Decizia nr. 337/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, excepție ridicată de Gheorghe Onofrei și alții în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constituțională nu poate modifica textul de lege.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.219/62/2008, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 , excepție ridicată de Gheorghe Onofrei și alții în cauza ce are ca obiect judecarea cererii privind drepturi bănești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile
art. 21 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Sunt invocate totodată și prevederile art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că textul legal criticat instituie o salarizare discriminatorie între polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției și ceilalți polițiști de poliție judiciară, prin instituirea în favoarea primei categorii a unui spor de anticorupție de 30% din salariul de bază. Se apreciază că, în realitate, toți polițiștii ar trebui să beneficieze de acest spor.
Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se apreciază că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. Se arată că aplicarea prin textul de lege a unui tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași categorii de persoane reprezentată de polițiști, fără ca această diferență să fie justificată obiectiv și rațional, constituie o încălcare a principiului egalității în drepturi a cetățenilor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 21 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 353/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 18 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
Textul de lege considerat a fi neconstituțional are următorul conținut:
- Art. 21: "(1^1) Polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază."
Se susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și ale art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la salariu egal pentru muncă egală, art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice referitor la egalitate și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Textul de lege criticat prevede acordarea unui spor lunar de 30% din salariul de bază acelor polițiști care execută activități privind prevenirea și combaterea corupției.
Referitor la criticile formulate, Curtea constată, conform jurisprudenței sale, că sporurile, adaosurile și alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea și diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, ca și a altor condiții și criterii de acordare țin de competența și de opțiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiție de ordin constituțional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică. Or, este evident că polițiștii care participă la activități de prevenire și combatere a corupției se află într-o situație diferită de ofițerii de poliție judiciară.
De asemenea, autorii excepției sunt nemulțumiți pentru că acordarea sporului lunar de 30% s-a dispus numai pentru polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției, iar nu și pentru ceilalți polițiști. Prin aceste susțineri autorii excepției solicită, în realitate, modificarea textului de lege, ceea ce, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 21 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003
privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, excepție ridicată de Gheorghe Onofrei și alții în Dosarul nr. 1.219/62/2008 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.