Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1287/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480, art. 481 și art. 1.899 din Codul civil, ale art. 45 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și ale art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului: 2 decembrie 2008
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 92 din 16 februarie 2009
Citează: 2 acte
Structură: 1 articol · 9.756 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 480, art. 481 și art. 1.899 din Codul civil, ale

art. 46 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și ale art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Cristea și Emilia Cristea în Dosarul nr. 26.134/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal răspunde pentru Viorel Cristea avocatul Marcel Ștefan, fiind prezentă personal și asistată de același avocat Emilia Cristea. De asemenea, răspunde, pentru partea Maria Rudeanu, avocatul Ion Corbeanu.

Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Avocatul autorilor excepției solicită admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței de judecată.

Avocatul Ion Corbeanu solicită respingerea excepției, invocând jurisprudența Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 26.134/3/2005, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480, art. 481 și art. 1.899 din Codul civil, ale

art. 46 din Legea nr. 10/2001

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale și din actele internaționale invocate, fără a motiva în ce constă această contrarietate. Autorii excepției critică, de altfel, hotărârea pronunțată de instanța de judecată în litigiul aflat pe rolul acesteia, având ca obiect o acțiune în revendicarea unui imobil.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituționale și internaționale invocate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși a fost sesizată de instanța de judecată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 46 din Legea nr. 10/2001 , în realitate, așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare, prevederile de lege criticate sunt cele ale art. 45 din aceeași lege.

Așadar, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 480, art. 481 și art. 1.899 din Codul civil,

art. 45 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, precum și art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă.

Textele criticate au următoarea redactare:

- Art. 480 din Codul civil : "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.";

- Art. 481 din Codul civil: "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire.";

- Art. 1.899 din Codul civil: "Justa cauză trebuie să fie totdeauna probată de cel ce invocă prescripția de 10 până la 20 ani.

Buna-credință se presupune totdeauna și sarcina probei cade asupra celui ce alege rea-credință.";

Articolul 45

din Legea nr. 10/2001 : "(1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidența prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.

(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credință.

(3) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credință neputând fi invocată în aceste cazuri.

(4) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.

(5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.";

- Art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă: "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate:

(...)

8. când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

9. când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii."

Textele constituționale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății. Este invocată și încălcarea art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 11 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu formulează motive de neconstituționalitate cu privire la prevederile de lege criticate, ci doar invocă în acest sens texte din Constituție și din acte internaționale, precum și o serie de aprecieri personale referitoare la litigiul aflat pe rolul instanței de judecată, ceea ce contravine

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , care prevede că "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

Prin urmare, Curtea Constituțională nu se poate substitui părții cât privește invocarea motivelor de neconstituționalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile

Legii nr. 47/1992 .

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480, art. 481 și art. 1.899 din Codul civil, ale

art. 45 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și ale art. 304 pct. 8 și 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Cristea și Emilia Cristea în Dosarul nr. 26.134/3/2005 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.