Decizia nr. 8/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (2) teza ultimă din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Adventech Mureș" - S.R.L. în Dosarul nr. 247/1.371/2006 al Tribunalului Comercial Mureș - Secția falimente.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 247/1.371/2006, Tribunalul Comercial Mureș - Secția falimente a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (2) teza ultimă din Legea nr. 85/2006 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Adventech Mureș" - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea deschiderii procedurii insolvenței privind pe autorul excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 33 alin. (2) teza ultimă din Legea nr. 85/2006

contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 21 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât limitează dreptul debitorului de a solicita reorganizarea judiciară dacă a contestat, în prealabil, starea de insolvență, iar contestația sa a fost respinsă. Atât timp cât contestația stării de insolvență este reglementată prin lege drept o cale procedurală de apărare a debitorului împotriva cererii creditorului de deschidere a procedurii insolvenței, exercitarea ei nu trebuie să conducă la consecințe nefavorabile pentru debitorul a cărui stare de insolvență este constatată de instanță.

Tribunalul Comercial Mureș - Secția falimente apreciază că sancționarea debitorului care contestă starea de insolvență cu pierderea dreptului de a mai depune un plan de reorganizare nu corespunde exigențelor impuse de dispozițiile constituționale ce ocrotesc accesul liber la justiție. Sancțiunea instituită limitează dreptul debitorului de a accede la un proces echitabil și de a obține o verificare a situației sale de către o instanță judecătorească, atunci când a avut convingerea că nu este insolvabil.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că limitarea exercițiului unor drepturi ale debitorilor care nu și-au exercitat voluntar obligațiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfășurării procedurii insolvenței ce urmărește tocmai acoperirea pasivului acestora.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 33 alin. (2) teza ultimă din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul conținut:

- Art. 33: "(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență. Dacă debitorul contestă starea de insolvență, iar contestația sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară."

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu următoarele dispoziții din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la libertatea comerțului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Asupra constituționalității dispozițiilor criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, prin mai multe decizii, constatând netemeinicia criticilor formulate. Astfel, prin

Decizia nr. 1.138 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Curtea a reținut că "garantarea libertății economice trebuie să aibă loc, în mod egal, pentru toți cei care desfășoară o activitate economică. Astfel, garantarea drepturilor comercianților debitori nu poate aduce prejudicii drepturilor creditorilor. Prin urmare, limitarea exercițiului unor drepturi ale debitorilor care nu și-au exercitat voluntar obligațiile de plată apare ca justificată cu prilejul desfășurării procedurii insolvenței ce urmărește tocmai acoperirea pasivului acestora prin satisfacerea creanțelor creditorilor.

Restrângerea anumitor drepturi ale debitorului nu duce însă la dispariția totală a acelor drepturi. Astfel, debitorul are posibilitatea de a opta între acceptarea soluției cu privire la deschiderea procedurii insolvenței și propunerea unui plan de reorganizare sau contestarea soluției de deschidere a procedurii insolvenței, contestare care însă nu trebuie să tindă spre o simplă tergiversare a cauzei. În plus, chiar dacă va fi respinsă contestația, un plan de reorganizare va putea fi propus de administratorul-judiciar sau de către creditori. Astfel, (...) legea pune la dispoziție mai multe căi prin care debitorul își poate valorifica drepturile sale, inclusiv prin exercitarea accesului liber la justiție".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterioare își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În consecință, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile autorului excepției prin invocarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, întrucât interzicerea de a mai solicita reorganizarea judiciară în anumite condiții corespunde exigențelor generale ale legii, care a instituit o procedură simplificată care să satisfacă cu celeritate cererile îndreptățite ale creditorilor. Sunt asigurate, astfel, libera inițiativă și concurența, potrivit art. 135 alin. (1) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 alin. (2) teza ultimă din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Adventech Mureș" - S.R.L. în Dosarul nr. 247/1.371/2006 al Tribunalului Comercial Mureș - Secția falimente.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009.