Decizia nr. 203/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. c), art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. - S.P. din Pitești în Dosarul nr. 3.657/42/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 7 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.657/42/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. c), art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. - S.P. din Pitești cu ocazia soluționării recursurilor declarate împotriva Deciziei nr. 240 din 15 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 56 lit. c), art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 31/1990

contravin prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (2), art. 45, 124, 135 și art. 136 alin. (5), precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată, în esență, că, potrivit textelor de lege criticate, nulitatea unei societăți înmatriculate poate fi declarată de aceeași instanță care a judecat în fond cererea de înființare, autorizare și înmatriculare a societății, oricând, pe motivul că obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice, la solicitarea oricărei persoane. Acest fapt face imposibilă asigurarea imparțialității instanței respective, lezând totodată stabilitatea raporturilor juridice.

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale sau reglementărilor internaționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 lit. c), art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispoziții care au următorul cuprins:

- Art. 56 lit. c): "Nulitatea unei societăți înmatriculate în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: [...]

c) obiectul de activitate al societății este ilicit sau contrar ordinii publice;";

- Art. 57: "Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.";

- Art. 58: "(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulității a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare. Dispozițiile legale privind lichidarea societăților ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.

(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulității se vor numi și lichidatorii societății.

(3) Tribunalul va comunică hotărârea judecătorească oficiului registrului comerțului, care, după menționare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.

(4) Asociații răspund pentru obligațiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3."

În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 135 - Economia și art. 136 alin. (5) - Proprietatea. De asemenea, este invocat art. 6 - Dreptul la proces echitabil - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. c), art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 31/1990 , Curtea reține că legiuitorul, în temeiul competenței sale constituționale, a prevăzut cauzele și procedura de încetare a activității unei societăți comerciale înmatriculate în registrul comerțului atunci când obiectul de activitate al societății este ilicit sau contrar ordinii publice.

Cu toate că legiuitorul folosește sintagma "nulitate a unei societăți comerciale" și statuează că, pe data la care hotărârea judecătorească de constatare a nulității a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare, criticile autorului excepției, referitoare la faptul că instanța care a judecat în fond cererea de înființare, autorizare și înmatriculare a societății se pronunță și cu privire la nulitatea acesteia, nu sunt de natură a aduce atingere dispozițiilor constituționale și nici reglementărilor internaționale invocate.

Asupra dispozițiilor de lege criticate Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, precum deciziile nr. 392 și nr. 394 din 25 martie 2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 21 aprilie 2008.

Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 lit. c), art. 57 și

art. 58 din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială KFT Finance Certified S.R.L. - S.P. din Pitești în Dosarul nr. 3.657/42/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2009.