare intuitivă a geografiei ajută copiilor în vederea unei anumite consolidări în sine. Ea are efect asupra formării morale și trezește sentimente sociale, dirijând conștiența asupra faptului că împărțim spațiul terestru cu alți oameni.

Prezenta programă de

Geografie

urmărește trezirea interesului de a cunoaște direct, de a investiga și de a înțelege faptul geografic, precum și importanța prezervării unui mediu ambiant favorabil unei vieți sănătoase și echilibrate.

Curriculum-ul de față este conceput astfel încât să nu îngrădească stilul cadrului didactic, să ofere acestuia libertate de alegere și de organizare a unor activități de învățare, considerate a fi cele mai adecvate potențialului intelectual și ritmului copilului cu deficiență severă, profundă sau asociată.

OBIECTIVE CADRU

1.

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic

2.

Relaționarea elementelor de mediu geografic pe baza observării

și descrierii diverselor surse geografice

3.

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei

4.

Dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru mediul înconjurător

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. dezvoltarea capacității de precizare pe

hartă și în natură a punctelor cardinale

1.2.

localizarea

corectă

a

elementelor

spațiului geografic

-

lucrul cu harta și cu atlasul geografic.

1.3. reprezentarea în plan a elementelor din

mediul înconjurător

-

exerciții de utilizare a semnelor de pe hartă;

-

desenul unei hărți, după realitatea observată.

-

exerciții de utilizare a simbolurilor;

-

reconstituiri a unor schițe de hartă.

2.

Relaționarea elementelor de mediu geografic pe baza observării și descrierii diverselor surse

geografice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. observarea elementelor mediului

geografic

-

activități de observare în natură.

2.2. descrierea caracteristicilor elementelor geografice observate

a

elementelor

geografice

2.3. identificarea de componentele naturale și

economice

relații cele

între socio-

- exerciții de stabilire a relațiilor de tipul: condiții naturale-densitatea

populației,

resurse-activități

economice.

2.4. compararea aspectelor

regiuni ale lumii

din

diferite

-

prezentări de imagini, filme etc.

-

calendarul naturii;

-

exerciții de descriere observate.

3.

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. definirea noțiunilor de bază

-

exerciții de utilizare a noțiunilor: forme de relief, ape

curgătoare, altitudine, adâncime etc.

3.2. utilizarea corectă a terminologiei minime pentru descrieri geografice

3.3. sesizarea unor legături vizibile între

realitățile lumii înconjurătoare

-

excursii, drumeții, vizite.

-

relatări, cu cuvinte simple, a conținuturilor prezentate;

-

exerciții de identificare a denumirilor de ape, țări, continente etc. dintr-un text, precum și de pe hartă.

4.

Dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru mediul înconjurător

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. participarea la acțiuni de protecție și

conservare a mediului înconjurător

-

acțiuni de întreținere a zonei în care se află școala;

-

excursii, drumeții.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Elemente de geografie fizică



Forma și dimensiunile pământului



Sistemul solar. Constelații



Globul geografic. Polii, paralelele, meridianele, emisferele



Harta și atlasul geografic



Forme de relief ale uscatului



Ape continentale: izvoare, râuri, lacuri, bălți, mlaștini



Clima caldă, temperată și rece. Tipuri de climă în Europa

2.

Europa



Localitatea natală. Județul. Țara



Europa - așezare geografică, vecini, suprafață, țărmuri



Polarități între Nord-Vest și Sud-Est, Vest și Est, Nord și Sud

3.

Geografia continentelor

4.

Continentele lumii

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. localizarea pe hartă a elementelor geografice studiate

1.2. identificarea elementelor principale ale

unei reprezentări cartografice

1.3. redarea de imagini cartografice

-

hărți prin desen, din hârtie etc.

-

lucrul cu harta de mărimi diferite;

-

exerciții de localizare la hartă a elementelor geografice studiate.

-

descrieri de imagini cartografice;

-

exerciții de utilizare a semnelor convenționale.

2.

Relaționarea elementelor de mediu geografic pe baza observării și descrierii diverselor surse

geografice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. identificarea de relații între elementele mediului geografic și fenomenele observate

2.2.

utilizarea

corectă

a

sistemelor

referențiale, tip coordonate geografice

-

exerciții de utilizare a coordonatelor geografice.

2.3. compararea de regiuni, țări, elemente

antropografice și etnografice

-

prezentări de imagini, filme.

-

exerciții de observare a elementelor și fenomenelor geografice;

-

exerciții de stabilire a unor relații între acestea.

3.

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. descrierea corectă a elementelor și a fenomenelor geografice observate, prin definirea noțiunilor

3.2. realizarea de investigații independente,

pe teme date

-

lucrul cu harta și cu atlasul geografic.

-

relatări ale conținuturilor prezentate;

-

exerciții practice de denumire de ape, țări, continente, forme de relief etc. dintr-un text, precum și de pe hartă;

-

exerciții de definire a noțiunilor: litosferă, atmosferă, hidrosferă, biosferă etc.

4.

Dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru mediul înconjurător

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. evidențierea relației dintre om și spațiul geografic, în plan local și național

-

exerciții de observare a mediului înconjurător și a relației acestuia cu omul;

-

exerciții de apreciere a frumuseților lumii (imagini, filme, diapozitive etc.);

-

prezentări de acțiuni ale omului, dăunătoare mediului

înconjurător.

4.2. participarea la acțiuni de protecție și conservare a mediului înconjurător

-

acțiuni de întreținere a zonei în care se află școala și nu numai;

-

excursii, drumeții.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

1.

Elemente de geografie fizică



Orientarea geografică. Coordonatele geografice



Învelișurile geografice: litosferă, atmosferă, hidrosferă, biosferă

2.

Geografia continentelor



Populația și așezările umane



Elemente de etnografie și antropografie comparată



Mari mișcări de populație



Economia mondială



Organizarea pe criterii geografice și administrativ-teritoriale

3.

Geografia României



Așezare geografică



Cadru natural



Populația și așezările



Economia



Probleme ecologice pe plan mondial și național

SUGESTII METODICE (niv. V-VI)

În clasa a V-a, pentru a da copiilor/elevilor o imagine a întregului pământ, se vor aborda părțile pământului cu principalele masive muntoase și cu oceanele, se vor discuta diversele zone climatice, curenții marini și mareele.

Predarea

geografiei

este strâns legată de desen: hărți, clădiri, peisaje, oameni, plante etc. Unele pot fi chiar și modelate, ceea ce duce la solicitarea de a se raporta și mai concret și mai plin de viață de configurarea obiectului ales.

Atunci când se studiază o anumită țară, este important să se realizeze, împreună cu copiii/elevii, ceva caracteristic pentru țara respectivă: un lucru de mână simplu, ceva artistic sau de artă decorativă etc. Astfel, se creează o legătură între viața copilului și viața din lume.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Geografie

Nivelele V – VI (Cls. V – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și

Evaluare în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Constantin Cotelea – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 12

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“ISTORIE”

Nivelele V – VI (Cls. V – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Predarea

istoriei

în alternativa educațională de pedagogie curativă respectă treptele de maturizare psihică, de la gândirea concretă, cauzală, la gândirea creatoare, ajungându-se astfel la formarea unei imagini asupra evoluției biografiei umanității.

Atmosfera de înțelepciune și dreptate a culturilor antice, crearea ordinelor cavalerești, cu principiile lor, marile descoperiri geografice, războaiele purtate de diverse popoare, sunt povestite copiilor. Acestea constituie adevărate exemple de curaj, moralitate și de ordine socială. Astfel, copilul simte fazele existenței umane foarte puternic în interiorul lui.

Secvențele instructiv-educative vor fi stabilite, de către fiecare cadru didactic, în funcție de nivelul de înțelegere al copiilor cu care lucrează, urmărind, pe cât posibil, înlăturarea barierelor de înțelegere a faptului istoric prin folosirea materialelor auxiliare ca: imagini, filme istorice, hărți etc.

Considerăm că în conceperea programei de

Istorie

s-a ținut cont de particularitățile copilului cu deficiență severă, profundă sau asociată și de ritmul de dezvoltare al acestuia.

OBIECTIVE CADRU

1.

Formarea și dezvoltarea capacităților senzorio-perceptive pentru înțelegerea și reprezentarea timpului și spațiului istoric

2.

Cunoașterea modului de viață al oamenilor de-a lungul timpului, creațiile culturilor și civilizațiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităților umane

3.

Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală

4.

Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spațiului istoric

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Formarea și dezvoltarea capacităților senzorio-perceptive pentru înțelegerea și reprezentarea

timpului și spațiului istoric

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. dezvoltarea abilităților de percepere a

duratei, a succesiunii faptelor și a evenimentelor

- exerciții senzoriale, de percepere a duratei și succesiunii faptelor, evenimentelor.

1.2. recunoașterea principalelor instrumente

de măsurare a timpului de-a lungul istoriei omenirii

1.3. definirea noțiunii de calendar și cunoașterea

principalelor

calendare:

grecesc, roman, dacic

- exerciții de stabilire a ordinii logice a unor evenimente.

1.4. manifestarea curiozității pentru

înțelegerea timpului istoric

-

jurnalul clasei, a evenimentelor importante.

-

exerciții de măsurare a timpului în viața cotidiană;

-

descrieri sumare a celor mai importante instrumente de măsurare a timpului.

2.

Cunoașterea modului de viață al oamenilor de-a lungul timpului, creațiile culturilor și

civilizațiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităților umane

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. descrierea evenimentelor principale din diferite perioade ale istoriei universale

unor cuvinte specifice.

2.2. caracterizarea diferitelor epoci istorice, popoare, culturi

2.3. distingerea cauzelor unui eveniment

istoric

-

exerciții de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau

proces istoric.

2.4. aprecierea rolului oamenilor în procesul

schimbării istoriei

-

biografii și portrete ale personalităților istorice.

-

exerciții de observare și de descriere a uneltelor, armelor, podoabelor vechi;

-

exerciții de exprimare a evenimentelor cu ajutorul

-

prezentări ale vieții oamenilor și societăților primitive, a civilizațiilor și statelor din Orientul Antic, Grecia Antică, Roma Antică, marile migrații, Evul Mediu;

-

desene reprezentative (personaje istorice).

3.

Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. integrarea în cadrul marilor epoci

istorice a principalelor evenimente din istoria României

-

prezentări cronologice a evenimentelor istoriei din

cadrul istoriei poporului român, în paralel cu ordonarea epocilor istorice pe o axă a timpului.

3.2. manifestarea interesului pentru compararea personalităților istorice din istoria națională cu personalitățile din istoria

universală

- exerciții de construire de „portrete” a unor mari domnitori români care au contribuit la mersul evenimentelor istorice în plan european.

3.3. distingerea cauzelor comune ale unui eveniment istoric produs pe plan universal

și pe plan național

- exerciții de comparare a cauzelor unui eveniment istoric comun pentru mai multe țări.

4.

Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spațiului istoric

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. achiziționarea noțiunilor și relațiilor spațiale

- exerciții de recunoaștere a pozițiilor spațiale pe suprafață plană a foii de hârtie și pe hartă.

4.2. citirea hărții istorice (legendă, colorit, contur)

-

exerciții de citire a hărților istorice.

4.3. realizarea de hărți istorice și integrarea

pe conturul lor a unor date

-

exerciții de amplasare pe o hartă „albă” a unor

evenimente studiate.

4.4. descrierea relației dintre om și spațiul

istoric și geografic în epocile studiate

-

observări a relației om/mediu în plan local și național.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Viața oamenilor și societățile primitive – epoca pietrei și a metalelor



Civilizații și state în Orientul Antic: Mesopotamia, Babilon, Egipt, India, Persia



Grecia Antică: culturi, războaie



Roma Antică: expansiunea romană, societatea romană, Imperiul Roman, cultura romană, războaiele cu Dacia



Marile migrații: celții, germanii și tracii



State feudale centralizate, din Europa Medievală

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Formarea și dezvoltarea capacităților senzorio-perceptive pentru înțelegerea și reprezentarea

timpului și spațiului istoric

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. operarea cu noțiuni și relații temporale

-

exerciții senzoriale.

1.2. perceperea ordinii unor fenomene observate sau prezentate

1.3. aprecierea empirică a duratelor diferite de timp

1.4.

manifestarea

curiozității

pentru

înțelegerea timpului istoric

-

jurnalul clasei.

-

exerciții de prezentare a unor succesiuni reale;

-

exerciții de precizare corectă a timpului istoric;

-

exerciții de apreciere a unor intervale de timp.

-

exerciții de apreciere corectă a duratei unor fenomene observate;

-

exerciții de apreciere a unor intervale mari de timp;

-

exerciții de ordonare de diverse obiecte folosind criteriul „mai vechi”, „mai nou”.

2.

Cunoașterea modului de viață al oamenilor de-a lungul timpului, creațiile culturilor și

civilizațiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităților umane

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. caracterizarea principalelor evenimente istorice și relevarea consecințelor lor

unor cuvinte specifice.

2.2. distingerea cauzelor unui eveniment

istoric

-

exerciții de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau

proces istoric.

2.3. identificarea aspectelor pozitive de cele

negative ale unor evenimente istorice

-

exerciții de stabilire a aspectelor pozitive sau negative

ale unor evenimente istorice.

2.4. analizarea unui eveniment, personaj sau fapt istoric, pornind de la diferite surse de

informare

- exerciții de analizare a unor surse variate de informație.

2.5. manifestarea interesului pentru căutarea

și păstrarea izvoarelor istoriei

-

vizite

la

muzee

pentru

observarea

materialului

arheologic și de arhivă.

-

exerciții de descriere a uneltelor, armelor, podoabelor din diferite perioade ale istoriei;

-

exerciții de exprimare a evenimentelor cu ajutorul

3.

Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. descrierea relației dintre un eveniment

istoric universal și comunitatea umană din spațiul geografic românesc

3.2. redarea prin cuvinte proprii a conținutului unor evenimente istorice comune pentru istoria universală și cea

națională

3.3. compararea personalităților istorice din istoria națională cu personalități din istoria

universală

- „portrete” a unor mari domnitori români care au contribuit la mersul evenimentelor istorice pe plan

european.

-

exerciții de definire și folosire a termenilor istorici;

-

exerciții practice de utilizare a izvoarelor istorice.

-

exerciții de exprimare, cu cuvinte proprii, a unor evenimente istorice;

-

desene prin care să se construiască evenimentul istoric respectiv.

4.

Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spațiului istoric

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. plasarea corectă a evenimentelor istorice în spațiul geografic

- exerciții de plasare a evenimentelor istorice în spațiul geografic.

4.2. citirea hărții istorice (legendă, colorit, contur)

-

exerciții de citire a hărților istorice.

4.3. realizarea de hărți istorice și integrarea

pe conturul lor a unor date

-

exerciții de amplasare pe o hartă „albă” a unor

evenimente studiate.

4.4.

utilizarea

hărții

istorice

pentru

identificarea formațiunilor statale din epocile studiate

- exerciții de localizare pe harta istorică a evenimentelor desfășurate în același timp.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Marile descoperiri geografice și urmările lor



Reforme și contrareforme - reforma în Germania, Franța, Anglia



Monarhiile absolutiste în Franța, Imperiul Habsburgic, Prusia, Rusia



Marea revoluție franceză – primul Imperiu Francez, Napoleon Bonaparte



Anul revoluționar 1848 în Europa



România – dacii și romanii, marii domnitori români



Războiul de Independență a României



Cele două conflagrații mondiale și urmările lor



Democrațiile occidentale și statele totalitare comuniste



Cultura universală în epoca contemporană – învățământul, artele, revoluția tehnico-științifică

SUGESTII METODICE (niv. V-VI)

În clasa a V-a, pentru predarea vechilor popoare orientale, cadrul didactic trebuie să trăiască intens în dispoziția și atmosfera vechilor culturi, astfel încât să poată îmbrăca în descrieri cât mai imaginative relațiile existente. La rândul lor, copiii/elevii trebuie să înțeleagă faptul că oamenii vechilor culturi au trăit și au gândit la fel ca noi.

Toate descrierile pentru această vârstă vor fi pătrunse de fantezii, pentru ca sentimentul și puterile sensibile ale copiilor să poată participa activ.

Începând cu clasa a VII-a, predarea

istoriei

trebuie pătrunsă de raporturile de cauzalitate. Populațiile și conducătorii lor vom fi descrise în așa fel încât elevii să resimtă specificul diferit al fiecărui popor.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Istorie

Nivelele V – VI (Cls. V – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Constantin Cotelea – prof.

psihopedagogie specială

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 13

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

„EDUCAȚIE PLASTICĂ”

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educația plastică

are un rol important în dezvoltarea armonioasă a copilului. Ea reprezintă, pe tot parcursul școlarității, una dintre căile de conducere a copilului către cunoașterea lumii și cunoașterea de sine.

Astfel, această activitate are în vedere cultivarea gustului pentru frumos, capacitatea de exprimare liberă, prin compoziții plastice, a propriilor gânduri și sentimente în legătură cu spațiul perceput sau cu cel imaginar.

Educația plastică,

alături de abilitarea manuală și de disciplinele tehnologice, contribuie la obținerea motricității fine, exprimând o bună coordonare și, prin aceasta, poate fi considerată un factor armonizator al ființei copilului pe mai multe planuri.

Conținuturile, obiectivele de referință și activitățile de învățare propuse în programă pot fi adaptate la particularitățile intelectuale și fizice ale fiecărui elev în parte. Predarea acestei discipline necesită din partea cadrului didactic o documentare minimă obligatorie, cum ar fi: cunoașterea limbajului plastic, cercul culorilor, reproduceri după opere de artă etc.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

2.

Cunoașterea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici specifice artelor plastice

3.

Recunoașterea tipurilor de culori și nonculori – obținerea amestecurilor

4.

Utilizarea materialelor și a elementelor de limbaj plastic

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. coordonarea mișcărilor corpului și ale

membrelor

-

exerciții pregătitoare de gimnastică generală.

1.2. dezvoltarea și perfecționarea funcționalității mușchilor mici ai mâinii

1.3. sesizarea direcției, poziției și a distanței

dintre obiecte

-

exerciții de orientare spațială.

-

exerciții de gimnastică a mâinii dominante;

-

exerciții grafice libere, cu degetul pe bancă, pe tablă, pe nisip, în aer etc.;

-

exerciții grafice libere de trasare a unor linii neregulate.

2.

Cunoașterea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. identificarea instrumentelor și materialelor folosite în cadrul activităților

-

exerciții de identificare și de pregătire a materialelor

și a instrumentelor de lucru (pensule, hârtie, culori, borcane cu apă, planșete).

2.2. dezvoltarea capacității de manipulare a instrumentelor și a materialelor

2.3. familiarizarea cu tehnica de pictură pe suprafață umedă

-

exerciții de manipulare corectă a pensulei, a hârtiei, a planșetei și a culorilor;

-

exerciții de fluidizare a culorilor pigment.

-

exerciții de udare a planșetei și a colii de hârtie, cu ajutorul buretelui;

-

exerciții de așternere a colii ude pe planșetă;

-

exerciții de așternere a culorii pe hârtie.

3.

Recunoașterea tipurilor de culori și nonculori – obținerea amestecurilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. recunoașterea și discriminarea culorilor primare

3.2. sesizarea, pe cale intuitivă, a gestului și a calităților culorilor primare

Exerciții de utilizare a culorilor primare:

-

exerciții-joc de recunoaștere a culorilor primare în obiecte naturale;

-

exerciții-joc de asociere a culorilor cu obiectul căruia îi aparțin (măr roșu, soare galben etc.).



pata albastră înconjurată de galben;



pata galbenă înconjurată de roșu;



pata roșie înconjurată de galben;



pata roșie înconjurată de albastru;

3.3. obținerea diferitelor tonuri ale culorilor primare

Exerciții de obținere a tonurilor culorilor primare:

3.4. obținerea culorilor secundare din întâlnirea două câte două a culorilor primare

Exerciții de obținere a culorilor secundare:

3.5. recunoașterea culorilor calde și reci și

calitățile acestora

3.6. obținerea fuzionării culorilor primare cu cele secundare

Exerciții de fuzionare:



pata albastră înconjurată de roșu.



albastru intens luminat spre centru;



galben intens degradat spre exterior până la alb;



roșu degradat spre interior și apoi spre exterior.



roșu și galben = orange;



roșu și albastru = violet;



galben și albastru=verde.

-

exerciții de observare a culorilor primare și secundare;

-

exerciții de asociere a acestora cu calitatea de cald, rece.



galben întâlnind portocaliu strălucitor;



albastru transparent întâlnind violet;



galben strălucitor întâlnind verde strălucitor;



albastru intens întâlnind violet intens;



roșu intens radiind în albastru intens;



roșu transparent radiind în albastru transparent;



galben transparent în albastru delicat.

4.

Utilizarea materialelor și a elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. utilizarea corectă a instrumentelor și a materialelor

-

activități practice de utilizare corectă a instrumentelor

și a materialelor specifice activităților.

4.2. familiarizarea cu elementele de limbaj plastic (culoare, pată de culoare, culori

calde, culori reci)

reci.

4.3. interpretarea pe plan afectiv a semnificației culorilor calde, reci

-

exerciții plastice folosind culorile calde și culorile reci.

-

exerciții plastice cu pată de culoare;

-

exerciții de denumire a culorilor calde și a culorilor

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Materialele de lucru și folosirea lor



Spațiul natural și reprezentarea lui plastică



Grupele de culori

o

culori primare

o

culori secundare, obținerea lor prin amestecul celor primare

o

tonuri ale culorilor primare

o

culori calde, culori reci, calitatea acestora



Forme elaborate

o

suprafețe realizate prin tehnica sugestivă a caracteristicilor de culoare aleasă

o

povestiri prin personificări ale culorilor

o

ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază



Noțiuni elementare de compunere a spațiului plastic

SUGESTII METODICE

Activitățile de

educație plastică

din clasele I și a II-a contribuie la educarea simțurilor și astfel la hrănirea percepțiilor afective.

Povestirile despre culori introduc exercițiile și personifică culorile în caracterul și interacțiunile lor. Se poate însoți povestirea cu pictarea simultană pe foaia cadrului didactic, udă, lipită de tablă. Este o cale de a le furniza copiilor o îndrumare tehnică, în același timp cu povestirea propriu-zisă. Folosirea corectă a pensulei poate fi astfel vizualizată și imitată de toți copiii.

Pe măsură ce au fost introduse o serie de elemente de culoare și de combinații de culori primare și secundare, se poate trece la picturi care ilustrează conținutul narativ al basmelor sau fabulelor.

Întotdeauna strădania este de a realiza figura din culoarea însăși și nu de a o identifica prin liniaritate sau prin folosirea stilului de grafică pictată.

Culorile de apă folosite tind să accentueze această tehnică, deci nu va fi foarte greu să o inducem și ne vor sluji în evitarea formelor naturaliste. Perceperea calității culorilor trebuie să fie întotdeauna linia directoare a picturii.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. identificarea, discriminarea formelor

prin descriere și suprapunere

-

exerciții

de

discriminare

vizuală

mărimilor, prin descriere și suprapunere.

a

formelor,

1.2. aprecierea relativă a mărimii, formei și

culorii obiectelor

-

exerciții

de

discriminare

vizuală

și

verbalizarea însușirilor obiectelor.

tactilă, cu

1.3. aprecierea corectă a relației

direcție, poziție și distanța obiectelor

dintre

-

activități grafice de trasare liberă a liniilor, în diferite

poziții.

2.

Cunoașterea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. utilizarea materialelor de pictură și

tehnicile adecvate

-

exerciții cu diferite materiale de pictură – pensulă,

hârtie, culori fluide și tehnicile de lucru adecvate.

2.2. utilizarea suprafață umedă

tehnicii

de

pictură

pe

biblice, cele patru elemente (apă, aer, foc, pământ), diferite peisaje.

-

exerciții de așternere a culorilor pigment pe suport umed, cu diferite consistențe ale pigmentului;

-

compoziții plastice cu un centru de interes: scene

3.

Recunoașterea tipurilor de culori și nonculori – obținerea amestecurilor

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

3.1. recunoașterea și discriminarea culorilor primare și secundare, precum și a nuanțelor acestora

Exerciții de obținere a nuanțelor culorilor primare și secundare:

3.2. obținerea tonurilor culorilor secundare

din amestecul lor cu alb și negru

- exerciții de deschidere și de închidere a tonurilor

culorilor, utilizând alb și negru.

3.3. obținerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori în cantitate mai

mare, atât în amestec, cât și ca întindere pe suport

-

exerciții de recunoaștere și discriminare a culorilor primare și secundare;

-

galben strălucitor și nuanțarea lui cu albastru, obținând diferite nuanțe de verde;

-

albastru transparent și nuanțarea lui cu roșu, obținând diferite nuanțe de violet;

-

dialog între albastru, verde închis și galben orange;

-

albastru strălucitor întâlnind verde-gălbui;

-

liniștea unui roșu cărămiziu într-un verde palid.

-

exerciții de obținere a amestecurilor;

-

compoziții figurative și nonfigurative folosind amestecurile și dominanta de culoare.

3.4. realizarea contrastului de cantitate

- exerciții de realizare a contrastului de cantitate -

strălucirea rece a lunii în lumina transparentă a nopții etc.

3.5. obținerea armoniei din amestecul fizic a două culori în apropiere de o a treia

- exerciții de obținere a amestecurilor dintre culorile calde

și culorile reci, realizând armonii cromatice - dialog între

roșu și portocaliu înconjurat de albastru transparent, verde rece în violet cu roșu etc.

3.6. recunoașterea și utilizarea culorilor

complementare

-

exerciții de observare a culorilor complementare;

-

exerciții de asociere plastică a culorilor complementare.

4.

Utilizarea materialelor și a elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. utilizarea elementelor de limbaj plastic

(tonuri, nuanțe, culori complementare, dominantă cromatică, armonie cromatică)

-

exerciții de obținere a tonurilor, a nuanțelor;

-

exerciții de asociere a culorilor complementare.

4.2. intuirea punctului și a liniei, ca elemente de limbaj plastic

- compoziții figurative în care să folosească linia și punctul, ca elemente de expresie plastică.

4.3. realizarea de compoziții plastice folosind elemente de limbaj plastic

- compoziții figurative și nonfigurative folosind elementele de limbaj plastic.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Materialele de lucru și folosirea lor



Spațiul natural și reprezentarea lui plastică



Grupele de culori

o

tonuri ale culorilor secundare

o

nuanțe ale culorilor primare și secundare

o

culori complementare



Dominanta de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice



Forme elaborate

o

suprafețe realizate prin tehnica sugestivă a caracteristicilor de culoare aleasă

o

ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază



Compoziția echilibrată a spațiului plastic

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a III-a povestirile despre culori sunt transformate în exerciții de nuanțare a posibilităților de expresie a culorilor.

Crearea impresiei de lumină sau de întuneric în aplicarea culorilor, crearea diferitelor nuanțări și intensități de culoare, precum și formarea pe hârtie a culorilor complementare din suprapunerea culorilor primare, sunt teme de studiat aparte cu elevii.

Pe măsură ce au fost prelucrate o serie de elemente de culoare și de combinații de culori primare și secundare, se pot realiza picturi care ilustrează conținutul narativ al lecțiilor, povestiri, legende și mituri.

Tehnicile deprinse în anii precedenți vor sprijini cu folos strădania actuală de a ilustra, de a da imagine subiectelor studiate la științe sau personajelor din povestirile și legendele audiate. Exercițiile de acum conduc culorile spre forme care ilustrează figurat esența subiectului. Forma trebuie găsită prin culoare, iar culoarea dedusă din tema zilei.

Astfel, un urs poate să se nască din fundalul realizat cu grijă, nu prea ud, în care culorile pădurii se îngemănează și contribuie la nașterea din ele a formei caracteristice. În alt sens, ursul polar poate lua naștere din păstrarea foii albe intacte și înconjurarea albului cu albastrul pal al gheții, până ce rămâne sub forma animalului.

Suprafețe întinse de peisaj, păduri, diferiți copaci, vor susține aplicarea tehnicii studiate până acum. O variantă de lucru ar putea fi și pictura pe foi colorate, care creează ele însele o atmosferă specifică și cer o atenție mărită în aplicarea nuanțelor potrivite.

La început se caută mai mult reflectarea atmosferei povestirii, dar rând pe rând picturile pot deveni mai figurative, arătând forme de plante, animale sau figuri omenești.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice de organizare și orientare spațială

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. dezvoltarea capacității de apreciere a mărimii, formei, culorii, distanței, poziției,

direcției obiectelor

- exerciții de apreciere a mărimii, formei, culorii, distanței, poziției, direcției diferitelor obiecte .

1.2. dezvoltarea deprinderii de orientare în

spațiu, prin organizarea spațiului plastic

-

activități de organizare a spațiului plastic.

2.

Cunoașterea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. consolidarea utilizării tehnicii

de

pictură pe suprafață umedă

-

compoziții figurative și nonfigurative.

3.

Recunoașterea tipurilor de culori și nonculori – obținerea amestecurilor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. realizarea unui amestec obținându-se cenușiul (negrul)

cromatic

- exerciții de (negrului).

amestec

pentru

obținerea

cenușiului

3.2. recompunerea unei imagini alb-negru în

culoare și din culoare în alb-negru

- exerciții de recompunere a imaginilor alb-negru în

culoare și din culoare în alb-negru.

3.3. realizarea perspectivei cu

elementelor de perspectivă

ajutorul

- suprafețe plastice utilizând culorile calde, culorile reci,

proporția mare-mic etc.

3.4. utilizarea dominantei de culoare și a armoniei cromatice

-

compoziții cu diferite teme: formarea mugurilor pe copaci, diferite forme de copaci, flori, încolțirea plantelor, curcubee;

-

hărți cu câmpii, munți, dealuri.

4.

Utilizarea materialelor și a elementelor de limbaj plastic

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

4.1. realizarea

de

compoziții

plastice

- compoziții figurative și nonfigurative elementele de limbaj plastic însușite.

folosind

folosind elemente de limbaj plastic însușite

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Materialele de lucru și folosirea lor



Spațiul natural și reprezentarea lui plastică



Grupele de culori și nonculori. Dominanta de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice



Punctul și linia și rolul lor de semne plastice



Forme elaborate

o

suprafețe realizate urmărind jocul luminos-întunecat, echilibrul, proporția, perspectiva, contrastul cald-rece

o

ilustrarea dispozițiilor din natură

o

ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază sau unor compoziții libere



Compoziția echilibrată a spațiului plastic

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a, disciplina

educație plastică

este legată mult de domeniul geografiei.

Din punct de vedere tematic, fenomenele din natură sunt punctul central, la fel ca și hărțile. Elementul sufletesc ce se poate viețui în elementul culorii se unește la configurarea atentă a unei hărți geografice cu o putere crescândă a rațiunii. Prin activitatea artistică, elevii însoțesc cu sentimentul cele învățate în privința diversității configurării lumii.

Pentru fenomenele din natură se preiau teme din domeniul atmosferei, procese ale vremii, cum ar fi de exemplu: o furtună, înghețul, căldura etc.

Dinamica ce se formează în natură, lupta dintre lumină și întuneric sunt experimentate la această vârstă și în propriul suflet. Ceea ce urcă și coboară ca val în suflet poate fi obiectivat prin teme picturale.

La acest nivel se utilizează toate tehnicile cu care copiii au fost familiarizați de-a lungul orelor de educație plastică.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educație plastică

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare

în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Iulia Raț – educator

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 14

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“EDUCAȚIE MUZICALĂ”

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Educația muzicală , componentă de bază a educației artistice, dispune de valențe formative multiple, vizând toate resorturile personalității umane, atât pe cele afective, cât și pe cele psihomotrice și intelectuale.

Scopul educației muzicale constă în dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de receptare și exprimare muzicală, prin activități practice vocale și instrumentale.

Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline de învățământ este armonia dintre gest și faptă, precum și dintre cuvânt și faptă, ceea ce implică participarea integrală a copilului/elevului la acest tip de activități.

Educația muzicală

nu este privită doar ca o educație de specialitate, ci ca o educație care formează omul. Prin cântecele studiate vocal și instrumental copilul trăiește justa orientare a voinței în activitatea sa. În primii ani de școală cântecele se învață exclusiv după auz și îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele și spațiul sonor în mod liber, așa cum este posibil în cântecele pentatonice.

În clasele mai mari se face cunoștință cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalități majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise și citite, acordându-se o atenție sporită duratelor muzicale.

Astfel, educația muzicală se desfășoară în două etape:

etapa oral intuitivă

(a prenotației), în care muzica se învață exclusiv după auz, prin ascultare și cântare, mișcare și acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuție și

etapa notației

(a scris-cititului muzical), în care cunoașterea și aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conștient.

Repertoriul clasei va conține cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor, bogate în conținut, iar planificarea acestora va fi făcută în strânsă legătură cu tematica orei de bază.

Cântecele studiate vocal vor fi redate și instrumental.

OBIECTIVE CADRU

1.

Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală și instrumentală

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin muzică (vocală și instrumentală)

3.

Educarea și stimularea interesului și a dragostei pentru activitățile muzicale

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

4.

Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală și instrumentală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. diferențierea auditivă a sunetelor diverse din natură și din mediul înconjurător

-

exerciții de exersare a acuității auditive;

-

jocuri de recunoaștere a diferitelor surse sonore, provenite din mediul ambiant.

1.2. diferențierea sunetelor muzicale de zgomote

-

jocuri de zgomote;

-

ghicitori.

diferențiere

a

sunetelor

muzicale

de

1.3. diferențierea sunetelor cântate de cele

vorbite

-

audiții;

-

jocuri de intuire, a sunetelor cântate și vorbite.

1.4. diferențierea sunetelor vocale de cele

instrumentale

-

jocuri

pentru

intuirea

sunetelor

emise

vocal

și

instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoței etc.).

1.5. reproducerea unui repertoriu de cântece receptate după auz, prin imitație

-

exerciții de redare fragmentară și integrală, în colectiv, a cântecelor din repertoriul propus;

-

exersări de a cânta colectiv.

1.6. evidențierea, prin mișcarea corpului, a

conținutului de idei a textului

-

jocuri de mișcare sugerate de ritmul și de textul

melodiei.

1.7. diferențierea auditivă a calităților sunetului muzical (intensitate, durată, înălțime)

-

audiții;

-

jocuri muzicale;

-

jocuri de diferențiere auditivă a calităților sunetului muzical (tare-încet, lung-scurt, înalt-jos);

-

reproduceri vocale, cu jucării muzicale și cu bătăi din palme a unor onomatopee recitative și formule

ritmice.

1.8. recunoașterea auditivă, după structura ritmică, a cântecelor învățate

-

exerciții de marcare a structurii ritmice a cântecului,

prin bătăi din palme, mișcări corporale, jucării muzicale.

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin muzică (vocală și instrumentală)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. interpretarea vocală, după auz, la unison, a cântecelor studiate

2.2. obținerea emiterii de sunete la flaut interval

-

exerciții sub formă de jocuri pentru emisie corectă, respirație corectă, poziție corectă;

-

intonări de cântece (în seria cvintă);

-

exerciții de urmărire a mersului melodiei prin gesturi;

-

serbări cu diferite ocazii.

4.

exerciții de mânuire corectă a instrumentului;

5.

exerciții de digitație;

6.

improvizații;

7.

exerciții sub formă de jocuri.

2.3. dezvoltarea abilității de acompaniere liberă și spontană a cântecelor

(tamburină, trianglu, clopoței, xilofon, tobă mică etc.).

8.

exerciții de acompaniere cu materiale din natură (pietricele, nisip, bețe etc.);

9.

exerciții de acompaniere a cântecelor cu propriul corp (bătăi din palme, pe genunchi, pe masă, cu talpa pe podea etc.);

10.

exerciții de acompaniere cu jucării muzicale

3.

Educarea și stimularea interesului și a dragostei pentru activitățile muzicale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. însușirea unui repertoriu de cântece, cu

conținut specific vârstei

-

jocuri cu cântece și mișcare;

-

serbări.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Cântarea vocală

în colectiv (poziția corporală, emisia naturală, dicția, sincronizarea)



Cântarea instrumentală

o

Jucării muzicale

o

Instrumente muzicale – flaut interval

o

Percuție corporală

o

Cântarea cu acompaniament (flaut, liră)



Elemente de limbaj muzical

1.

Timbrul

o

Sunete din natură și din mediul înconjurător

o

Sunete vocale și instrumentale

o

Timbrul vocal (sunete calde, aspre, moi, stridente, liniștite, agitate)

o

Timbrul instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoței, xilofon, tobă mică)

2.

Ritmul

o

Sunete lungi și scurte

o

Pauzele (momente de tăcere în muzică)

o

Asocierea ritmului cu mișcarea

o

Acompaniament ritmic

o

Recunoașterea auditivă a structurilor ritmice din cântece

o

Improvizația spontană colectivă

3.

Melodia

o

Sunete înalte și joase

o

Melodii pătrunse preponderent de trăirea cvintei

o

Asocierea mersului melodiei cu mișcări ale mâinilor

4.

Interpretarea

o

Sunete care se aud tare - încet

o

Mișcarea pe muzică (liberă, ritmică)

o

Nuanțe: tare, potrivit, încet

o

Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale și cu instrument mânuit de cadrul didactic

5.

Elemente de cultură muzicală

o

Date despre cântece: titlul, autorul textului

o

Povestiri și povești despre atmosfera cântecului

o

Audiții muzicale (pe viu, fără înregistrări)

6.

Sugestii pentru repertoriul de cântece

o

Cântece cu teme din basme, fabule

o

Cântece despre anotimpuri, cu teme din natură

o

Cântece din folclorul copiilor

o

Colinde

SUGESTII METODICE

Ora de

Educație muzicală

începe prin a se preciza schimbările din natură remarcate în ziua respectivă.

Ritmul plin de viață, încadrat în măsuri de doi și trei timpi va fi realizat în strânsă legătură cu textul cântecului pentru a nu frâna înainte de vreme capacitatea deosebită a copiilor de percepere a lumii. O deosebită importanță se va acorda pauzelor, pentru a realiza imaginile dorite.

Cântecele noi vor fi prezentate printr-o scurtă poveste. Învățarea acestora se face după auz, prin imitație și vor fi selectate ținându-se cont și de mesajul educativ al textului și de valoarea lor din punct de vedere artistic. Se va urmări formarea unui repertoriu de bază, tematica fiind legată de viața plantelor, a animalelor, de sărbători și de anotimpuri.

Se va exersa mai ales cântatul la unison pentru a se omogeniza colectivul nou format.

Alături de cântece sunt exersate și diferite jocuri pentru a-l face pe copil să înțeleagă sensul cunoștințelor. Apar diferite jocuri în cerc în care sunt exersate alergarea, diferiți pași și sărituri ca și orientarea pentru recunoașterea diferitelor părți ale corpului.

Cântecelor pe o voce li se vor alătura cântece însoțite de acompaniament la flaut, dar cu o armonie liberă în vederea dezvoltării auzului muzical.

Tot acum se introduce și studiul la flaut (flautul interval). Studiul acestui instrument va fi cu multă grijă condus, însă în cadrul acestui nivel copiii doar vor învăța cum se mânuiește acest instrument, vor face improvizații și simple exerciții de emitere a sunetelor.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală și instrumentală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. diferențierea sursei sonore și a direcției

de propagare a sunetului

-

exerciții

de

exersare

a

acuității

auditive

prin

diferențierea timbrală și spațială a sunetelor.

1.2. diferențierea timbrului vocal de cel instrumental

1.3. diferențierea calităților sunetelor muzicale (intensitate, durată, înălțime)

1.4. reproducerea unui repertoriu de cântece receptate după auz, respectând intonația corectă

poziția corectă a corpului, respectarea semnalului de început, emisia naturală, dicția, sincronizarea.

1.5. evidențierea, prin mișcare a elementelor de limbaj muzical întâlnite în melodia

cântecului

- exersări ale mișcărilor sugerate de ritmul, metrul, textul și de mersul melodiei.

1.6. recunoașterea auditivă, după structura ritmică și după cea melodică a cântecelor

învățate

- exerciții de marcare prin bătăi din palme, prin mișcări corporale, cu ajutorul jucăriilor muzicale, a structurii

ritmice a cântecului (strofă-refren).

1.7. recunoașterea și scrierea corectă, pe portativ, a notelor muzicale

-

jocuri de audiere comparată și de intuire a sunetelor cântate și vorbite, emise vocal și instrumental;

-

exerciții de recunoaștere a acestor sunete.

-

jocuri de audiere comparată a sunetelor de intensități diferite (tare, potrivit, încet);

-

jocuri de audiere comparată a unor sunete de durate diferite (pătrime, doime, șaisprezecime, notă întreagă);

-

exerciții de audiere comparată a unor sunete de înălțimi diferite (gama do major) și asocierea lor cu mișcări corporale;

-

exerciții de emitere vocală a unor sunete diferite ca intensitate, durată, înălțime.

-

exerciții de redare fragmentară și integrală, în colectiv sau în grupuri mici, a cântecelor din repertoriul propus;

-

exersări de a cânta colectiv, în grupuri, respectând

-

exerciții de utilizare a noțiunilor de portativ și cheia sol;

-

exerciții de citire și de scriere a notelor muzicale;

-

exerciții de corelare a sunetului cu nota muzicală, în cadrul gamei do 1 -do 2 .

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin muzică (vocală și instrumentală)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. interpretarea vocală a cântecelor studiate

2.2. intonarea corectă a sunetelor muzicale

în cadrul gamei do 1 -do 2

-

exerciții de intonare corectă a sunetelor muzicale do 1 -

do 2 .

2.3. acompanierea ritmică a cântecelor

11. exerciții de acompaniere a cântecelor cu propriul

corp, cu jucării muzicale, cu flautul.

2.4. emiterea de sunete obținute la flautul

pentatonic

-

exerciții de intonare a cântecelor, la unison sau pe grupe;

-

exerciții de urmărire a mersului melodiei prin gesturi;

-

exersări a cântatului în canon, pe două voci;

-

exerciții de intonare a cântecelor populare românești.

12.

improvizații;

13.

exerciții sub formă de jocuri.

3.

Educarea și stimularea interesului și a dragostei pentru activitățile muzicale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. însușirea unui repertoriu de cântece

3.2. exprimarea preferinței pentru anumite cântece, pentru un anumit gen de muzică

3.3. dezvoltarea capacității de a improviza

scurte melodii

-

exerciții de improvizație.

-

exersări ale cântecelor învățate;

-

jocuri cu cântece și mișcare;

-

serbări cu diferite ocazii.

-

exerciții de comparare a cântecelor din repertoriu învățat;

-

exerciții de alegere a cântecelor adecvate pentru diferite evenimente din viața clasei sau a școlii;

-

exerciții de alegere a cântecelor preferate, precum și a genului de muzică preferat.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Cântarea vocală

în colectiv (poziția corporală, emisia naturală, dicția, sincronizarea), pe grupe sau în canon



Cântarea instrumentală

o

Jucării muzicale

o

Instrumente muzicale –flaut pentatonic

o

Percuție corporală

o

Cântarea cu acompaniament (flaut, liră)



Elemente de limbaj muzical

1.

Timbrul

o

Sunete vocale și instrumentale

o

Timbrul vocal

o

Timbrul instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoței, xilofon, tobă mică)

2.

Ritmul

o

Asocierea ritmului cu mișcarea

o

Acompaniament ritmic

o

Recunoașterea auditivă a structurilor ritmice din cântece

o

Improvizația spontană

o

Duratele muzicale: pătrime, optime, doime, notă întreagă

o

Pauzele muzicale corespunzătoare duratelor studiate

o

Combinații ritmice în măsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi

3.

Melodia

o

Melodii pătrunse preponderent de trăirea terței, cvintei, cvartei, sextei

o

Portativul

o

Cheia sol

o

Formule melodice cu sunetele învățate

o

Sunetele și notele muzicale do 1

- do 2

o

Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul)

4.

Interpretarea

o

Mișcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii, mișcarea de dans)

o

Nuanțe: tare, potrivit, încet

o

Tempo: repede-lent

o

Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale sau cu instrument mânuit de cadrul didactic

5.

Elemente de cultură muzicală

o

Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica

o

Audiții muzicale (pe viu, fără înregistrări)

6.

Sugestii pentru repertoriul de cântece

o

Cântece cu teme din natură

o

Cântece despre anotimpuri, meserii, munca câmpului

o

Cântece religioase

o

Cântece populare

o

Colinde

o

Canon

SUGESTII METODICE

În predarea elementelor de bază ale scrierii notelor se vor folosi ca puncte de plecare cântecele învățate în clasele anterioare. Fiecare sunet trebuie descoperit auditiv, intonat corect și apoi transformat în culoare de către copil, ca primă formă de notare și, în cele din urmă, transformat în notă muzicală și scris pe portativ.

Un alt element important acum este notarea duratelor muzicale, care se face în strânsă legătură cu fracțiile învățate la matematică. Relația dintre duratele muzicale va fi studiată cu ajutorul exercițiilor ritmice. Exercițiile ritmice vor fi realizate cu instrumente de percuție din dotare care reprezintă cel mai bine caracterul fiecărei durate. Sunt posibile mici teme de compoziție ritmică, de exemplu, pe patru instrumente de percuție. Cântecul studiat poate fi acum acompaniat (bătăi din palme) cu ritmul lui complementar. Exercițiul trebuie să-i ajute pe elevi să facă legătura între melodie și ritmul ei. Este important să afle de fiecare dată ce efect are asupra cântecului, ritmul adăugat.

Tot acum se mai are în vedere perceperea auditivă și înțelegerea terței, cvintei, cvartei și sextei, continuându-se studiul instrumentelor muzicale în paralel cu interpretarea vocală.

În interpretarea vocală, ca punct de plecare rămâne cântatul pe o voce și canon la două voci, dacă se poate. Cântecele vor avea tematica legată de muncă, meserii, obiceiuri, sărbători, anotimpuri. Fiecare cântec este preluat printr-o scurtă povestire despre compozitor sau despre tematica cântecului. Elevul poate fi și dirijor, poate conduce cântând la un instrument.

Se va continua și studiul instrumentelor muzicale. Se vor exersa mai întâi cântece din două sunete, compuse de către cadrul didactic sau din folclorul copiilor. Apoi se va trece mai departe la cântece din trei sunete, din patru sunete ș.a.m.d.. La sfârșitul anului școlar se pot face mici exerciții în timpul cărora copiii să poată arată că degetele lor stăpânesc instrumentul. În cântarea alternativă, schimbul se va

produce fluent, activitatea va începe în auz și apoi va fi transferată în cânt.

Elevii vor fi solicitați să compună cu ajutorul instrumentelor melodii scurte sub formă de întrebare- răspuns. Cântecele bine cunoscute vor fi cântate prin imitație la flautul pentatonic, dacă se poate.

Începând cu clasa a VI-a în centrul atenției va sta familiarizarea elevilor cu expresivitatea minorului și a majorului. Cu ajutorul jocului și al cântecului popular, elevii vor face adevărate excursii în țară, familiarizându-se cu expresivitatea majorului și minorului modal.

Pot fi abordate instrumentele muzicale, dansuri populare și cântece specifice zonei folclorice.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală și instrumentală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1.

utilizarea

de

procedee

armonico-

polifonice (cântări în canon pe două sau pe trei voci)

1.2. distingerea în lucrări sau fragmente muzicale a diverselor genuri și stiluri, a

timbrurilor muzicale

1.3.

reprezentarea

grafică

a

sunetelor

cuprinse între do 1

și sol 2 , duratele și pauzele muzicale învățate

-

exerciții de scriere a semnelor grafice, reprezentarea

înălțimii sunetelor, a duratelor și a pauzelor muzicale învățate.

1.4. descifrarea de cântece simple

1.5. cunoașterea aspectelor semnificative din viața și creația unor mari compozitori

-

cântări în canon pe două sau pe trei voci;

-

cântări armonice pe două voci.

-

audiții muzicale;

-

concerte;

-

spectacole muzicale.

-

exerciții ritmico-melodice;

-

exerciții de recunoaștere a notelor muzicale;

-

exerciții de dirijare în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4.

-

povestiri despre viața și opera unor mari compozitori;

-

exerciții de recunoaștere de lucrări sau fragmente muzicale din creația acestora.

2.

Dezvoltarea capacității de exprimare prin muzică (vocală și instrumentală)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. interpretarea vocală a unor cântece de diferite tipuri și genuri, controlând schimbările de dinamică, timbru și tempo

2.2. intonarea corectă a sunetelor muzicale cuprinse între do 1

și sol 2

2.3. acompanierea ritmică a cântecelor

14. exerciții de acompaniere a cântecelor cu propriul

corp, cu jucării muzicale, cu flautul, lira etc.

2.4. interpretarea instrumentală a melodiilor învățate vocal

-

exerciții de relaxare, respirație, articulație, intonație, dicție;

-

interpretări vocale, individuale sau în grup;

-

exersări ale cântatului în canon, pe două voci;

-

intonări de cântece populare românești.

-

exerciții de percepere a sunetelor cuprinse între do 1

și sol 2 ;

-

exerciții de intonare corectă a sunetelor muzicale cuprinse între do 1

și sol 2 .

15.

exerciții de tehnică instrumentală;

16.

exerciții de interpretare instrumentală (flaut pentatonic, flaut diatonic, liră).

3.

Educarea și stimularea interesului și a dragostei pentru activitățile muzicale

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. interpretarea cu sensibilitate și expresivitate a pieselor muzicale studiate

3.2. asocierea de idei și impresii sugerate de lecturi și de imagini vizuale, cu muzica

audiată

-

exerciții de descriere a unui personaj muzical.

3.3. improvizarea spontană a unor melodii,

vocale sau instrumentale

-

improvizații melodice.

-

exerciții de interpretare a cântecelor studiate;

-

participări la diverse evenimente muzicale școlare și extrașcolare organizate.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Cântarea vocală

în colectiv, pe grupe, în canon pe două sau pe trei voci



Cântarea instrumentală

o

Instrumente muzicale – flaut pentatonic, flaut diatonic

o

Cântarea cu acompaniament (flaut, liră etc.)



Elemente de limbaj muzical

1.

Timbrul

o

Timbrul vocal

o

Timbrul instrumental (flaut, chitară)

2.

Ritmul

o

Acompaniament ritmic

o

Improvizația spontană

o

Duratele muzicale: pătrime, optime, doime, notă întreagă

o

Pauzele muzicale corespunzătoare duratelor studiate

o

Combinații ritmice în măsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi

3.

Melodia

o

Melodii pătrunse preponderent de trăirea septimei, octavei

o

Formule melodice cu sunetele învățate

o

Sunetele și notele muzicale do 1

- sol 2

4.

Interpretarea

o

Mișcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii, mișcarea de dans)

o

Nuanțe: tare, potrivit, încet

o

Tempo: repede-lent

o

Acompaniamentul ritmic cu instrument mânuit de cadrul didactic (chitară)

5.

Elemente de cultură muzicală

o

Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica

o

Date din biografiile unor mari compozitori

o

Audiții muzicale (pe viu, fără înregistrări)

6.

Sugestii pentru repertoriul de cântece

o

Cântece din creația românească și universală

o

Cântece religioase

o

Cântece populare

o

Colinde

o

Canon, pe voci

o

Menuet

o

Balade

SUGESTII METODICE

La acest nivel copiii se concentrează asupra sextei și a octavei.

Ei trebuie să simtă bucuria pe care le-o produce muzica și să o savureze ca pe un scop în sine. Ca atare, vor lua contact direct cu opera „Flautul fermecat” de W. A. Mozart, ascultând fragmente din lucrare.

Contactul cu marile perioade din istoria muzicii și marii compozitori se va face prin intermediul lucrărilor muzicale. Vor fi selecționate lucrări ce pot fi audiate cu clasa pentru a se familiariza cu stilul compozitorului. Dacă este posibil, se va interpreta un fragment dintr-o lucrare muzicală reprezentativă.

Este momentul când elevii pot fi solicitați să cânte într-o formație de două instrumente, să interpreteze balade cu schimb de replici sau să fie soliști.

Astfel, copiii sunt îndrumați spre admirația frumuseții muzicii.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educație muzicală

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și

Evaluare în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Anexa 15

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

“EURITMIE”

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Învățământ special

București, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Euritmia

este o artă a mișcării care exprimă prin gesturi și forme specifice, de mișcare ale membrelor și corpului, legitățile vorbirii și muzicii. Transpunând în domeniu vizibil, euritmia este vorbire vizibilă și muzică vizibilă.

Prin gesturi și mișcări ale membrelor superioare și corpului sunt redate în principal sunetele vorbirii, stări sufletești, tonuri, intervale și armonii muzicale. Prin formele coregrafice parcurse individual sau configurate în grup, apar elementele formale, conținuturile ideatice, sensurile și structurile ce stau la baza creațiilor poetice sau a compozițiilor muzicale.

Vorbirea și muzica impresionează nemijlocit omul. Atunci când legitățile lor sunt transpuse și se exprimă prin formele de mișcare ale corpului omenesc, ele acționează nemijlocit, formator și configurator asupra constituției omenești.

Prezentul curriculum de

Euritmie

cuprinde obiective care sunt centrate pe formarea de capacități și atitudini esențiale în formarea personalității.

Parcursurile de învățare oferite elevilor cu deficiențe grave, profunde sau asociate asigură continuitate în progresul copilului/elevului de la un nivel la altul.

Propunerile privind textele poetice și piesele muzicale sunt orientative. Repertoriul poate fi modificat și extins atâta vreme cât el pune în practică obiectivele cadru și obiectivele de referință specifice fiecărui nivel.

În predarea euritmiei este necesară prezența unui corepetitor.

OBIECTIVE CADRU

1.

Dezvoltarea personalității prin euritmie poetică

2.

Dezvoltarea personalității prin euritmie muzicală

3.

Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

NIVELUL IV

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea personalității prin euritmie poetică

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. redarea prin imitație euritmice vocalice

a

gesturilor

- jocuri de mișcare pentru gesturi sufletești vocalice instinctive:

„aaah”,

„eeei”,

„iiiată-mă”,

„oooh”,

„uuuh”.

1.2. redarea prin imitație euritmice consonantice

a

gesturilor

- jocuri pentru gesturi consonantice de redare a unor forme de mișcare din natură: „r” pentru rostogolire,

„b” pentru boltă, „w” pentru mișcarea valurilor.

1.3. redarea ritmului simplu diferențiat între

„scurt” și „lung” prin bătăi din palme și pășire

- jocuri: „Piticii încălțat” etc.

și

uriașii”,

„Șoriceii

și

motanul

1.4. exprimarea prin mișcare susținută corporal a trăsăturilor dominante ale unor

personaje din fabule

-

fragmente semnificative din fabule.

1.5. exprimarea prin forme de mișcare a acțiunilor și a atmosferei dintr-un basm

-

euritmizări;

-

basme parțial versificate;

-

dramatizări.

2.

Dezvoltarea personalității prin euritmie muzicală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. redarea prin formă de pășire a ritmului

lent și a ritmului alert

-

jocuri de pășire atentă și pășire precipitată.

2.2. realizarea formelor de mers „ușor” și

„apăsat”

-

jocuri de mișcare pentru „așteptare” și „acțiune”.

2.3. alternarea redării ritmului, prin bătăi

din palme, cu cel redat prin pășire ritmică

-

joc euritmic cu alternanțe între motive ritmice și „în

tact”.

2.4.

redarea,

prin

imitație,

a

gestului

euritmic pentru intervalul muzical de cvintă

-

jocuri euritmice realizate cu instrumente specifice:

xilofon, liră, flaut.

3.

Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. realizarea formației grupate „în cerc” și identificarea locului fiecăruia în cadrul

acestuia

3.2. parcurgerea unui traseu cu formă geometrică simplă, de dreaptă și cerc, prin realizarea prin imitare a ținutei corporale cu

accent pe „verticalitate”

și „Ocolirea lacului” etc.;

Iată-ne!” etc.

3.3. conștientizarea componentelor mari ale

corpului: membre, trunchi și cap

-

poezii cu imagini despre ființa umană.

-

jocuri de adunare: „Prietenii în căsuță”, „Puii în cuib” etc.;

-

jocuri de mișcare în formație de „horă”.

-

jocuri de „Plimbare la pădure”, cu „Trecere peste pod”

-

jocuri de prezentare: „Așa sunt eu!”, „Unde sunteți? –

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Mișcări pentru redarea prin imitație a gesturilor euritmice vocalice și consonantice



Mișcări corporale pentru realizarea unor ținute care redau „prezența”, „verticalitatea”, trăsăturile unor personaje din basme sau fabule



Mișcări de redare a ritmurilor prin bătaie din palme sau pășire



Basme, fabule, piese versificate tematizate ca subiecte pentru a fi exprimate euritmic



Parcurgerea în mers a unor trasee în linie dreaptă, curbă, în cerc, în spirală, în linie șerpuită



Intervalul muzical de cvintă



Motive muzicale pentatonice

Propuneri pentru texte poetice:



Otilia Cazimir – „Poezii”



Vasile Alecsandri – „Pasteluri”



Petre Ispirescu – „Basme”



Frații Grimm – „Basme”



Grigore Alexandrescu – „Fabule”



Emil Gârleanu – „Povestiri despre animale”

Propuneri pentru piese muzicale:



Improvizații muzicale reprezentative pentru diferitele tipuri de pășire



Cântece pentru copii din folclorul românesc sau al altor popoare („Alunelu”, „Vine, vine primăvara!” etc.)



Kunstler – „Ploaia”



C. Runecke – „Lento”

SUGESTII METODICE

Lucrul cu copiii/elevii se desfășoară în cea mai mare parte a timpului în formația de cerc.

Gesturile și mișcările euritmice vor fi învățate de copii/elevi prin imitarea mișcărilor cadrului didactic.

Lecția se desfășoară, în principal, în atmosfera specifică a basmului, iar formele de mișcare și gesturile sunt adecvate caracterului imaginativ al acestuia.

În cadrul lecției se utilizează texte poetice despre anotimpuri, fabule și povestiri versificate despre animale.

Piesele muzicale pentatonice vor fi integrate în contextul unitar al lecției, ca suport pentru părțile ritmice sau de sine stătătoare, în vederea redării mișcării euritmice a intervalului muzical de cvintă.

NIVELUL V

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea personalității prin euritmie poetică

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. redarea vocalelor și consoanelor prin

mișcări și gesturi euritmice corespunzătoare

-

exerciții

cu

texte

poetice,

care

au

preponderent vocalică sau consonantică.

sonoritate

1.2. redarea

poetice

prin

mișcare

a ritmurilor

-

exerciții cu piese poetice care au ritm de iamb, troheu,

anapest sau dactil.

1.3. redarea

aliterațiilor

prin

mișcare

euritmică a

-

exerciții cu texte poetice create după modelul poeziei

nordice sau germanice.

1.4. aplicarea mișcărilor euritmice în unele

texte reprezentative din culturile antice

-

euritmizări ale unor texte din diferite culturi vechi:

India, Persia, Egipt, Grecia.

1.5. exprimarea prin mișcare a ritmurilor corespunzătoare poeziei din culturile antice

-

fragmente din cosmogonia antică privind elementele: pământ, apă, aer, foc;

-

fragmente poetice antice scrise în hexametru.

2.

Dezvoltarea personalității prin euritmie muzicală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. redarea liniei melodice, prin mișcarea

euritmică a brațelor

-

exerciții de ascultare și de urmărire a liniei melodice.

2.2. redarea, în mers ritmic, a formelor

corespunzătoare unor motive muzicale

-

dansuri pe perechi.

2.3. redarea prin mișcarea euritmică, specifică intervalelor muzicale, măsurilor și variațiunilor de ritm

-

audiții muzicale;

-

exerciții de diferențiere a intervalelor muzicale și a măsurilor;

-

exerciții euritmice: „Dansul energic”, „Dansul păcii”.

3.

Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. realizarea parcurgerii în mers a unor

forme liniare și șerpuite, în spirală

-

exerciții de parcurgere a unor forme liniare și șerpuite.

3.2. parcurgerea în mers a formei de spirală

pe motivul „întrebare-răspuns”

-

jocuri de mișcare cu grupa și individual, cu suport

poetic tematizat „O fi melcul în căsuță?.

3.3. conștientizarea formării corporale cultivate, echilibrate

unei

ținute

3.4. dezvoltarea amplitudinii și a siguranței

mișcării membrelor

-

exerciții de sărituri peste baghete de cupru.

3.5. construirea propriei imagini prin coordonarea mișcărilor capului, trunchiului,

membrelor și controlul ținutei corporale

- exerciții de îndreptare a trunchiului, de stabilizare laterală a poziției picioarelor și de cuprindere frontală

cu brațele.

3.6. dezvoltarea relațiilor interpersonale prin

-

exercițiu euritmic de întâlnire,

de despărțire,

de

-

exercițiu euritmic pentru verticalitate („i”), lateralitate („a”) și frontalitate („o”);

-

exerciții euritmice cu bagheta de cupru.

conștientizarea poziției spațiale

revenire.

3.7. redarea euritmică a calității imaginii elevului

prin

relația

interiorizare-

exteriorizare

- exerciții de „adunare – contracție” și „răspândire - extindere”.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Ritmurile: iamb, troheu, anapest și dactil



Parcurgerea, în mers, în linie dreaptă sau frântă, în formă de spirală, de curbă dublă, de lemniscată



Parcurgerea, în mers, a figurilor geometrice: cerc, triunghi, pătrat, pentagon stelat



Mișcări euritmice pentru vocale, consoane, intervale muzicale



Euritmizarea unor texte poetice aparținând culturilor românești și antice

Propuneri pentru textele poetice

Mihai Eminescu – „Poezii” Vasile Alecsandri – „Poezii”

George Cosbuc – „Antologie sanscrită” George Agenor Crișan – „Drumul tăcerii” Eugeniu Speranția – „Poezii”

Rudolf Steiner – „Sunetul clopotelor”

Propuneri pentru textele muzicale

B. Bartok – „Menuet”

L. Mozart – „Poloneza”

G. Handel – „Gavotă”

J. Haydn – „Allegro”

P.I. Ceaikovski – „Polka”

D. Kabaleski – „Variațiuni”

L. v Beethoven – „Bagatelle”

SUGESTII METODICE

La acest nivel, se va trece treptat de la lucrul în formație de cerc, la lucrul în formație frontală, în grupe mici, pe perechi și individual.

Se va lucra cu grupe mici, folosindu-se figurile geometrice simple triunghiul și pătratul.

Pentru lucrul cu grupe mari se vor folosi forme mari, circulare, șerpuitoare și cu intersecție (lemniscata).

În ceea ce privește euritmizarea tonurilor și intervalelor muzicale, aceasta se face în poziția „stând”.

Exercițiile euritmice cu bagheta de cupru se vor exersa cu atenție, cât mai exact.

NIVELUL VI

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.

Dezvoltarea personalității prin euritmie poetică

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

1.1. exprimarea prin mișcare euritmică a

diferitelor dispoziții sufletești

-

exersări ale gesturilor sufletești de afirmație, negație,

tristețe, voioșie, seriozitate, simpatie, antipatie.

1.2. realizarea parcursului euritmic specific redării diferitelor elemente gramaticale

1.3. redarea euritmică a unor roluri poetice

-

exersări ale formelor euritmice apolinice pentru substantiv, verb, adjectiv și pronume;

-

exersări ale formelor euritmice dionisiace pentru gândire, simțire și voință.

-

euritmizări ale unor poezii umoristice;

-

euritmizări ale unor fragmente din balade.

2.

Dezvoltarea personalității prin euritmie muzicală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

2.1. redarea euritmică a intervalelor muzicale: cvinta, terța, octava

2.2. redarea prin forma de mișcare în spațiu a dinamicii din muzică

2.3. redarea euritmică a dispoziției muzicale

minore și majore

-

fragmente muzicale caracterizate de modul minor și

major.

-

exerciții de ascultare;

-

exerciții pentru formarea gesturilor euritmice pentru intervale.

-

audiții muzicale;

-

exersări ale polarităților muzicale: forte - piano, allegro – largo.

3.

Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

3.1. formarea capacității de orientare într-un câmp perceptiv în care direcțiile și pozițiile spațiale ale elementelor componente se află în mișcare

3.2. conștientizarea stabilității poziției proprii

jurul tău” sub formă de spirală înfășurată și desfășurată.

3.3. conștientizarea mișcării de verticalizare a ținutei corporale, ca o consecință a

echilibrului

-

exerciții, în grupe de câte patru, pentru parcurgerea elementelor formei de pătrat – latura, diagonala, cu schimbarea rapidă a direcției;

-

exercițiul euritmic „noi vrem să căutăm”;

-

exerciții de parcurgere a formelor „Curbele lui Cassini” și a metamorfozelor traseelor circulare: elipsă, lemniscată, cerc.

-

exerciții de simetrie cu șapte și douăsprezece mișcări, cu bagheta de cupru;

-

exercițiu euritmic: „privește în tine însuți, privește în

-

exercițiu euritmic terapeutic „i – a - o”, repetiții executate într-un tempo crescător;

-

exerciții euritmice, pe perechi, cu baghetele de cupru:

rulări, aruncări, prinderi.

3.4. recunoașterea, prin experiența practică, a posibilităților maxime de mișcare în cele

trei planuri: orizontal, vertical și lateral

- exerciții euritmice cu bagheta cu șapte și douăsprezece mișcări, cu deplasare în spațiu.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII



Euritmizarea unor texte poetice umoristice



Euritmizarea unor fragmente din balade



Euritmizarea intervalelor muzicale: cvinta, terța, octava

Propuneri pentru textele poetice

Vasile Voiculescu –„Poezii”

Ștefan Augustin Doinaș – „Atlas de sunete fundamentale” Agenor Crișan – „Drumul tăcerii”

Rudolf Steiner – „Texte pentru euritmie”

Propuneri pentru piese muzicale

P. I. Ceaikovski – „Micul călăreț”

R. Schumann – „Călărețul sălbatic”, „Cântec de vânătoare”

G. Ph. Telemann – „Fantezie”

L.v Beetoven – „Rondo”

M. Reger – „Vânătoarea”

W. A. Mozart – „Marș turcesc”

SUGESTII METODICE

Începând cu clasa a VII-a se va acorda o atenție deosebită în ceea ce privește exactitatea parcurgerii formelor spațiale simetrice și a executării exercițiilor cu bagheta de cupru.

Astfel, se va urmări realizarea unei participări angajate și plină de expresie prin accentuarea caracterelor și dispozițiilor sufletești ce se regăsesc în textele poetice prelucrate.

Piesele muzicale se vor alege, cu preponderență, din perioada clasică.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI

care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Euritmie

Nivelele IV – VI (Cls. I – X)

Alternativa Educațională de Pedagogie Curativă

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA / UNITATEA ȘCOLARĂ

Mircea Vlad – prof. psihopedagog

Școala pentru Surzi nr 1, Bucuresti

Elisabeta Putere – consilier

psiholog

Centrul Național pentru Curriculum și

Evaluare în Învățământul Preuniversitar

Letiția Trif – lector univ. dr.

Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia

Lucian Mozer – director

Școala Specială Nr. 7, sector 1, București

Livia Vlad – prof. psihopedagog

Federația de Pedagogie Curativă din România

Anca Perța – prof. psihopedagog

Centrul de Pedagogie Curativă Simeria

Dumitra Carapalea – prof.

psihopedagog

Centrul

de

Pedagogie