Decizia nr. 1293/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Eva Agneta Stauder și Goddfried Stauder în Dosarul nr. 185/83/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția civilă mixtă.

La apelul nominal, lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 185/83/2007 Curtea de Apel Oradea - Secția civilă mixtă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Eva Agneta Stauder și Goddfried Stauder.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), întrucât aceste prevederi se aplică în cazul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în baza

Legii nr. 112/1995 .

Curtea de Apel Oradea - Secția civilă mixtă consideră că prevederile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. În acest sens arată că stabilirea unui termen de prescripție special, mai scurt decât cel din dreptul comun, doar în cazul actelor de înstrăinare încheiate între statul român și foștii chiriași cu privire la imobile ce fac obiectul retrocedărilor către foștii proprietari, persoane fizice, în timp ce în cazul contractelor de înstrăinare având ca obiect astfel de imobile, dar care au avut ca proprietari organizațiile de cult, termenul special este de un an, fiind totodată prelungit succesiv, creează o situație discriminatorie între diversele categorii de cetățeni.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege sunt constituționale. Invocă în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu următorul conținut: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

a mai fost supus controlului de constituționalitate în raport cu prevederile constituționale ale

art. 15 alin. (2). Astfel, prin Decizia nr. 730 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, și

Decizia nr. 104 din 13 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2007, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu are caracter novator și, prin urmare, nu retroactivează.

De asemenea, Curtea a mai reținut că "imprescriptibilitatea unor drepturi, consfințită, în anumite cazuri, cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție. Așa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăți calificarea reglementării respective ca fiind neconstituțională".

Considerentele și soluția deciziilor menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Eva Agneta Stauder și Goddfried Stauder în Dosarul nr. 185/83/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția civilă mixtă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2008.