Decizia nr. 1169/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Rarita Ene în Dosarul nr. 8.277/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 8.277/301/2007, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Rarita Ene într-o cauză având ca obiect o contestație la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se arată că dispozițiile art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă "sunt vădit neconstituționale, atât timp cât prin caracterul urgent pe care îl imprimă executării privează partea împotriva căreia este îndreptată măsura executării de a putea să aibă acces la protecția conferită de Constituția României, legislația română și norma internațională persoanelor de bunăcredință, care au pierdut dreptul de proprietate asupra unui imobil vândut de statul român". Se mai susține că aceste prevederi "îngrădesc exercitarea dreptului la apărare și creează o inegalitate în fața legii și a autorităților publice pentru contestatorul care este evacuat din imobil în termen de 5 zile de la primirea somației, cu ajutorul forței publice".
Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă consideră că susținerile privind neconstituționalitatea art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă sunt neîntemeiate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care arată că acestea constituie norme de procedură adoptate de legiuitor în temeiul atribuțiilor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:
- Art. 578: "Dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-și îndeplinește această obligație în termen de 5 zile de la primirea somației, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptățit.";
- Art. 579: "În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 578, executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul iar, în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forței publice, punând pe creditor în drepturile sale."
Autorul excepției susține că aceste prevederi sunt contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și integritate fizică și psihică, art. 26 referitoare la viața intimă familială și privată. De asemenea, se invocă încălcarea art. 6 paragraful 1 și art. 8 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat că prevederile de lege criticate sunt constituționale.
Astfel, de exemplu prin
Decizia nr. 288 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 11 august 2004, Curtea a reținut că dispozițiile art. 578-580^1, cuprinse în secțiunea Codului de procedură civilă referitoare la predarea silită a bunurilor imobile, instituie norme de procedură ce trebuie respectate de către debitorul obligației de predare a imobilului, respectiv atribuțiile executorului judecătoresc căruia i-a fost încredințată executarea silită, precum și că determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare. De asemenea, a reținut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Or, sub acest aspect, textele de lege criticate satisfac exigența impusă de norma constituțională, fiind în deplină concordanță cu prevederile Legii fundamentale.
Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe.
Cât privește criticile potrivit cărora art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile constituționale ale art. 22 și ale art. 26, care dispun în legătură cu dreptul la viață și integritate fizică și psihică, precum și asupra vieții intime familiale și private, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză. Tot astfel, nu au incidență în cauză nici prevederile art. 8 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare, de asemenea, la respectarea vieții private și de familie, și nici cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, privind "Protecția proprietății".
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 578 și art. 579 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Rarita Ene în Dosarul nr. 8.277/301/2007 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.