Decizia nr. 1362/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Hoffer Impex" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 5.605/245/2008 al Judecătoriei Iași.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.605/245/2008, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Hoffer Impex" - S.R.L. din Iași într-o cauză având ca obiect o contestație la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 125, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece permit organului de executare să modifice titlul executoriu, deși numai instanțele de judecată pot pronunța hotărâri judecătorești. Astfel, se aduce atingere dreptului la apărare al debitorului și principiului contradictorialității. Pentru garantarea accesului liber la justiție legiuitorul trebuie să adopte reguli de procedură clare, care să precizeze condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile procesuale. Altminteri, executorul judecătoresc este obligat să stabilească reguli procedurale, pe cale jurisprudențială, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție.

Judecătoria Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 371^2 alin. 3: "Dacă titlul executoriu conține suficiente criterii în funcție de care organul de executare poate actualiza valoarea obligației stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda și la actualizarea ei. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în funcție de cursul monedei în care se face plata, determinat de data plății efective a obligației cuprinse în titlul executoriu."

Deși autoarea excepției critică dispozițiile legale ca fiind contrare dispozițiilor art. 125 din Constituție referitoare la statutul judecătorilor, se constată că, în realitate, critica sa privește dispozițiile art. 126 din Constituție referitoare la instanțele judecătorești. Critica de neconstituționalitate vizează și dispozițiile cuprinse la art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 21 referitor la liberul acces la justiție, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare din Constituție, precum și la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la accesul la justiție.

Curtea reține că dispozițiile cuprinse în art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu reglementează o procedură de competența instanțelor judecătorești, ci o procedură execuțională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de soluționat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligațiilor de plată, potrivit elementelor și criteriilor cuprinse în titlul executoriu. Operația de actualizare efectuată de executorul judecătoresc întrunește elementele unui act juridic administrativ, împotriva căruia persoana care se consideră vătămată în drepturile sale - debitorul sau creditorul obligației de plată - are deschisă calea contestației la executare, potrivit art. 399 - 404 din Codul de procedură civilă. Pe cale de consecință, Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile supuse controlului încălcă dispozițiile art. 126 din Constituție.

Referitor la criticile de neconstituționalitate privind încălcarea dreptului de acces la justiție prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a dreptului la apărare garantat de art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că și acestea sunt nefondate, întrucât în cursul executării silite debitorul poate fi asistat de un avocat și, în plus, poate formula contestație la executarea silită, ceea ce dă expresie atât dreptului său la apărare, dreptului de acces la justiție, cât și principiului contradictorialității dezbaterilor. De altfel, acest principiu nici nu ar putea avea relevanță în cauză, întrucât el este un principiu de valoare legală, iar nu unul de valoare constituțională.

De asemenea, Curtea Constituțională constată că nu este încălcat nici art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât prin posibilitatea organului de executare de a actualiza valoarea obligației stabilite în bani, în raport de criteriile cuprinse în titlul executoriu sau, în lipsa acestor criterii, în funcție de cursul monedei în care se face plata, nu se instituie vreo ingerință a altei autorități în activitatea autorității judecătorești, ci, dimpotrivă, dă substanță scopului de ocrotire a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prin reglementarea unei modalități tehnice de echivalare a obligației stabilite în bani, tocmai pentru a evita perpetuarea unor litigii care au ca sorginte aceeași obligație, dar a cărei valoare se schimbă.

În jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 371^2 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă. De exemplu:

deciziile nr. 177 din 18 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 18 iulie 2002, și nr. 188 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 18 iunie 2003. Precizăm că, deși Curtea s-a pronunțat doar asupra tezei întâi a art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dispozițiile cuprinse în teza a doua privesc tot aspecte ce țin de actualizarea obligației stabilite în bani.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea jurisprudenței, considerentele acelor decizii își mențin valabilitatea și în cauza de față, astfel încât excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Hoffer Impex" - S.R.L din Iași în Dosarul nr. 5.605/245/2008 al Judecătoriei Iași.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2008.