Convenția din 19 aprilie 1972

Articolul 1

Prin această convenție, statele membre ale Comunităților Europene (denumite în continuare state contractante) înființează împreună Institutul Universitar European (denumit în continuare Institutul). Acesta are personalitate juridică.

Sediul Institutului se află în Florența.

Articolul 2

1. Scopul Institutului este de a contribui, prin activitățile sale în domeniul învățământului superior și cercetării, la dezvoltarea patrimoniului cultural și științific al Europei, ca întreg și în fiecare dintre elementele componente. Activitatea sa va acoperi evenimentele importante și instituțiile care caracterizează istoria și dezvoltarea Europei. Vor fi luate în considerare și relațiile stabilite cu alte culturi din afara Europei.

Scopul va fi realizat prin activități de predare și cercetare la cel mai înalt nivel academic.

2. Institutul trebuie, de asemenea, să fie un forum pentru schimburi și discuții despre ideile și experiențele care fac obiectul domeniilor de studiu și cercetare.

Articolul 3

1. Statele contractante vor lua toate măsurile necesare pentru facilitarea realizării scopului Institutului, cu respectarea libertății de cercetare și predare.

2. Statele contractante încurajează extinderea influenței Institutului în lumea științifică și academică. Astfel, ele asistă Institutul în stabilirea de parteneriate cu universitățile și instituțiile științifice naționale și cu organismele europene și internaționale care activează în domeniul educației, culturii și cercetării.

3. În acest cadru, Institutul cooperează cu universități și cu organisme naționale și internaționale de învățământ sau de cercetare. Institutul poate încheia acorduri cu statele și organismele internaționale.

Articolul 4

Institutul și personalul acestuia beneficiază de acele privilegii și imunități care sunt necesare pentru realizarea sarcinilor care le revin, în condițiile stipulate în protocolul anexat la această convenție, care face parte integrantă din aceasta.

Institutul va încheia un acord de sediu cu Guvernul italian, care trebuie aprobat în unanimitate de către Consiliul superior.

Articolul 5

Din punct de vedere administrativ, autoritățile Institutului Universitar European sunt:

a) Consiliul superior,

b) președintele Institutului;

c) Consiliul academic.

Articolul 6

1. Consiliul superior este format din reprezentanți ai guvernelor statelor contractante; fiecare Guvern va avea un vot și va delega 2 reprezentanți în cadrul Consiliului.

Consiliul Superior se reunește cel puțin o dată pe an la Florența.

2. Președinția Consiliului superior este deținută pentru un mandat de un an de către un reprezentant al fiecăruia dintre statele contractante, pe rând.

3. Președintele Institutului, secretarul Institutului și un reprezentant al Comunităților Europene iau parte la reuniunile Consiliului superior, dar nu au drept de vot.

4. Consiliul superior este responsabil pentru principalele direcții de acțiune ale Institutului; conduce activitățile și supervizează dezvoltarea acestuia. Consiliul facilitează relațiile dintre guverne și Institut.

Consiliul superior ia deciziile necesare pentru realizarea sarcinilor care îi revin în conformitate cu paragrafele 5 și 6.

5. În unanimitate, Consiliul superior trebuie:

a) să stabilească regulamentul privind activitatea Institutului și regulamentul financiar prevăzute la art. 26;

b) să adopte procedura de selecție a limbilor de lucru în conformitate cu art. 27;

c) să stabilească regulamentele interne pentru personalul Institutului. Aceste regulamente stipulează procedura de soluționare a disputelor dintre Institut și categoriile de persoane care sunt prevăzute de către regulamente;

d) să creeze posturile permanente pentru profesorii care activează în cadrul Institutului;

e) să invite, pe baza unor condiții pe care le stabilește, persoanele menționate la art. 9 paragraful 3 care să facă parte din Consiliul academic;

f) să încheie acordul de sediu dintre Institut și Guvernul italian și orice alt instrument prevăzut la art. 3 paragraful 3;

g) să numească primul președinte și primul secretar ai Institutului;

h) să permită, dacă este necesar, derogări de la art. 8 paragraful 3;

i) să modifice departamentele menționate la art. 11 sau să creeze noi departamente;

j) să acorde aprobarea prevăzută la art. 33;

k) să ia măsurile necesare prevăzute la art. 34.

6. Prin majoritate calificată, Consiliul superior trebuie să ia decizii, altele decât cele prevăzute la paragraful 5, în special referitoare la:

a) numirea președintelui și a secretarului Institutului;

b) aprobarea bugetului Institutului și acordarea de puteri președintelui în ceea ce privește implementarea bugetului;

c) aprobarea, pe baza propunerii Consiliului academic, a politicii generale de predare;

d) adoptarea propriilor reguli de procedură.

7. În cazul deciziilor care necesită o majoritate calificată, voturile vor avea următoarea pondere:

Belgia 5

Danemarca 3

Germania 10

Grecia 5

Spania 8

Franța 10

Irlanda 3

Italia 10

Luxemburg 2

Olanda 5

Austria 4

Portugalia 5

Finlanda 3

Suedia 4

Marea Britanie 10

Deciziile sunt adoptate dacă înregistrează minimum 62 de voturi pentru și au aprobarea a cel puțin 10 guverne.

8. Abținerile nu vor împiedica adoptarea de către Consiliul Superior a acelor decizii care necesită unanimitate.

Articolul 7

1. Președintele conduce Institutul. El realizează sau supraveghează elaborarea actelor și adoptarea deciziilor care decurg din această convenție și ia acele măsuri administrative care nu intră în competența niciunei alte autorități a Institutului.

2. Președintele este responsabil pentru administrarea Institutului și îl reprezintă în fața legii.

Pregătește proiectul anual de buget și proiectul previziunilor financiare pe o perioadă de 3 ani, înaintându-le Consiliului superior, după consultarea Consiliului academic.

Numește șefii departamentelor și membrii corpului profesoral nominalizați de Consiliul academic, în conformitate cu art. 9 paragraful 5 lit. d).

Numește membrii personalului administrativ al Institutului.

3. Președintele Institutului este ales de către Consiliul superior dintr-o listă de 3 candidați propuși de Consiliul academic.

Mandatul său este de 3 ani și poate fi reînnoit o singură dată.

Articolul 8

1. Președintele Institutului este asistat de un secretar în exercitarea atribuțiilor organizatorice și administrative.

2. Mandatul său și durata pe care este numit sunt reglementate prin regulamentele stabilite la art. 6 paragraful 5 lit. a).

3. Secretarul și președintele Institutului nu pot avea aceeași naționalitate decât dacă acest lucru este aprobat în unanimitate de către Consiliul superior.

Articolul 9

1. Consiliul academic are puteri generale în ceea ce privește cercetarea și predarea, fără a aduce atingere prevederilor care guvernează celelalte autorități ale Institutului.

Consiliul academic este prezidat de către președintele Institutului.

2. Consiliul academic este compus din următorii membri:

a) președintele Institutului;

b) secretarul Institutului, care ia parte la lucrări, dar nu are drept de vot;

c) șefii departamentelor;

d) o parte sau toți profesorii Institutului;

e) reprezentanți ai celorlalți membri ai corpului profesoral;

f) reprezentanți ai cercetătorilor.

3. Consiliul superior poate, conform condițiilor pe care le stabilește, să invite persoane care au anumite calificări, care sunt cetățeni ai statelor membre și care reprezintă diferite aspecte ale vieții economice, sociale și culturale, să ia parte la activitățile Consiliului academic.

4. Regulile stabilite la art. 6 paragraful 5 stabilesc:

a) numărul de membri ai Consiliului academic care reprezintă categoriile de persoane indicate la paragraful 2 lit. d), e) și f), procedura de numire și durata mandatului acestora;

b) regulile pentru votul majoritar în Consiliul academic.

5. Consiliul academic:

a) elaborează programele de studii și de cercetare;

b) participă la pregătirea proiectului anual de buget și a proiectului estimărilor financiare pe o perioadă de 3 ani;

c) implementează acele măsuri pentru activitățile de cercetare și predare care nu fac obiectul unor atribuții ale altor autorități ale Institutului;

d) se reunește într-o sesiune restrânsă, la care participă doar membrii corpului profesoral care au cel puțin un statut egal cu cel al persoanelor luate în discuție, pentru nominalizarea șefilor de departament, a profesorilor și a altor categorii care să facă parte din corpul profesoral;

e) determină condițiile pentru acordarea diplomelor și a certificatelor la care se face referire la art. 14;

f) întocmește lista membrilor Comisiei de admitere și ai Comisiei de absolvire;

g) analizează proiectul de raport al activităților pregătit de președintele Institutului și trimis Consiliului superior.

6. Consiliul academic poate, din proprie inițiativă, să trimită Consiliului superior propuneri care fac obiectul atribuțiilor acestuia.

7. Un birou al Consiliului academic, prezidat de către președintele Institutului, asistat de secretar și compus din președintele Institutului și șefii de departamente, realizează anumite activități care îi sunt repartizate de către Consiliul superior. Acest birou elaborează un raport către Consiliul superior asupra modului în care au fost realizate respectivele activități.

Articolul 10

Institutul este organizat în departamente, care constituie unitățile de cercetare și predare de bază; acestea, la rândul lor, sunt organizate în seminarii.

Articolul 11

1. De la momentul înființării, Institutul este format din 4 departamente:

- istorie și civilizație;

- economie;

- drept;

- științe politice și sociale.

După consultarea Consiliului academic, Consiliul superior poate, în unanimitate, să micșoreze numărul departamentelor sau să adauge altele la cele deja existente. Consiliul academic poate face propuneri în acest sens.

2. În limitele fondurilor care îi sunt alocate de la buget și ale programelor adoptate de Consiliul academic, fiecare departament beneficiază de un grad înalt de autonomie în realizarea studiilor și a cercetării, fiindu-i alocat personalul necesar pentru activitățile sale.

Articolul 12

1. Principala activitate de cercetare se realizează în seminarii sau de către echipe de cercetare. Activitatea din cadrul unui seminar poate fi combinată cu cea din alte seminarii în același departament sau în alte departamente.

Organizarea diferitelor seminarii și echipe de cercetare este responsabilitatea șefilor de departament. Activitatea de cercetare se realizează cu colaborarea efectivă a personalului didactic și a cercetătorilor, care elaborează în colaborare metodele și direcțiile de lucru.

2. Activitatea de cercetare realizată în seminarii sau de către echipe de cercetare trebuie definită în limitele programelor de studiu și de cercetare prevăzute la art. 9 paragraful 5 și trebuie să ia în considerare scopul Institutului.

Subiectele proiectelor de cercetare realizate în fiecare seminar și de către fiecare echipă de cercetare trebuie notificate Consiliului academic de către șefii de departament, după ce au obținut aprobarea profesorilor și a asistenților.

3. Institutul poate organiza perioade de practică și colocvii la care să ia parte persoanele care au deja o experiență profesională în disciplinele în care se realizează studiile și cercetarea.

Articolul 13

1. Institutul trebuie să aibă o bibliotecă și un serviciu de documentare, finanțate din bugetul anual operațional.

2. Republica Italiană întreprinde toate măsurile necesare pentru încheierea tuturor acordurilor necesare pentru a oferi corpului profesoral și cercetătorilor acces la bibliotecile și muzeele din Florența și, în cazul în care este necesar, în alte orașe italiene.

Procedura pentru aplicarea acestei prevederi va fi menționată în acordul de sediu.

Articolul 14

1. Institutul are dreptul, pentru disciplinele în care se realizează studiile și activitățile de cercetare ale acestuia, de a acorda titlul de doctor al Institutului Universitar European cercetătorilor care au încheiat cel puțin 2 ani de cercetare în cadrul Institutului și au trimis o lucrare originală de cercetare, de cea mai înaltă calitate, aprobată de Institut și care trebuie publicată în conformitate cu prevederile paragrafului 3.

2. Institutul are dreptul să elibereze cercetătorilor certificate de participare.

3. Condițiile pentru acordarea diplomei și eliberarea certificatului de participare prevăzute de acest articol vor fi reglementate de Consiliul academic; aceste condiții fac obiectul aprobării de către Consiliul superior.

B. Corpul profesoral și cercetătorii

Articolul 15

1. Corpul profesoral este constituit din șefii departamentelor, profesori, asistenți și alte categorii de personal didactic.

2. Membrii corpului profesoral sunt aleși dintre cetățenii statelor contractante ale căror calificări sunt în măsură să asigure realizarea activităților Institutului la un standard înalt. Institutul poate face apel și la serviciile cetățenilor altor state.

3. Statele contractante, în măsura în care pot realiza acest lucru, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru facilitarea mobilității persoanelor angajate ca membri ai corpului profesoral al Institutului.

Articolul 16

1. Pentru scopul acestei convenții, cercetătorii din cadrul Institutului sunt studenți sau doctoranzi care au obținut de la o universitate națională calificările necesare pentru a desfășura sau a continua activitatea de cercetare și care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27 paragraful 3, fiind admiși la Institut.

2. Admiterea la Institut este deschisă cetățenilor statelor contractante.

Cetățenii altor state pot fi admiși cu respectarea limitelor și condițiilor prevăzute de regulamentele adoptate de Consiliul superior, după consultarea Consiliului academic.

3. Admiterea la Institut este acordată de Comisia de admitere, în conformitate cu prevederile acestei convenții și cu regulamentele adoptate de Consiliul superior. Comisia de admitere trebuie să ia în considerare calificările candidaților și, pe cât posibil, locul de origine al acestora.

Autoritățile competente din statele contractante vor asista Institutul în administrarea procedurii de admitere.

Articolul 17

1. Fiecare dintre statele contractante trebuie, în limita fondurilor disponibile, să încurajeze acordarea de burse propriilor cetățeni admiși la Institut care fac dovada că au nevoie de bursă și trebuie, în cazul în care este necesar, să ia toate măsurile pentru adaptarea prevederilor de acordare a burselor.

2. Regulamentul financiar poate prevedea crearea unui fond special pentru acordarea anumitor burse. Acest fond, în mod special, poate fi creat din contribuții private.

3. Prevederile anterioare nu trebuie să limiteze cercetătorii Institutului să primească burse acordate de Comunitățile Europene, destinate persoanelor care desfășoară activitate de cercetare legată de construcția europeană.

Articolul 18

1. Trebuie să existe un buget operațional pentru fiecare an financiar.

2. Toate veniturile și cheltuielile Institutului trebuie incluse în estimările întocmite pentru fiecare an financiar și trebuie reflectate în buget.

Trebuie să existe un echilibru între veniturile și cheltuielile din buget.

Regulamentele financiare trebuie să menționeze veniturile Institutului.

3. Anul financiar se desfășoară între 1 ianuarie și 31 decembrie.

4. Veniturile și cheltuielile trebuie exprimate în lire italiene.

Articolul 19

1. Contribuțiile financiare ale statelor contractante pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetul Institutului sunt determinate pe următoarea scală:

Belgia 5,11%

Danemarca 2,09%

Germania 17,89%

Grecia 1,51%

Spania 6,41%

Franța 17,89%

Irlanda 0,53%

Italia 17,89%

Luxemburg 0,16%

Olanda 5,11%

Austria 2,73%

Portugalia 0,76%

Finlanda 1,23%

Suedia 2,80%

Marea Britanie 17,89%

2. De la 1 ianuarie 1978, finanțarea trebuie făcută pe o bază care este determinată în cadrul unui studiu inițiat la 1 ianuarie 1977, în lumina evoluției la nivelul Comunităților Europene și a alternativei finanțării de către Comunitate.

Articolul 20

1. Cheltuielile prevăzute în buget trebuie autorizate pentru un an financiar, cu excepția cazurilor în care există alte prevederi în regulamentele întocmite în conformitate cu art. 26.

2. În conformitate cu condițiile prevăzute la art. 26, orice sume, altele decât cheltuielile de personal, care nu sunt cheltuite la sfârșitul anului financiar pot fi reportate numai pentru următorul an financiar.

3. Sumele vor fi clasificate în diferite capitole grupând linii de cheltuieli, în conformitate cu scopul sau natura acestora, și subîmpărțite, în cazul în care este necesar, în conformitate cu prevederile financiare.

Articolul 21

1. Președintele implementează bugetul în conformitate cu regulamentul financiar și în limita sumelor care au fost acordate. El trebuie să raporteze Consiliului superior din punctul de vedere al managementului financiar.

2. Regulamentul financiar poate conține prevederi referitoare la transferul sumelor între capitole.

Articolul 22

În cazul în care la începutul anului financiar bugetul nu a fost încă votat, poate fi cheltuită lunar o sumă echivalentă cu a 12-a parte din bugetul precedentului an financiar, pentru oricare dintre capitolele bugetare, în conformitate cu regulamentul financiar; această prevedere nu poate să pună însă la dispoziția Institutului o sumă mai mare cu a 12-a parte decât cea prevăzută în bugetul care se află în curs de pregătire.

Cu respectarea condițiilor paragrafului precedent, Consiliul superior, pe baza majorității calificate, poate autoriza o cheltuială reprezentând a 12-a parte.

Statele contractante trebuie să plătească în fiecare lună, în conformitate cu scala prevăzută pentru anul financiar anterior, sumele necesare pentru a asigura aplicarea acestui articol.

Articolul 23

1. Consiliul superior numește 2 auditori de naționalități diferite pe o perioadă de 3 ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.

Scopul auditului, care trebuie să fie făcut pe baza registrelor contabile și, dacă este necesar, să fie efectuat pe loc, este de a stabili că toate veniturile au fost încasate, că toate cheltuielile suportate sunt legale și că managementul financiar a fost efectuat în mod corespunzător.

Auditorii trebuie să trimită anual un raport Consiliului superior.

Președintele trebuie să ofere toate informațiile cerute de auditori și să le ofere asistență în realizarea activității lor.

2. Regulamentul financiar trebuie să stabilească termenii pe baza cărora președintele are dreptul de implementare a bugetului.

Articolul 24

1. Președintele elaborează proiectul estimărilor financiare pentru o perioadă de 3 ani și, după consultarea Consiliului academic, îl transmite Consiliului superior pentru analiză și aprobare.

2. Procedura de implementare a paragrafului 1 trebuie prevăzută în regulamentul financiar.

Articolul 25

1. Republica Italiană oferă în mod gratuit terenul și clădirile din Florența necesare pentru desfășurarea activităților Institutului și va asigura întreținerea acestora.

Republica Italiană, în aceleași condiții, pune la dispoziția corpului profesoral, a cercetătorilor și a personalului administrativ ai Institutului un restaurant echipat corespunzător și un centru social aflate pe domeniul Institutului.

2. Procedura de implementare a paragrafului 1 este prevăzută în acordul de sediu.

Articolul 26

1. Consiliul superior, acționând în unanimitate, pe baza propunerii președintelui Institutului sau a unuia dintre membrii Consiliului superior, adoptă regulamentul financiar, specificând în particular:

a) procedura pentru întocmirea și implementarea bugetului și pentru auditarea registrelor contabile;

b) procedura de elaborare a estimărilor financiare pentru o perioadă de 3 ani;

c) metodele și procedurile de plată și alocare a contribuțiilor statelor membre;

d) regulamentele și procedura referitoare la responsabilitățile ofițerilor de autorizare și ale ofițerilor contabili.

2. Regulamentele financiare menționate la paragraful 1 pot prevedea și formarea unui comitet bugetar și financiar compus din reprezentanți ai statelor contractante, responsabil pentru pregătirea deliberărilor din Consiliul superior pe probleme bugetare și financiare.

Articolul 27

1. Limbile oficiale ale Institutului sunt daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola și suedeza.

2. Pentru fiecare activitate academică sunt selectate două limbi dintre cele enumerate la paragraful 1, luându-se în considerare cunoștințele lingvistice și preferințele corpului profesoral și ale cercetătorilor.

Procedura de selectare a acestor limbi va fi stabilită în unanimitate de Consiliul superior.

3. Corpul profesoral și cercetătorii trebuie să aibă un nivel corespunzător de cunoaștere a două dintre limbile enumerate în paragraful 1.

Consiliul academic poate permite excepții pentru specialiștii care desfășoară anumite activități în cadrul Institutului.

Articolul 28

În fiecare dintre statele contractante Institutului trebuie să i se acorde deplinătatea drepturilor pe care le au persoanele juridice conform legislației naționale; în special, Institutul va putea să dobândească bunuri mobile sau imobile, să încheie contracte și să ia parte la acțiuni în instanță. În acest scop, Institutul va fi reprezentat de către președinte.

Articolul 29

Orice dispută între statele contractante sau între unul ori mai multe state contractante și Institut referitoare la aplicarea sau interpretarea acestei convenții, care nu poate fi soluționată de către Consiliul superior, va fi supusă procedurii de arbitraj.

În acest caz, președintele Curții de Justiție a Comunităților Europene determină organismul de arbitraj numit să soluționeze disputa.

Statele contractante vor duce la îndeplinire deciziile organismului de arbitraj.

Articolul 30

1. Consiliul superior se va reuni imediat după intrarea în vigoare a acestei convenții.

2. Consiliul superior va încheia acordul de sediu și va organiza celelalte autorități prevăzute de această convenție.

3. Primii 8 membri ai corpului profesoral al Institutului sunt aleși printr-o decizie în unanimitate a unui comitet academic provizoriu, compus din câte 2 reprezentanți ai fiecărui stat contractant, dintre care cel puțin unul trebuie să fie profesor universitar.

La numirea președintelui, a secretarului și a celor 8 membri ai corpului profesoral, măsurile adoptate de Consiliul academic constituie decizii valabile.

Articolul 31

Primul președinte și primul secretar al Institutului sunt numiți în unanimitate de către Consiliul superior.

Articolul 32

1. Orice stat membru al Comunităților Europene, în afara statelor contractante, poate adera la această convenție prin depozitarea unui instrument de aderare la Guvernul italian.

2. Aderarea intră în vigoare la data la care Consiliul superior, în unanimitate și în acord cu statul care aderă, a convenit asupra modificărilor care vor fi aduse prevederilor acestei convenții, în special art. 6 paragraful 7 și art. 19 paragraful 1.

Articolul 33

Guvernul oricărui stat contractant, președintele Institutului și Consiliul academic pot trimite Consiliului superior propuneri pentru revizuirea acestei convenții. În cazul în care Consiliul superior aprobă în unanimitate organizarea unei conferințe a reprezentanților statelor contractante, această conferință va fi organizată de către guvernul care deține președinția Consiliului superior.

Articolul 34

În cazul în care este necesară realizarea unei acțiuni de către una dintre autoritățile Institutului pentru atingerea unuia dintre obiectivele stabilite de către această convenție, iar această convenție nu conferă puterile necesare, Consiliul superior, în unanimitate, trebuie să ia măsurile necesare.

Articolul 35

1. Această convenție se aplică teritoriilor europene ale statelor contractante, insulelor Azore, Madeira și Canare, Ceuta și Mellila, teritoriilor și departamentelor franceze de peste mări.

2. Prin excepție de la paragraful 1, această convenție nu se aplică teritoriilor suverane din Cipru ale Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord; de asemenea, nu se aplică Insulei Man și Insulei Channel, decât în cazul în care Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord declară în momentul aderării la această convenție sau ulterior că această convenție se aplică unuia sau mai multor astfel de teritorii.

3. Prin excepție de la paragraful 1, această convenție nu se aplică Insulelor Feroe. Guvernul Regatului Danemarcei poate notifica printr-o declarație, până cel târziu la data de 31 decembrie 1975, depozitată la Guvernul Republicii Italiene, care trebuie să trimită o copie certificată fiecăruia dintre statele contractante, faptul că această convenție se aplică și respectivelor insule.

4. Oricare dintre statele contractante, la momentul semnării, acceptării, aprobării sau ratificării acestei convenții, în momentul în care aderă la ea sau ulterior, poate declara, prin notificarea Guvernului Republicii Italiene, că această convenție se aplică unuia sau mai multora dintre teritoriile din afara Europei, pentru care este responsabil în domeniul relațiilor internaționale și care sunt specificate în această declarație.

Articolul 36

Această convenție trebuie trimisă pentru acceptare, aprobare sau ratificare de către statele contractante, în conformitate cu procedurile constituționale naționale.

Această convenție intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează după primirea de către Guvernul italian a ultimei notificări privind încheierea acestor formalități.

Articolul 37

Guvernul italian notifică statele contractante în ceea ce privește:

a) fiecare semnătură;

b) depozitarea fiecărui instrument de acceptare, aprobare, ratificare sau aderare ori a oricărei declarații prevăzute la art. 35 paragraful 2;

c) intrarea în vigoare a acestei convenții;

d) orice amendament adus acestei convenții, în conformitate cu art. 33.

Articolul 38

Această convenție, elaborată în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, toate cele 4 texte fiind autentice, va fi depozitată în arhivele Guvernului italian, care va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textele în limbile engleză, daneză și irlandeză ale acestei convenții, care apar în anexa la decizia Consiliului superior, prin care se specifică amendamentele considerate necesare pentru aderarea Regatului Danemarcei, Irlandei și Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, sunt autentice în condițiile stabilite în textele originale mai sus menționate, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textul în limba greacă al acestei convenții, care apare în anexa la decizia Consiliului superior, prin care se specifică amendamentele considerate necesare pentru aderarea Republicii Elene, este autentic, în același fel ca și textele menționate în subparagrafele de mai sus, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textul în limba spaniolă al acestei convenții, care apare în anexa la decizia Consiliului superior, prin care se specifică amendamentele considerate necesare pentru aderarea Regatului Spaniei, este autentic, în același fel ca și textele menționate în subparagrafele de mai sus, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textul în limba portugheză al acestei convenții, care apare în anexa la

Decizia Consiliului superior nr. 4/89 din 7 decembrie 1989 , care amendează Convenția privind înființarea Institutului Universitar European ca urmare a aderării Republicii Portugheze, este autentic, în același fel ca și textele menționate în subparagrafele anterioare, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

Textele în limbile finlandeză și suedeză ale acestei convenții, care apar în anexa la

Decizia Consiliului superior nr. 1/97 din 19 iunie 1997 , care amendează Convenția privind înființarea Institutului Universitar European ca urmare a aderării Republicii Finlandeze și Regatului Suediei, sunt autentice, în același fel ca și textele menționate în subparagrafele anterioare, iar Guvernul Republicii Italiene va transmite o copie legalizată fiecăruia dintre guvernele celorlalte state contractante.

PROTOCOL 19/04/1972

ACT 19/04/1972