Decizia nr. 102/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltân - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Călin Albu, Eugenia Albu și Sanda Lucia Albu în Dosarul nr. 10.981/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția comercială.

La apelul nominal răspunde partea Ioan-Mircea Bîrsan, prin avocat Laura Elena Pop, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea că părțile Mircea Gheorghe Boitor și Societatea Comercială "Transilvania Construcții" - S.A. din Cluj-Napoca au trimis la dosarul cauzei note scrise prin care solicită și motivează soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul părții prezente. Aceasta susține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă se impune a fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece acest text nu are legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională. În ceea ce privește dispozițiile art. 318 din același cod, arată că alin. 2 a fost abrogat prin

art. I pct. 121 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , astfel că și această excepție trebuie respinsă ca inadmisibilă, iar prevederile alin. 1 ale aceluiași articol criticat nu încalcă accesul liber la justiție, astfel că această excepție de neconstituționalitate este neîntemeiată. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public solicită, mai întâi, respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, arătând că, prin critica de neconstituționalitate formulată, autorul excepției urmărește, de fapt, modificarea legislației, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. În subsidiar, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale și convenționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 10.981/1/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Călin Albu, Eugenia Albu și Sanda Lucia Albu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că prevederile "art. 317 alin. 2 și ale art. 318 din Codul de procedură civilă" se află "în mod evident" în neconcordanță față de dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 și 53 din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece condiționează admisibilitatea contestației în anulare de aprecierea subiectivă a judecătorului asupra existenței erorilor materiale sau a omisiunilor din greșeală, noțiuni care cu ușurință pot fi luate în considerare ca și greșeli de judecată. Prin urmare, pentru luarea unei decizii de către instanța judecătorească, în sensul admisibilității contestației în anulare, este necesară "stabilirea unei distincții clare legislative" care să prevadă "limita clară și certă dintre noțiunile de erori materiale sau a omisiunii din greșeală și, dimpotrivă, a erorilor, omisiunilor sau greșelilor de judecată".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială apreciază că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă nu contravin textelor constituționale invocate. Accesul la justiție și folosirea căilor de atac se exercită în formele și în condițiile procedurale instituite de legiuitor, ceea ce nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă, actualizat. Cât privește dispozițiile alin. 2 al art. 318, reiese din aceeași încheiere de sesizare că instanța de judecată a avut în vedere textul legal în vigoare, deoarece prevederile alin. 2 al art. 318 au fost abrogate prin

art. I pct.121 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Prin urmare, în prezent, art. 318 cuprinde doar dispozițiile alin. 1, în vigoare, acestea având următorul conținut: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (2) referitoare la interzicerea îngrădirii prin lege a exercitării accesului liber la justiție, coroborate cu ale art. 53, care reglementează condițiile privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 par.1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată, mai întâi, că, în ceea ce privește dispozițiile art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă, acestea nu constituie obiect al excepției de neconstituționalitate, deoarece nu au fost cuprinse în încheierea de sesizare a Curții. În cuprinsul aceleiași încheieri, instanța de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă, întrucât nu au legătură cu soluționarea cauzei deduse judecății.

Cât privește prevederile art. 318 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că, în practica sa, a analizat în repetate rânduri conformitatea textului de lege criticat față de aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză și cu aceeași motivare. De exemplu, prin

Decizia nr. 122 din 19 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, stabilind, pentru argumentele acolo reținute, că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă satisfac exigențele constituționale.

Deoarece în cauza de față nu sunt relevate aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții, atât soluția pronunțată prin decizia menționată, cât și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în acest dosar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Călin Albu, Eugenia Albu și Sanda Lucia Albu în Dosarul nr. 10.981/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009.