Decizia nr. 191/2009

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție invocată de Savytska Tatiana în Dosarul nr. 1.596/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că autoarea excepției a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, însoțite de un set de acte, prin care solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată. De asemenea, partea Uniunea Națională a Notarilor Publici a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, având în vedere modificarea textului de lege criticat.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că aceasta a rămas fără obiect, normele ce fac obiectul său având în prezent o altă redactare, fiind înlăturată sintagma criticată de autoarea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.596/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție invocată de Savytska Tatiana.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece instituie o condiție suplimentară pentru primirea în profesia de notar public, excluzând, în mod nejustificat, persoanele, cetățeni români, care au și altă cetățenie.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât normele criticate încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate de autoarea excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 . La data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, acest text de lege avea următorul cuprins: "Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) are numai cetățenia română și domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu al drepturilor civile;".

În susținerea excepției se invocă art. 15, art. 16, art. 20 și art. 41 din Constituție privind universalitatea, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale privind drepturile omului și, respectiv, munca și protecția socială a muncii, cu raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării și la art. 2 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora exercitarea drepturilor și libertăților trebuie asigurată fără nicio discriminare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, se constată următoarele:

Ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 24 iunie 2008, textul de lege criticat a fost modificat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 noiembrie 2008, astfel încât, în prezent, acesta are următorul cuprins: "Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) are cetățenia română și domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu al drepturilor civile;".

Așa cum se poate constata, în actuala redactare,

art. 16 lit. a) din Legea nr. 36/1995

nu mai cuprinde interdicția la care se referă autoarea excepției și, ca urmare, critica de neconstituționalitate a rămas fără obiect.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție invocată de Savytska Tatiana în Dosarul nr. 1.596/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009.