Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 94/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. b) și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

prezumat în vigoare

Data actului
20 ianuarie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 118 din 26 februarie 2009
Citează
4 acte
Structură
2 articole · 8.834 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 28/1999 25 martie 1999 (prevederi anume) privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. b) și

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Jili Import Export Company" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.934/94/CV/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca fiind neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.934/94/CV/2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. b) și

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Jili Import Export Company" - S.R.L. din București cu ocazia soluționării cererii de recurs formulate împotriva Sentinței civile nr. 6.108 din 27 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Buftea într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție și celor ale art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și nu respectă principiul proporționalității consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În esență, arată că dispozițiile de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene, în sensul de a fi «suficient de accesibile și precise încât să înlăture orice risc de arbitrariu, astfel încât cetățeanul să poată avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile într-o anumită situație.» (Cauza Silver și alții contra Regatului Unit, 1983)"

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 lit. b) și

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

Articolul 10

lit. b): "Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: [...]

b) neîndeplinirea obligației agenților economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative;"

Articolul 14

alin. (1): "Neîndeplinirea obligației agenților economici prevăzuți la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevăzute la art. 6 atrage și suspendarea activității unității până la momentul înlăturării cauzelor care au generat aceasta."

Prevederile considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție privind dreptul de proprietate privată și cele ale art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale referitoare la protecția proprietății. De asemenea, autorul excepției susține că textele de lege criticate nu respectă nici principiul proporționalității consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate sunt redactate cu precizie și claritate, fiind suficient de accesibile încât să permită reglarea conduitei celor interesați, în cuprinsul lor fiind utilizate formule adecvate în raport cu normele constituționale și convenționale invocate.

Pe această linie de interpretare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că, datorită caracterului de generalitate al legilor și în scopul evitării unei rigidități excesive, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută (Cauza Cantoni contra Franței, 1996).

Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de justiție pe care îl înfăptuiesc, să decidă cu privire la interpretarea și aplicarea acelor norme legale.

De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, în mod constant, în jurisprudența sa că aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv a măsurii confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății private, întrucât sunt consecința unor încălcări ale legii. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 56 din 13 aprilie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999. De asemenea, Curtea a statuat, prin

Decizia nr. 91 din 7 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, că art. 14 din ordonanță este justificat de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. b) și

art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Jili Import Export Company" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.934/94/CV/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Doina Suliman
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.