Decizia nr. 1166/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 din Codul penal
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Decizia nr. 8/2020 10 martie 2020 referitoare la interpretarea și aplicarea a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul pena…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 din Codul penal, excepție invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean în Dosarul nr. 337/186/2007 al Judecătoriei Beclean.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se invocă în cauză nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de încadrare juridică, care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 6 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 337/186/2007, Judecătoria Beclean a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 din Codul penal, excepție invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în cauză, inculpatul, care a comis un accident de circulație în timp ce era în stare de ebrietate, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere în stare de ebrietate prevăzută de
art. 79 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , iar pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută la art. 184 alin. 1 și 3 din Codul penal, s-a dat soluția de încetare a urmăririi penale. Pe parcursul cercetării judecătorești s-a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 din Codul penal, text care "absoarbe în conținutul său complex infracțiunea de conducere în stare de ebrietate sancționată de legea circulației cu închisoare de la unu la cinci ani, iar pedeapsa pentru infracțiunea complexă de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 teza întâi din Codul penal este de la unu la trei ani". Se susține că se încalcă în acest fel principiul egalității pentru toți a justiției, întrucât se ajunge la situația sancționării mai ușoare a unei fapte mai grave - astfel, dacă un conducător auto este depistat în trafic conducând în stare de ebrietate va fi trimis în judecată și condamnat la o pedeapsă ale cărei limite sunt mai mari decât cele ale faptei unui conducător auto care, conducând în stare de ebrietate, accidentează o persoană, cauzându-i leziuni corporale ce necesită pentru vindecare până la 60 zile îngrijiri medicale.
Judecătoria Beclean nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepția invocată în cauză.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 din Codul penal, având următorul cuprins: "(1) Fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 și 2^1, care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și cea prevăzută la art. 181, săvârșite din culpă, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. [...]
(3) Când săvârșirea faptei prevăzute în alin. 1 este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activități, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. [...]
(4^1) Dacă faptele prevăzute la alin. 3 și 4 sunt săvârșite de către o persoană care se află în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la unu la 3 ani, în cazul alin. 3, și închisoarea de la unu la 5 ani, în cazul alin. 4."
Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate. Susținerile sale vizează, pe de o parte, probleme legate de interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății, determinate de schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, iar, pe de altă parte, aspecte privind încălcări ale principiilor dreptului penal deduse de autorul excepției din compararea dispozițiilor cuprinse în două acte normative - Codul penal și
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice.
Asemenea critici nu pot fi reținute, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu prin
Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, sau prin
Decizia nr. 1.192 din 13 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2008, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziții din Constituție sau din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele. De asemenea, excedează competenței Curții Constituționale aspectele referitoare la modul în care instanța a aplicat în cauză normele criticate.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 alin. 1, 3 și 4^1 din Codul penal, excepție invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean în Dosarul nr. 337/186/2007 al Judecătoriei Beclean.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. Ioan Vida Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.