Decizia nr. 32/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Moldovan Barbala, Kakasi Ilona, Mezei Eva, Kakasi Attila, Kakasi Kinga Jolanda, Halasz Marta Ilona și Nagy Ella în Dosarul nr. 3.696/102/2007 (număr vechi 5.695/2007) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă pentru autorii excepției, domnul avocat Constantin Florea, apărător ales, cu delegație la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curții că partea Municipiul Târgu-Mureș, prin primar, a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției. Acesta reiterează susținerile prezentate în motivarea scrisă a excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.696/102/2007 (număr vechi 5.695/2007), Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Moldovan Barbala, Kakasi Ilona, Mezei Eva, Kakasi Attila, Kakasi Kinga Jolanda, Halasz Marta Ilona și Nagy Ella într-o cauză având ca obiect o cerere de retrocedare a unui imobil expropriat.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 329 alin. 3: "Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."

În motivarea excepției se susține, în esență, că instituirea caracterului obligatoriu pentru instanță "și, implicit, pentru justițiabil" al deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii lezează dreptul de acces liber la justiție, întrucât acestea sunt pronunțate în cadrul unei proceduri la care părțile nu au acces și nu pot fi contestate prin intermediul niciunei căi de atac. Se mai arată că aceste decizii "sunt norme noi prin care se poate adăuga la lege sau se poate contraveni voinței legiuitorului, puterea de emitere a lor fiind discreționară, nesupusă aprobării Parlamentului".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3), (4) și (5), care consacră caracterul de stat de drept al statului român, instituie principiul separației și echilibrului puterilor în stat și statuează obligativitatea respectării supremației Constituției și a legilor, art. 11 referitor la raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (2) care prevede că nimeni nu este mai presus de lege, art. 20 care se referă la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) care conferă părților dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 61 care reglementează rolul și structura Parlamentului, art. 67 privind actele juridice ale Camerelor Parlamentului și cvorumul necesar pentru adoptarea acestora, art. 73 alin. (1) care enumeră categoriile de legi pe care le poate adopta Parlamentul, art. 124 alin. (1) și (3), potrivit căruia justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, art. 126 alin. (3) care atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție funcția de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale, și art. 129 privind folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege ce formează obiectul prezentei excepții a mai fost supus controlului de constituționalitate, sub aspectul unor critici de neconstituționalitate similare și prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca cele invocate în cauza de față, iar prin

Decizia nr. 1.014 din 8 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 29 noiembrie 2007, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, pentru motivele acolo reținute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, soluția pronunțată cu acel prilej și argumentele pe care aceasta s-a întemeiat își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Moldovan Barbala, Kakasi Ilona, Mezei Eva, Kakasi Attila, Kakasi Kinga Jolanda, Halasz Marta Ilona și Nagy Ella în Dosarul nr. 3.696/102/2007 (număr vechi 5.695/2007) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009.