Procedura din 4 noiembrie 2008

1. Obiective ale procedurii de vaccinare și parametri de evaluare a eficienței acesteia

1.1. Mistreții împușcați sau găsiți morți, inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuși examenelor de laborator pentru pesta porcină clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, care transpune Directiva Consiliului 2001/89/CE.

1.2. Evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează separat, pe județe și pe grupe de vârstă, de către laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, iar în cazuri de expertiză, de către Laboratorul Național de Referință pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

1.3. Principiul de evaluare a eficienței vaccinării antipestoase îl constituie estimarea raportului dintre mistreții serologic negativi și incidența virusului la mistreții virusologic pozitivi; probele virusologic pozitive sunt investigate în primele 28 de zile după distribuirea momelilor, pentru tipizare prin secvențializare în vederea diferențierii între virusul vaccinal și virusul sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea tulpinilor izolate.

2. Definirea zonelor

2.1. Zonă infectată - zona definită conform art. 2 și art. 15 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 16 alin. (7) lit. b) din Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005.

2.2. Zonă de vaccinare pentru mistreți - fondurile de vânătoare în care sunt identificate populații de mistreți.

2.3. Loc specific de vaccinare - locul ales de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar oficial, în care se distribuie hrană pentru mistreți pentru inducerea unui reflex condiționat de loc și în care, ulterior, se distribuie momelile vaccinale în vederea imunizării orale a mistreților; monitorizarea aplicării planului de vaccinare de urgență a mistreților se realizează prin testarea probelor prelevate de la toți mistreții găsiți morți sau împușcați, în vederea depistării cazurilor pozitive și pentru testarea eficienței imunizării porcinelor.

2.4. Centru de colectare vânat sălbatic - unitatea cu spații și dotări adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, identificarea, sortarea, răcirea și prelucrarea primară a vânatului sălbatic provenit direct din fondurile de vânătoare, respectiv decapitare, recoltarea trofeului, toaletare, curățare, eviscerare, jupuire parțială și livrarea produselor rezultate către unități autorizate sanitar-veterinar, vânzare cu amănuntul, în conformitate cu legislația în vigoare.

3. Autoritățile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgență contra pestei porcine clasice la mistreți

3.1. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care coordonează implementarea procedurii

3.2. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în cooperare cu institutele veterinare centrale

3.3. Alte instituții publice, conform prevederilor anexei la Programul privind monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2008, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 515/2008

pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, precum și alte acțiuni prevăzute în alte programe naționale, precum și a tarifelor aferente acestora pentru anul 2008.

4. Expertiza de laborator

4.1. Examenele de laborator pentru depistarea bolii la mistreți sunt realizate de către laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, abilitate pentru efectuarea investigațiilor în vederea diagnosticării pestei porcine clasice; pentru județele în care laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor nu sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de investigații, probele prelevate de la mistreți se trimit la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.

4.2. Expertiza de diagnostic și examenele pentru testarea eficienței imunizărilor antipestoase la mistreți se realizează de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală.

4.3. Tipizarea prin secvențializarea tulpinilor de virus pestos porcin, precum și definirea relațiilor epidemiologice ale acestora se realizează de Laboratorul Național de Referință pentru Pesta Porcină Clasică și de Laboratorul Național de Referință pentru Biologie Moleculară și Biochimie din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

5. Evaluarea vaccinării de urgență la mistreți

5.1. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în cooperare cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare, coordonează campania locală de vaccinare antipestoasă.

5.2. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor examinează lunar rezultatele campaniei de vaccinare, prin analiza cazurilor pozitive diagnosticate la mistreți și a testelor referitoare la evaluarea eficacității vaccinării orale.

5.3. Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare, în colaborare cu direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, stabilesc numărul de mistreți ce urmează a fi supuși vaccinării în anul 2008.

5.4. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au responsabilitatea organizării procedurii de achiziție a momelilor vaccinale pentru anul 2008.

5.5. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București gestionează momelile în condiții de depozitare corespunzătoare și cu respectarea prevederilor producătorului și le distribuie gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul în care este preconizată efectuarea vaccinării orale de urgență, conform formularului prevăzut în anexa nr. 1.

5.6. În baza prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 515/2008 , gestionarii fondurilor de vânătoare, sub supravegherea medicului veterinar oficial, distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite pentru a fi consumate de mistreți.

5.7. Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de vânătoare, în prezența medicului veterinar oficial, prelevă probe pentru depistarea cazurilor de pestă porcină clasică și pentru testarea eficacității imunizării orale; probe similare se prelevă și de la mistreții morți; acestea se trimit la laboratoarele sanitar-veterinare acreditate pentru realizarea investigațiilor specifice.

6. Aria geografică de vaccinare Vaccinarea de urgență contra pestei porcine clasice se efectuează la întreaga populație de mistreți aflată pe teritoriul României, conform situației prevăzute în anexa nr. 7.

7. Procedura de vaccinare și vaccinul utilizat

7.1. Obiectivele vaccinării de urgență împotriva pestei porcine clasice la mistreți sunt următoarele:

a) asigurarea unei perioade de liniște epidemiologică prin protejarea populației de mistreți împotriva virusului pestei porcine clasice, astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major pentru populația de porcine domestice;

b) menținerea statusului imun al mistreților din fondul cinegetic, pentru a fi protejați împotriva virusului pestei porcine clasice;

c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a efectivelor de mistreți prin examene anatomopatologice și de laborator efectuate la toți mistreții morți sau vânați;

d) diminuarea presiunii virale în relația cu virusul pestei porcine clasice în fondul cinegetic și reducerea semnificativă a numărului de mistreți afectați de boală.

7.2. Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgență a mistreților împotriva pestei porcine clasice este un vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale, astfel încât să fie protejat față de variațiile de temperatură din mediul extern.

7.3. Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să fie autorizat pentru comercializare conform legislației în vigoare.

7.4. Medicii veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare și personalul implicat în plasarea momelilor cu privire la condițiile de depozitare și utilizare a produsului precizate de producător.

7.5. Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare județene răspund de plasarea momelilor vaccinale în locurile stabilite, sub coordonarea și responsabilitatea medicului veterinar oficial.

7.6. Efectuarea campaniei de toamnă cu rapel, din cele 3 campanii cu rapel aprobate de Comisia Europeană prin Decizia Comisiei 2008/870/CE

7.7. Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat în funcție de numărul de mistreți care se hrănesc în fiecare dintre aceste locuri; la fiecare administrare trebuie să fie plasate câte două momeli vaccinale pentru fiecare mistreț.

7.8. După fiecare plasare de momeli, se interzice vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp de 4 zile, pentru a nu deranja mistreții și a se asigura consumul în totalitate al momelilor; momelile neconsumate și eventual capsulele momelilor consumate sunt colectate de către vânători și returnate prin responsabilitatea medicului veterinar oficial la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, conform precizărilor pct. 7.22 lit. f).

7.9. Distribuirea momelilor vaccinale este organizată de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună cu medicul veterinar oficial de la circumscripția sanitar-veterinară zonală; acesta notifică direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București datele referitoare la efectuarea vaccinării orale de urgență a mistreților, conform formularului prevăzut în anexa nr. 1.

7.10. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București organizează activități de informare a populației și de instruire a personalului propriu și a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire la modalitățile practice detaliate de efectuare a vaccinării orale de urgență contra pestei porcine clasice, monitorizarea mistreților vaccinați și prelevarea de probe în vederea efectuării examenelor de laborator.

7.11. În vederea obținerii unei imunizări eficiente a mistreților din categoria tineret, pentru vaccinarea acestora trebuie să se utilizeze cuști sau țarcuri de aproximativ 1,5 m înălțime, confecționate din bare, astfel încât să permită numai accesul mistreților din categoria tineret.

7.12. Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie de cel puțin 200 mp, care să permită accesul tuturor mistreților din arealul arondat.

7.13. Numărul de mistreți ce trebuie vaccinați se determină pe baza unor evaluări efectuate de gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, de paznici, vânători, gestionari ai fondurilor de vânătoare, la sfârșitul fiecărui sezon de vânătoare; numărul de mistreți ce trebuie vaccinați în toamna anului 2008 este de aproximativ 55.000.

7.14. Numărul estimat de mistreți ce trebuie vaccinați în fiecare județ în anul 2008, precum și cota de vânat aprobată sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 2.

7.15. Cota anuală de vânat este alcătuită din aproximativ 30% mistreți din categoria tineret în vârstă de până într-un an, 10% mistreți între 1 și 2 ani și 60% mistreți adulți în vârstă de peste 2 ani.

7.16. Mistreții din categoria tineret sunt purtători și eliminatori ai virusului pestei porcine clasice și constituie principalul element de risc în lanțul epidemiologic al bolii. Vânarea mistreților din categoria tineret constituie elementul esențial pentru reducerea presiunii virale.

7.17. Durata programului de vaccinare de urgență a mistreților, aprobat pentru o perioadă de 3 ani, se poate prelungi în situații epidemiologice nefavorabile sau când riscul privind pesta porcină clasică se menține; vaccinarea de urgență a mistreților trebuie să continue cel puțin un an după ultimul caz de boală diagnosticat la mistreți.

7.18. Modelul formularului pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgență a mistreților contra pestei porcine clasice de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București este prevăzut în anexa nr. 3.

7.19. Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să asigure următoarele condiții pregătitoare pentru vaccinarea de urgență:

a) catagrafierea populației de mistreți de pe fiecare fond de vânătoare, la sfârșitul sezonului de vânătoare, stabilind numărul de mistreți ce urmează să fie vaccinați, suprafața fondului de vânătoare și densitatea populației de mistreți;

b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale pentru fiecare fond de vânătoare;

c) solicitarea adresată în scris direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, pentru asigurarea necesarului de momeli vaccinale pe baza rețetei cu timbru sec;

d) stabilirea de către gestionarul fondului de vânătoare a personalului responsabil pentru plasarea momelilor, sub control sanitar-veterinar;

e) efectuarea instruirii teoretice și practice a personalului prevăzut la lit. d) și a medicilor veterinari oficiali și de liberă practică împuterniciți care participă la acțiunea de imunizare orală a mistreților.

7.20. Pentru realizarea în condiții corespunzătoare a vaccinării de urgență a mistreților contra pestei porcine clasice, gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să dispună asigurarea:

a) necesarului de furaje la locurile de administrare a momelilor vaccinale;

b) transportului, depozitării și manipulării momelilor vaccinale în condițiile precizate de producătorul acestora;

c) ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale;

d) echipamentelor de protecție constituite din: halat, bonetă, salopetă, combinezon de unică folosință, cizme de cauciuc, mănuși de unică folosință;

e) hărții fondului de vânătoare și a zonei în care se aplică vaccinarea.

7.21. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București trebuie să asigure formularele necesare întocmirii evidențelor sanitare veterinare:

a) formular pentru acceptarea momelilor de către gestionarii fondurilor de vânătoare, prevăzut în anexa nr. 1;

b) formular pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgență, prevăzut în anexa nr. 3;

c) formular pentru examinarea de laborator a mistreților, prevăzut în anexa nr. 4.

7.22. Pentru efectuarea vaccinării, personalul prevăzut la pct. 7.19 lit. d), instruit pentru aplicarea momelilor, în coordonarea și supravegherea medicului veterinar oficial sau de liberă practică împuternicit, urmărește:

a) stabilirea locurilor de aplicare a momelilor vaccinale pe fiecare fond de vânătoare;

b) marcarea locurilor unde sunt administrate momelile vaccinale;

c) furajarea continuă a mistreților pe o perioadă de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale;

d) plasarea momelilor vaccinale și a furajului în gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2 metri și acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat, în vederea protejării vaccinului;

e) interzicerea vânătorilor și a circulației persoanelor în zonele specifice de vaccinare;

f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate și a capsulelor după 5 zile de la administrarea acestora, în vederea predării acestora la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

8. Măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice

8.1. Pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice, momelile trebuie plasate manual în locurile specifice de vaccinare, îngropate în sol la o adâncime de cel mult 20 de cm, pentru a le proteja față de variațiile de temperatură din mediu și față de alte specii de animale existente în biotop.

8.2. Măsurile ce se aplică pentru porcinele domestice și mistreți în zona infectată sunt cele prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, precum și alte măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor de vânătoare în care se execută vaccinarea de urgență orală a mistreților:

a) interzicerea creșterii libere a porcinelor domestice;

b) gestionarea resturilor menajere, a gunoiului și a așternutului în exploatațiile de porcine, astfel încât acestea să nu vină în contact sau să fie accesibile mistreților;

c) interzicerea accesului vânătorilor în exploatațiile de porcine cel puțin 21 de zile după participarea la vânători;

d) depistarea și declararea de către gestionarii fondurilor de vânătoare a mistreților morți, prelevarea de probe pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea acestora;

e) asigurarea ecarisării în spațiul cinegetic național;

f) depistarea și sancționarea braconierilor, confiscarea și denaturarea vânatului ilegal;

g) expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de mistreți.

8.3. Se prelevă probe de la mistreții morți, vânați și accidentați, pentru examene de laborator, care se efectuează conform Manualului de diagnostic aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor și criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice.

8.4. Se interzice comercializarea mistreților vii și a cărnii proaspete de mistreți vânați din zonele infectate, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005.

9. Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului

9.1. Imediat după vânătoare, fiecărui mistreț împușcat i se aplică un număr de identificare de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, conform instrucțiunilor medicului veterinar oficial în a cărui arie de competență are loc vânătoarea.

9.2. Mistreții vânați trebuie să fie transportați, prin grija gestionarului fondului de vânătoare, la centrul de colectare vânat sălbatic; pe durata transportului trebuie să se evite contactul direct sau indirect cu porcinele din exploatațiile de porcine domestice; carcasele de mistreți se păstrează în aceste centre de colectare, până când rezultatele de laborator privind pesta porcină clasică sunt disponibile, pentru a se asigura trasabilitatea, conform Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005; probele prelevate de la mistreți în centrele de colectare vânat sălbatic se trimit la laborator pentru efectuarea examenelor în relație cu pesta porcină clasică, însoțite de un formular, prevăzut în anexa nr. 4, conform Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, completat de medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate se află centrul de colectare vânat sălbatic.

9.3. Copia formularului prevăzut în Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, este păstrată la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor din județul respectiv.

9.4. În cazul unui rezultat pozitiv, copii ale buletinului de analiză se trimit la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București și la medicul veterinar oficial care a trimis probele spre examinare.

9.5. Distrugerea cadavrelor și a carcaselor de mistreți pentru care investigațiile de laborator au relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic.

9.6. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București controlează distrugerea în siguranță a cadavrelor și a carcaselor de mistreți; măsurile trebuie să asigure că nicio carcasă provenită de la mistreți la care investigațiile de laborator au fost pozitive nu este scoasă din centrul de colectare vânat sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în cazul cadavrelor de mistreți.

9.7. Pentru examinarea de laborator a mistreților se folosește modelul formularului prevăzut în anexa nr. 4.

10. Marcarea cărnii de mistreți

Pentru comercializarea carcasei de mistreți, aceasta se marchează cu:

a) marca de sănătate pentru carnea proaspătă de porcine sălbatice, respectiv mistreți, obținută și comercializată pe teritoriul României, prevăzută în anexa nr. 5;

b) marca de identificare pentru carnea tocată, carnea preparată, produse din carne și produse care conțin carne de porcine sălbatice, respectiv mistreți, obținute și comercializate pe teritoriul României, prevăzută în anexa nr. 6.

11. Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta procedură.