Anexa din 22 aprilie 2009
la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 544/2009 pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.447/2008 privind aprobarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Anexă la 1
- Ordinul nr. 544/2009 22 aprilie 2009 pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.447/2008 privind aprobarea …
ANEXĂ
Apendice II INSTRUCȚIUNI ADMINISTRATIVE
NR.1:
Cerințe privind capacitatea de evitare și girație
NR.2:
Cerințe privind viteza prescrisă (la marș înainte), capacitatea de oprire și capacitatea de a naviga la marș înapoi
NR.3:
Cerințe privind sistemele de cuplare și dispozitivele de cuplare la construcțiile navale care împing sau sunt împinse într-un convoi rigid
NR.4:
Fără obiect
NR.5:
Măsurători de zgomot NR.6:
Fără obiect
NR.7:
Ancore speciale cu masa redusă NR.8:
Rezistența hublourilor etanșe la apă
NR.9:
Cerințe privind instalațiile automate de pulverizare a apei sub presiune NR.10:
Fără obiect
NR.11:
Completarea Certificatului comunitar
NR.12:
Tancurile de combustibil de pe mijloacele plutitoare NR.13:
Grosimea minimă a corpului barjelor
NR.14:
Fără obiect
NR.15:
Deplasarea navei sub propria sa putere NR.16:
Fără obiect
NR.17:
Instalație de alarmă contra incendiului.
NR.18:
Demonstrarea flotabilității, asietei și stabilității la diferite părți ale unei nave NR.19:
Fără obiect
NR.20:
Echipamentul navelor care vor fi exploatate conform astandardelor S1 și S2 NR.21:
Cerințe pentru iluminatul de joasă înălțime
NR.22:
Necesitatăți de siguranță specifice ale persoanelor cu mobilitate redusă NR.23:
Fără obiect
NR.24:
Instalații de alarmă corespunzătoare pentru concentrațiile de gaz NR.25:
Cabluri electrice
Notă:
În conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din ordin, pentru subiectele enumerate în Anexa nr. 4, fiecare stat membru poate permite cerințe mai puțin severe pentru valorile respective indicate în prezentele instrucțiuni administrative cu privire la construcțiile navale care navighează exclusiv pe căile navigabile din zona 3 și din zona 4 de pe teritoriul său.
În conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (3) din ordin, pentru subiectele enumerate în Anexa nr.3 fiecare stat membru poate adopta cerințe mai severe pentru valorile respective indicate în prezentele instrucțiuni administrative cu privire la construcțiile navale care navighează pe căile navigabile din zona 1 și din zona 2 de pe teritoriul său.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 1
Cerințe cu privire la capacitatea de efectuare a manevrei de evitare și girație
(Articolele 5.09 și 5.10 împreună cu articolele 5.02, 1, 5.03, 1, 5.04 și 16.06 ale Anexei nr. 2)
1.
Condiții generale și condiții limită cu privire la efectuarea probei manevrei de evitare
1.1
Conform articolului 5.09, navele și convoaiele fluviale trebuie să poată evita în timp optim și capacitatea pentru această acțiune trebuie demonstrată printr-o manevră de evitare în zona de probare în conformitate cu articolul 5.03. Aceasta trebuie demonstrată printr-o probă de simulare a manevrei de evitare spre tribord sau babord, cu valorile specificate pentru viteza relativă de girație a navei ca răspuns la punerea transversală și apoi verificarea cârmuirii într-un anumit timp limită.
Pe durata probei cerințele de la paragraful 2 trebuie îndeplinite cu păstrarea unei adâncimi a apei sub chilă de cel puțin 20% din pescaj dar nu mai puțin de 0,50 m.
2.
Efectuarea probei manevrei de evitare și de înregistrare a datelor.
(Diagrama în Anexa nr. 1)
2.1
Manevrele acțiunii de evitare trebuie executată astfel:
Cu nava sau convoiul pe direcția de drum la o viteză constantă V 0
= 13 Km/h față de apă, la începerea manevrei (timpul t 0
= 0 sec, viteza de girație Г = 0 0 /min, unghiul cârmei δ 0
= 0 0 , turația la motor se păstrează constantă), manevra de evitare în babord sau tribord se inițează prin bandarea transversală a cârmei. Cârma trebuie poziționată la un unghi δ sau sistemul de cârme la un unghi δ a , în cazul cârmelor active, la începutul manevrei, în conformitate cu indicațiile de la
punctul 2.3. Unghiul de cârmă δ (de exemplu unghiul de 20
0
în tribord) trebuie să fie menținut până la atingerea valorii Г 1
a vitezei de girație determinate conform punctului 2.2, corespunzător dimensiunilor navei sau ale convoiului. Când este atinsă viteza de girație Г 1 , trebuie notat timpul t 1
și schimbată poziția cârmei în bordul opus, la același unghi ( de exemplu unghiul de 20
0
în babord) astfel încât să se oprescă girația și să se înceapă girația în direcția opusă, prin reducerea vitezei de girație la Г 2
= 0 iar prin creșterea din nou a vitezei de girație mărimea acesteia trebuind să ajungă la valoarea determinată conform punctului 2.2. Când viteza de girație este nulă Г 2
= 0, trebuie notat timpul t 2 . Când este atinsă viteza de girație Г 3
prevăzută la punctul 2.2 ,
poziția cârmei trebuie să fie inversată la același unghi δ, astfel încât să se încheie mișcarea de girație. Trebuie notat timpul t 3 . Când este atinsă viteza de girație Г 4
= 0 trebuie notat timpul t 4
și nava sau convoiul trebuie să se întoarcă la cursul inițial.
2.2
Următoarele valori limită trebuie respectare pentru atingerea vitezei de girație în funcție de dimensiunile navelor și convoaielor și de adâncimea apei h:
Nr.
caz
Dimensiunile navelor sau convoaielor
Viteza de girație cerută Г 1
= Г 3
( o /min)
Valorile limită pentru timpul t 4
(s) în apă calmă și adâncă
LxB (m)
δ = 20 0
δ = 45 0
1,2 ≤
1,4≤h/T<2
h/T>2
h/T≤
1,4
1
Toate navele autopropulsate și convoaiele în linie simplă ≤110 x 11,45
20
o /min
28 o /min
150 s
110 s
110 s
2
Convoaiele în linie simplă
≤193 x 11,45 sau convoaiele în linie dublă
≤110 x 22,90
12
o /min
18 o /min
180 s
130 s
110 s
3
Convoaie în linie dublă ≤ 193x22,90
8
o /min
12 o /min
180 s
130 s
110 s
4
Convoaie în linie dublă ≤ 270 x 22,90 sau convoaie în linie triplă
≤ 193 x 34,35
6
o /min
8
o /min
*)
*) În concordanță cu decizia expertului navigator
Timpii t 1,
t 2,
t 3
și t 4
ceruți pentru atingerea vitezelor de girație Г 1,
Г 2,
Г 3
și Г 4
trebuie să fie înregistrați în raportul din Anexa nr. 2. Valorile t 4
trebuie să nu depășească limitele indicate în tabel.
2.3
Cel puțin patru manevre pentru evitare trebuie efectuate:
-
una în tribord cu un unghi de cârmă δ=20 0
;
-
una în babord cu un unghi de cârmă δ=20 0
;
-
una în tribord cu un unghi de cârmă δ=45 0
;
-
una în babord cu un unghi de cârmă δ=45 0
.
Dacă este necesar (de exemplu în cazul incertitudinii asupra valorilor măsurate sau în cazul unor manevre nesatisfăcătoare) manevrele pentru evitare trebuie repetate. Vitezele de girație și timpii limită vor trebui să corespundă celor specificate în punctul 2.2. Pentru sistemul de guvernare cu cârme active sau tipuri speciale de cârme, poziția δ a
a unității de guvernare sau unghiul cârmei δ a
se poate realiza și la alte poziții ale cârmelor decât δ = 20
0
și δ = 45 0
conform evaluării expertului în funcție de tipul instalației de guvernare.
2.4
În vederea determinării vitezei de girație, la bord trebuie să fie un indicator al vitezei de girație conform Anexei nr. 9 a ordinului.
2.5
În conformitate cu articolul 5.04, gradul de încărcare în timpul manevrei de evitare trebuie să fie cuprins între 70% și 100% din deadweightul maxim. Dacă proba este realizată la o încărcare mai mică, aprobarea pentru navigația în amonte sau aval se va restrânge la limita de încărcare la care s-a făcut proba.
Procedura pentru manevra de evitare și termenii utilizați sunt indicați în diagrama anexată în Anexa nr. 1.
3.
Capacitatea de girație
Capacitatea de girație a navelor și convoaielor, a căror lungime (L) nu depășește 86 m, iar lățimea (B) nu depășește 22,90 m, se va considera corespunzătoare, conform articolului 5.10, în legătură cu articolul 5.02, alineatul (1), dacă prin manevra de girație în amonte, în condițiile unei viteze inițiale față de apă de 13 Km/h, valorile pentru oprire în direcția aval, corespund limitelor stabilite prin Instrucțiunea administrativă nr.2 pentru proba de oprire. Adâncimea apei sub chilă conform alineatului (1.1) trebuie respectată.
4.
Cerințe suplimentare
4.1
Fără a încălca punctele 1 până la 3, trebuie îndeplinite și următoarele condiții:
a)
În cazul comenzii manuale a instalației de guvernare, o singură rotație a timonei trebuie să corespundă unui unghi al cârmei de cel puțin 3 0
;
b)
În cazul comenzii mecanice a instalației de guvernare, atunci când nava se află la pescajul său maxim, trebuie să fie posibilă atingerea vitezei unghiulare medii de 4
o /s pe întregul său domeniu de rotație.
Această cerință trebuie să fie de asemenea respectată, cu nava la o viteză maximă, când cârma trebuie să poată fi rotită între 35 0
babord și 35 0
tribord. Suplimentar, trebuie să se constate că la puterea maximă de propulsie cârma trebuie să-și mențină unghiul de înclinare în poziția în care a fost fixată. Pentru sisteme de guvernare active sau tipuri speciale de cârme, această prevedere se aplică prin analogie.
4.2
Dacă ar fi nevoie de vreun echipament suplimentar menționat la articolul 5.05, trebuie să se respecte cerințele capitolului 6, iar următoarele caracteristici trebuie să fie înscrise la rubrica 52 din certificatul comunitar: “Cârme laterale*/instalația cu cârme prova*/alt echipament(e) la care se referă punctul 34 este*/*sunt necesar(e) pentru a respecta cerințele de manevrabilitate din capitolul 5.”
* Se va șterge după caz.
5.
Înregistrarea și raportarea datelor
Măsurătorile, înregistrarea și raportarea datelor probei pentru manevra de evitare se va face în conformitate cu procedura prezentată în Anexa nr. 2.
Anexa nr. 1
la Instrucțiunea administrativă nr. 1
г
Diagrama probei pentru manevra de evitare
г
t 2
t
Γ
δ
δ
δ
Γ 1
t 2
Γ 4 =0
t 0
t
t 1
t 3
3
t 4
t
t
Γ 2 =0
t
t
t 4
Γ 3
t 0
= Începutul probei manevrei de evitare ;
t 1
= Timpul corespunzător atingerii vitezei de girație Г
1
;
t 2
= Timpul corespunzător atingerii vitezei de girație (Г
2
= 0)
t 3
= Timpul corespunzător atingerii vitezei de girație Г
3
;
t 4
= Timpul corespunzător atingerii vitezei de girație Г
4
= 0 (sfârșitul acțiunii de evitare );
δ
= Unghiul de poziționare al cârmei [ 0 ];
Г
= Viteza unghiulară de girație [ 0 /min].
Anexa nr. 2
la Instrucțiunea administrativă nr. 1
Raport cu privire la posibilitățile manevrei de evitare și girație
Comisia de inspecție: ...................................................
Data: .....................................................................
Nume: .....................................................................
Nume navă: ...........................................................
Armator: ....................................................................
Tipul navei: .......................... Zona de încercare: ..........................
sau convoi ............................... Nivelul relevant al apei (m): .......................
L x B (m x m): ...................... Adâncime apei h(m): ..............
T test
(m): .................................. h/T:…………………………..
Viteza curentului (m/s)………………….
Încărcarea:
% din capacitatea maximă de încărcare
(durata probei) [t]:……….………..........deadweightul: .......................... Indicatorul vitezei de girație
Tip: .....................................................................
Tip construcție cârmă: construcție normală/ construcție specială* Instalația cu cârmă activă: da/nu*
Rezultatele manevrei de evitare:
Timpul t 1,
la t 4
cerut pentru manevra de evitare
Valorile unghiului δ sau δ *
la care manevra de evitare începe
și viteza de girație să fie conformă cu Г 1
= Г 3
δ
=
20 0
Babord*
δ
=
20 0
Tribord*
δ
=
45 0
Tribord*
δ
=
45 0
Babord *
δ a =…..............
Babord*
δ a =…............
Tribord*
δ a =…............
Tribord*
δ a =..............…
Babord*
Observații
Г 1
= Г 3
0 /min
Г 1
=Г 3
0 /min
t 1
(s)
t 2
(s)
t 3
(s)
t 4
(s)
Limita valorii t 4
conform cu 2.2
Valoarea limită t 4
=.
(s)
Capacitatea de girație
*
Poziția la începerea manevrei de girație în raport cu reperele de pe mal
km
Poziția la sfârșitul manevrei de girație în raport cu reperele de pe mal
km
Aparatul de guvernare
Tipul operării: manuale/motorizate*)
Unghiul cârmei pentru fiecare rotație a timonei/*:
Viteza unghiulară a cârmei pe întreg domeniul/*:
/s
Viteza unghiulară a cârmei pe sectorul de navigație
35
Babord până la 35
Tribord/*:
/s
*) Se va șterge după caz
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 2
Cerințe privind viteza prescrisă (la marș înainte), capacitatea de oprire și capacitatea de a
naviga la marș înapoi
(Articolele 5.06, 5.07 și 5.08 în legătură cu articolele 5.02 alineatul (1), 5.03 alineatul (1),
5.04 și 16.06 ale Anexei nr. 2)
1.
Viteza prescrisă (la marș înainte) în conformitate cu articolul 5.06
Viteza navei în raport cu apa este considerată satisfăcătoare, în conformitate cu articolului 5.06 alineatul (1), dacă este de cel puțin 13 km/h. În timpul efectuării probelor, trebuie respectate următoarele condiții privind proba de oprire:
a)
adâncimea apei sub chila navei să fie conform punctului 2.1 de mai jos.
b)
să se efectueze măsurători, înregistrări, notări și evaluări a rezultatelor probei.
2.
Capacitatea de oprire și de a naviga la marș înapoi prescrise în conformitate cu articolele 5.07
și 5.08
2.1
Navele și convoaiele fluviale trebuie să fie capabile a se opri în aval în timp util în conformitate cu articolul 5.07 alineatul (1), când aceasta este demonstrată pe durata unei probe de oprire în raport cu solul în aval la o viteză inițială de 13 km/h în raport cu apa, la o adâncime a apei sub chilă egală cu cel puțin 20% din pescaj, dar nu mai mică de 0,50 m.
a)
În apă curgătoare (cu viteza curentului de 1,5 m/s) oprirea în raport cu apa trebuie să fie demonstrată prin distanță maximă măsurată în raport cu solul de:
550 m pentru navele și convoaiele având:
-lungimea L > 110 m;
-lățimea B > 11,45 m sau
480 m pentru navele și convoaiele având:
-lungimea L ≤ 110 m;
-lățimea B ≤ 11,45 m
Manevra de oprire este terminată în momentul opririi în raport cu solul.
b)
În apă calmă (cu viteza curentului mai mică de 0,2 m/s), oprirea în raport cu apa trebuie să fie demonstrată prin distanță maximă măsurată în raport cu solul de:
350 m pentru navele și convoaiele având:
-lungimea L > 110 m
-lățimea B > 11,45 m sau
305 m pentru navele și convoaiele având:
-lungimea L ≤ 110 m
-lățimea B ≤ 11,45 m
În apă calmă, trebuie de asemenea să se efectueze o probă pentru demonstrarea că la marșul înapoi se poate atinge o viteză de cel puțin 6,5 km/h.
Măsurătorile, înregistrările și notările rezultatelor probei menționate la pct. a sau b, trebuie să fie efectuate în conformitate cu procedura din Apendicele 1.
În timpul întregii probe, nava sau convoiul trebuie să aibă o manevrabilitate suficientă.
2.2
Conform articolului 5.04, pe durata probei, navele trebuie să fie încărcate, în măsura în care este posibil, până la 70-100% din deadweightul lor. Acest grad de încărcare trebuie să fie evaluat în conformitate cu Apendicele 2. Când încărcarea navei sau a convoiului este mai mică de 70% în momentul probei, deplasamentul permis la navigația în aval trebuie să fie stabilit pe baza încărcăturii reale la care s-a făcut proba, cu condiția ca valorile limită de la punctul 2.1 să fie respectate.
2.3
În cazul în care valorile efective ale vitezei inițiale și vitezei curentului în momentul efectuării probei nu respectă condițiile stabilite la punctul 2.1, rezultatele obținute trebuie să fie evaluate conform procedurii descrise în Apendicele 2.
Diferența permisă față de viteza inițială a navei de 13 km/h nu trebuie să fie mai mare de ± 1 km/h, iar viteza curentului apei curgătoare trebuie să fie cuprinsă între 1,3 m/s și 2,2 m/s., căci altfel probele trebuie să fie repetate.
2.4
Deplasamentul maxim permis sau încărcarea maximă respectivă sau secțiunea transversală imersată maximă pentru nave și convoaie la navigația în aval trebuie să fie determinată pe baza probelor și trebuie să fie menționate în Certificatul comunitar.
Apendice 1
la Instrucțiunea administrativă nr. 2
MĂSURAREA, ÎNREGISTRAREA ȘI NOTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL PROBELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.
Manevra de oprire
Navele și convoaiele menționate la capitolul 5 trebuie să efectueze o probă în apă curgătoare sau în apă calmă într-o zonă de încercare, pentru a demonstra că ele sunt în măsură să se oprească, la deplasarea în aval, numai cu ajutorul instalației de propulsie, fără să utilizeze ancorele. În principiu, manevra de oprire trebuie să se efectueze în conformitate cu figura 1. Manevra de oprire începe atunci când nava se deplasează la o viteză constantă de 13 km/h în raport cu apa, prin inversarea mersului motoarelor de la „Marș înainte” la „Marș înapoi” (punctul (A) din comanda „Stop mașini”) și se încheie atunci când nava se oprește în raport cu solul (punctul (E): v = 0 în raport cu apa și în raport cu solul dacă manevra de oprire se efectuează în apă calmă).
Atunci când manevrele de oprire se efectuează în apă curgătoare, trebuie înregistrate de asemenea poziția și momentul în care are loc oprirea în raport cu apa (nava se deplasează la viteza curentului; punctul (D): v = 0 în raport cu apa).
Rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate într-un raport tabelar, conform tabelului 1. Înaintea începerii manevrei de oprire, datele fixe trebuie să fie înregistrate în partea de sus a tabelului.
Viteza medie a curentului apei (v STR ) pe canalul navigabil, trebuie să fie determinată, dacă e posibil, prin folosirea unui aparat de măsură a vitezei apei sau prin măsurarea vitezei mișcării unui corp plutitor și înscrisă în raport.
În principiu, se poate folosi metrul curent pentru a stabili viteza navei în raport cu apa în timpul manevrei de oprire, dacă este posibilă înregistrarea mișcărilor și a datelor cerute cu procedura descrisă mai sus.
2.
Notarea datelor măsurate și înregistrarea acestora în raport
(tabelul 1)
Înainte de începerea probei de oprire trebuie să fie determinată viteza inițială în raport cu apa. Acest lucru se poate face prin măsurarea intervalului de timp necesar deplasării navei sau convoiului între două repere succesive de la mal. În apă curgătoare trebuie să se ia în considerare viteza medie a curentului.
Manevra de oprire începe cu comanda ”Stop mașini” (A) care se dă în momentul depășirii primului reper de la mal. Depășirea reperului de la mal trebuie să fie înregistrată perpendicular pe axa navei și trebuie introdusă în raport. Depășirea tuturor celorlalte repere de la mal în timpul manevrei de oprire se înregistrează în același fel și fiecare reper (de ex. indicatorul kilometric) și momentul depășirii se notează în raport.
Dacă este posibil, valorile măsurate ar trebui înregistrate la intervale de 50 m. În fiecare caz, se va nota timpul când sunt atinse punctele (B) și (C) – dacă este posibil – precum și punctele (D) și
(E) și respectiva poziție trebuie să fie estimată.
Datele privitoare la turația motorului nu trebuie să fie înregistrate în raport, dar trebuie să fie notate pentru a permite un control mai precis al vitezei inițiale.
3.
Reprezentarea grafică a desfășurării manevrei de oprire
Manevra de oprire trebuie reprezentată sub formă de diagramă conform figurii 1. Mai întâi trebuie să fie trasată curba distanță-timp utilizând măsurătorile înscrise în raportul de încercare și marcate punctele (A) și (E). Trebuie să fie posibilă determinarea vitezei medii dintre punctele de măsurare și se va putea trasa curba viteză - timp.
Aceasta este făcută după cum urmează (vezi figura fig. 1):
Pentru determinarea coeficientului variației de distanță în intervalul de timp Δs/Δt, viteza medie a navei pentru această perioadă poate fi calculată.
Exemple :
Pe durata intervalului între 0 și 10 sec., distanța de la 0 la 50 m este acoperită.
Δs/Δt = 50 m/10s = 5,0 m/s = 18,0 km/h
Această valoare de 18,0 km/h se înregistrează ca viteza medie pentru poziția abscisei de 5 sec. În timpul celui de-al doilea interval, de la 10 sec. la 20 sec., este acoperită o distanță de 45 m.
Δs/Δt = 45 m/10s = 4,5 m/s = 16,2 km/h
La reperul (D), nava s-a oprit în raport cu apa, și anume viteza efectivă este de aproximativ 5 km/h.
Figura 1: Manevra de oprire
Explicația notațiilor din fig. 1:
A
B
ordinul “stop“ elicea oprită
C
D
elicea la marș înapoi v = 0 în raport cu apa
E
v = 0 în raport cu solul
v
viteza navei
v L
viteza în raport cu solul
s
distanța parcursă în raport cu solul
t
timpul măsurat
Tabelul 1. Raportul manevrei de oprire
Comisia
de inspecție:
Tipul de navă sau convoi:
Zona de probă:
Data:
L x B (m):
Citirea măsurată a nivelului apei (m):
Nume:
T probă (m):
Adâncime apă (m):
Nr probei:
Încărcarea la probă (t):
Gradient (m/km):
% din deadweightul maxim:
v STR
(km/h):
Puterea de propulsie a motorului: P B
(kW)
(m/s)
15
Instalație de propulsie, conform anexei 2, tabelul 2
Deplasament maxim (m 3 )
Poziția
(Km căi navigabile)
Timp [sec.]
Δs [m]
Δt [sec.]
v L
[km/h]
Turația motorului n [min -1 ]
Observații
Apendice 2
la Instrucțiunea administrativă nr. 2
EVALUAREA REZULTATELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.
Pe baza valorilor înregistrate trebuie să fie verificată conformitatea cu valorile limită conforme cu Apendicele 1. Dacă condițiile pentru efectuarea manevrei de oprire diferă în mod substanțial de condițiile standard sau dacă există suspiciuni în ceea ce privește conformitatea cu valorile limită, rezultatele trebuie să fie evaluate. În aceasta din urmă următoarea procedură se poate aplica pentru calculul manevrelor de oprire.
2.
Se determină distanțele teoretice de oprire (s referință ) conform punctului 2.1 din Instrucțiunea administrativă și conform condițiilor manevrei efective de oprire (s actual ) și se compară cu distanța de oprire măsurată în timpul probei (s măsurată ). Distanța de oprire corectată a manevrei de oprire conform condițiilor standard(s standard ), se calculează după cum urmează:
2.1
s standard
s
mãsuratã
s referintã
s actual
≤ valoarea limită în conformitate cu paragraful 2.1 (a) sau (b) din Instrucțiunea administrativă
Când manevra de oprire s-a efectuat la o încărcare a navei sau convoiului reprezentând 70- 100% din deadweightul maxim, conform punctului 2.2 din Instrucțiunea administrativă în vederea calculării s standard , deplasamentul (D referință
= D actual ) corespunzător încărcării în momentul efectuării probei trebuie să fie utilizat pentru determinarea s referință
și s actual .
Când în cazul determinării s standard
conform formulei 2.1, valoarea limită respectivă este depășită sau nu a fost atinsă, atunci valoarea s referință
trebuie să fie redusă sau mărită cu variația D referință
astfel încât valoarea limită să fie respectată (s standard
= valoare limită respectivă). Deplasamentul maxim permis pentru navigația în aval trebuie determinat în mod corespunzător.
3.
Conform valorilor limită prevăzute la punctul 2.1(a) și (b) al Instrucțiunii administrative,
numai distanțele de oprire măsurate în:
-
Faza I („Marș înainte” inversare la „Marș înapoi” ): S I
și
-
Faza II (Sfârșitul inversării și până când nava se oprește în raport cu apa): S II
(vezi figura 1).
Distanța totală de oprire este atunci:
3.1
s total
= s I
+ s II
4.
Distanțele de oprire particulare trerbuie calculate după cum urmează:
Formule de calcul
având următorii coeficienți:
4.1
S I
k 1
v L
t I
t I
≤ 20 s
k
1
conform tabelului 1
4.2
2
D
g
v STR
k 2 , k 3 , k 4
conform tabelului 1
S II
k
2
v
II
k 3
F POR
R
TmII
R
G
k
4
v II
4.3
R TmII
R
/
v
2
k
k
6
v
L
v
STR
2
k 6 , k 7
conform tabelului 1 R T /v 2
conform tabelului 3
T
7
4.4
4.5
R G
v II
i
D
g
10
6
k
6
v
L
v
STR
k 6
conform tabelului 1
4.6
F POR
f
P B
f conform tabelului 2
4.7
t II
s II
v
k 4
conform tabelului 1
II
4
v
k
STR
v
II
În formulele de la (4.1) până la (4.7):
v L
Viteza în raport cu malul la începutul inversării
(m/s)
t I
Durata de inversare
(s)
v II
Viteza în raport cu apa la sfârșitul inversării
(m/s)
D
Deplasamentul
(m 3 )
F POR
Efortul de tracțiune, la marș înapoi
(kN)
P B
Puterea motorului de propulsie
(kW)
R TmII
Rezistența medie în timpul fazei II, care se determină cu ajutorul diagramei referitoare la calculul rezistenței la înaintare
(kN)
R G
Gradientul rezistenței
(kN)
i
Gradientul în m/km (dacă lipsește se ia = 0,16)
(m/km)
v STR
Viteza medie a curentului
(m/s)
g
Accelerația gravitațională (9,81)
(m/s 2 )
ρ
Densitatea apei, ρ apă dulce = 1000
(kg/m 3 )
T
Pescajul maxim (al navei sau al convoiului)
(m)
h
Adâncimea apei
(m)
B
Lățimea
(m)
L
Lungimea
(m)
Coeficienții pentru formulele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, și 4.7, se pot lua din tabelele următoare.
Tabelul 1:
Coeficienții k pentru
a.
Nave autopropulsate și convoaie pe un rând
b.
Convoaie pe două rânduri
c.
Convoaie pe trei rânduri
Coeficientul
(a)
(b)
(c)
Unități de măsură
k 1
0,95
0,95
0,95
k 2
0,115
0,120
0,125
kg
s 2
/ m 4
k 3
1,20
1,15
1,10
k 4
0,48
0,48
0,48
k 6
0,90
0,85
0,80
k 7
0,58
0,55
0,52
Tabelul 2:
Coeficientul f pentru raportul între efortul de tracțiune
la inversare și puterea motoarelor de propulsie
Sistemul de propulsie
f
Unități de măsură
Duze moderne cu bord pupa rotunjit
0,118
kN/kW
Duze vechi cu bord pupa drept
0,112
kN/kW
Elice fără duze
0,096
kN/kW
Guvernare activă cu duze (în general: bordul pupa drept)
0,157
kN/kW
Guvernare activă fără duze
0,113
kN/kW
Tabelul 3:
Diagramă referitoare la calculul rezistenței la înaintare
Pentru determinarea valorii R T /v 2
în funcție de D 1/3
[B+2T].
Anexă la Apendicele 2
la Instrucțiunea administrativă nr. 2
EXEMPLE DE APLICARE A APENDICELUI 2
(evaluarea rezultatelor manevrei de oprire) EXEMPLUL I
1.
Date cu privire la convoi și componentele sale
Formație: motonavă obișnuită cu o barjă (Europa IIa) cuplate lateral
L [m]
B [m]
Tmax [m]
Dwt* max
[t]
D max
[m 3 ]
P B
[kW]
Motonavă
110
11,4
3,5
2900
3731
1500
Barjă
76,5
11,4
3,7
2600
2743
-
Convoi
110
22,8
3,7
5500
6474
1500
Sistemul de propulsie al motonavei: duze moderne cu bordul pupa rotunjit.
* Dwt = deadweight
2.
Valori măsurate în timpul manevrei de oprire
Viteza curentului:
STR
v
ISTactual
1,4 m
/
s
5,1 km
/
h
Viteza navei (în raport cu apa): Viteza navei (în raport cu solul)
v
S
ISTactual
L
v
actualIST
3,5 m
/
s
12,5 km
/
h
4,9 m
/
s
17,6 km
/
h
Durata de inversare (măsurată) (pct. de la (A) la (C)):
t I
= 16s
Distanța de oprire în raport cu apa (pct. de la (A) la (D)):
s MESSUNG
= 340 m
Situația de încărcare (eventual estimată):
D actual
5179 m
3
0,8 D
max
Pescajul efectiv al convoiului:
T actual
2,96 m
0,8 T max
3.
Valoarea limită conform punctului 2.1 lit. a) sau b) să fie comparată cu s standard
Deoarece B > 11,45 m și convoiul se află în apă curgătoare, în virtutea pct. 2.1 lit. a) se aplică pentru acest convoi:
s standard
≤ 550 m
4.
Determinarea distanței de oprire corectate, raportată la condițiile standard
-
Valoarea măsurată conform Apendicelui 1 (vezi punctul 2)
s măsurată
= 340 m
-
Se calculează: s actual
ca sumă de
I
s
actual
(conform formulei 4.1 al Apendicelui 2 cu v Lactual )
și
II
s
actual
s referință
ca sumă de
I
s
referințe
și
II
s
referințe
(conform formulelor 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 și 4.6 din
Apendicele 2 cu vitezele reale v IIactual , v STRactual
și
D
actual
)
(conform formulei 4.1 al Apendicelui 2 cu v Lreferință )
(conform formulelor de la (4.2) până la (4.6) ale
Apendicelui 2 cu vitezele standard conform 2.1 a Instrucțiunii
administrative,
deoarece
gradul
de încărcare este > 70% (~80%) din maxim: D
referință
=
D actual
și T referință
= T actual )
trebuie verificat că:
s s
tan
dard
s
măăsura
s
referințe
s
550
m
actual
4.1
Coeficienți pentru calculele făcute conform Apendicelui 2
Tabelul 1
pentru s Iactual
și s Ireferință
k 1
= 0,95 pentru s IIactual
și s IIreferință
k 2
= 0,12
k 3
= 1,15
k 4
= 0,48
k 6
= 0,85
k 7
= 0,55
Tabelul 2 (pentru duze moderne cu bord pupa rotunjit) f = 0,118
4.2
Calculul s actual
a)
s Iactual
cu valorile măsurate la manevra de oprire (formula 4.1):
I
s
actual
I
s
actual
k
v
t
1
L
I
actual
actual
0.95
4.9
16
74.5
m
b)
Formula pentru s II
actual
2
D actual
g
v
STR
actual
s II
actual
k
2
v
II
actual
k 3
F POR
R
TmII
actual
R
G
k
4
v II
actual
c)
Calculul pentru R TmII
actual
conform tabelului 3 și formulei 4.3 din Apendicele 2
actual
D actual
1/
3
5179 1/
3
17.3
m
D actual
1 / 3
B
2
T
17,3
22,8
5,92
496,8
m
2
R
kN
s 2
conform tabelului 3:
T
10,8
L
STR
v
v
actual
actual
v 2
4,9
1,4
3,5 m
/
s
m
2
TmII
R
actual
R
T
k
v
2
7
k
6
v
L actual
v
STR
actual
2
10,8
0,55
0,85
3,5
2
28,8
kN
d)
Calculul gradientului rezistenței R G
după formula (4.4)
actual
G
R
10
6
0,16
D
g
10
6
0,16
5179
1000
9,81
8,13
kN
e)
Calculul pentru v IIactual
conform formulei 4.5
II
v
actual
v
II
2
actual
k
v
v
0,85
3,5
2,97
m
/
s
6
L actual
STR actual
8,85
m
/
s
2
f)
Calculul pentru F POR
conform formulei 4.6 și tabelului 2
F
POR
0,118
1500
177
kN
g)
Calculul pentru s II
actual
utilizând formula b) și rezultatele de la c), d), e) și f):
0,12
8,85
9,81
0.48
1,4
s II
actual
2,97
5179 1,15
177
28,8
8,13
II
s
IST
228,9
m
h)
Calculul distanței totale conform formulei (3.1)
s
actual
74,51
228,9
303,4
m
Notă :
Deoarece termenul (R TmII
- R G ) ca funcție de D cu valoarea actuală de 20,67 kN este în mod evident mai mic în raport cu k 3 *F POR
cu valoarea actuală de 203,55 kN, se poate ca, în scopul simplificării, să se ia s II
proporțional cu D, și anume s II
= Const * D.
4.3
Calculul pentru s referință
Valorile inițiale:
v STRreferință
1,5 m
/
s
5,4 km
/
h
D referințe
D
actual
5179
m
3
S
v
referințe
L
v
referințe
3,6 m
/
s
13 km
/
h
5,1 m
/
s
18,4 km
/
h
T referină
T IST
2,96 m
I
a)
s
referințe
I
s
referințe
k
v
t
1
L
I
referințe
0,95
5,1 16
77,50
m
2
D referințe
g
v STR
4
b)
s
k
v
II
k
SOLL
II
referințe
2
referințe
k 3
F POR
R
TmII
referințe
R
G
v II
SOLL
c)
Calculul pentru R TmIIreferință
R
kN
s 2
T
10,8
conform punctului (4.2), deoarece B, D, T sunt neschimbate.
v
2
m 2
L
STR
v
v
SOLL
SOLL
3,6
m
/
s
TmII
R
SOLL
R
T
k
v
2
7
k
6
v
L SOLL
v
STR
SOL
L
2
10,8
0,55
0,85
3,6
2
30,99
kN
d)
Rezistența dată de gradientul R G
ca la punctul (4.2)
e)
Calculul pentru v II
referință :
II
v
referințe
k
v
6
L
referințe
v
0,85
3,6
3,06
m
/
s
,
STR
referințe
2
v
II
referințe
9,36
m
/
s
2
f)
F POR
ca la punctul (4.2).
g)
Calculul pentru s II
refeință
utilizând formula de la b) și rezultatele de la c) până la f)
0,12
9,36
9,81
0,48
1,5
s
3,06
5179
0,0472
5179
244,5
m
II
referințe
1,15
177
30,99
8,13
Const referințe
h)
Calculul distanței totale:
s referințe
s I
s
referințe
II
referințe
77,5
244,5
322
m
4.4
Verificarea respectării distanței de oprire admisibilă în condiții standard s standard
conform formulei (2.1) din Apendicele 2:
s s
tan
dard
s
măăsurat
s referințe
s actual
340
322
303,4
360,8
m
550
m
Concluzii:
Valoarea minimă admisibilă este departe de a fi atinsă, adică:
-
navigația în aval este posibilă fără probleme în starea de încărcare actuală (0,8 * D max ),
-
poate fi posibilă și o încărcare mai mare care poate fi calculată conform punctului 5 de mai jos.
5.
Creșterea posibilă a D actual
la navigația în aval
s
s
s
550
m
s
tan
dard
Limita
măăsura
referințe
Limita
s actual
s
referințe
Limita
550
s actual
s măăsura
550
303,4
490,8
m
340
II
cu
s
referințe
Const
referințe
D
0,0472
D
conform Observației de la punctul 4.2 se obține:
s
referințe
Limita
s
I
referințe
s
II
referințe
Limita
s
I
referințe
referințe
Limita
de unde rezultă:
D
s
referințe
Limita
s I
referințe
490,8
77,5
8756
m
3
referințe
Limita
0,0472
0,0472
În consecință:
Deoarece (D referință )
Limita
> D max
(8756 > 6474), această formație (a se vedea punctul 1)
poate fi
admisă pentru navigația în aval la plină încărcare .
EXEMPLUL II
1.
Date cu privire la navă și la convoi
Formație: motonavă lată propulsând
2 barje legate transversal în față o barjă cuplată lateral
L [m]
B [m]
Tmax [m]
Dwt* max
[t]
D max
[m 3 ]
P B
[kW]
Motonavă
110
11,4
3,5
2900
3731
1500
Fiecare barjă
76,5
11,4
3,7
2600
2743
-
Convoi
186,5
22,8
3,7
10700
11960
1500
Sistemul de propulsie al automotorului: duze moderne cu bordul pupa rotunjit.
* Dwt= deadweight
2.
Valori măsurate la manevra de oprire
Viteza curentului:
STR
v
IST
1,4 m
/
s
5,1 km
/
h
Viteza navei (în raport cu apa): Viteza navei (în raport cu solul)
v
S
IST
L
v
IST
3,5 m
/
s
12,5 km
/
h
4,9 m
/
s
17,6 km
/
h
Durata de inversare (măsurată) (pct. de la (A) la (C)):
t I
= 16s
Distanța de oprire în raport cu apa (pct. de la (A) la (D)):
S MESSUNG
= 580 m
Situația de încărcare (eventual estimată):
D IST
9568 m
3
0,8 D
max
Pescajul efectiv al convoiului:
T IST
2,96
m
0,8
T
max
3.
Valoarea limită conform punctului 2.1 lit. a) sau b) al Instrucțiunii administrative să fie
comparată cu s
standard
Deoarece B > 11,45 m și convoiul se află în apă curgătoare, în virtutea punctului 2.1 lit. a), pentru acest convoi se aplică:
s standard
≤ 550 m
4.
Determinarea distanței de oprire corectate, raportată la condițiile standard
Valoarea măsurată:
s măsurat
= 340 m
-
Calcule de efectuat:
s actual
sumă de
I
s
actual
și
II
s
actual
s referință
sumă de
s
I
s
referințe
II
referințe
(conform formulei (4.1) a Apendicelui 2 cu V Lactual )
(conform formulelor (4.2), (4.3), (4.4), (4.5) și (4.6) din
Apendicele.2 cu vitezele reale v actual , (a se vedea 2 de mai sus) și D actual )
(conform formulelor de la (4.1) până la (4.6) ale
Apendicelui 2 cu vitezele standard conform anexei 2, deoarece gradul de încărcare este > 70% din maxim:
D referință
= D actual
și T referință
= T actual )
-
Trebuie verificat că:
s s
tan
dard
s
măăsura
s
referințe
s
550 m
, altfel
actual
-
se calculează:
s* standard
= 550 m prin reducerea D actual
până la D*
4.1
Coeficienți pentru calculul din Apendicele 2
Din Tabelul 1:
pentru s I actual
și s Ireferință
k 1
= 0,95 pentru s II actual
și s II referință
k 2
= 0,12
k 3
= 1,15
k 4
= 0,48
k 6
= 0,85
k 7
= 0,55
Din Tabelul 2 (pentru duze moderne cu bord pupa rotunjit): f = 0,118
4.2
Calculul s Iactual
a)
s Iactual
cu valorile măsurate la manevra de oprire (formula (4.1)):
I
s
actual
I
s
actual
k
v
t
1
L
I
actual
actual
0.95
4.8
16
73
m
b)
Formula pentru s II
actual
2
D actual
g
v
STR
actual
s II
actual
k
2
v
II
actual
k 3
F POR
R
TmII
actual
R G
k
4
v II
actual
c)
Calculul lui R TmIIactual
conform tabelului 3 și formulei 4.3 din Apendicele 2
D actual
1/
3
9568 1/
3
21,2
m
D actual
1/ 3
B
2
T
21,2
22,8
5,92
609
m
2
actual
R
kN
s 2
conform tabelului 3:
T
14,0
L
STR
v
v
actual
actual
v 2
4,8
1,4
3,4 m
/
s
m
2
TmII
R
actual
R
T
k
v
2
7
k
6
v
L actual
v STR
actual
2
14,0
0,55
0,85
3,4
2
35,4
kN
d)
Calculul gradientului de rezistență R G
după formula 4.4 din Apendicele 2
actual
G
R
10
6
0,16
D
g
10
6
0,16
9568
1000
9,81
15,02
kN
e)
Calculul lui v IIactual
după formula 4.5 din Apendicele 2
II
v
actual
v
II
2
actual
k
v
v
0,85
3,5
2,89
m
/
s
6
L actual
STR actual
8,35
m
/
s
2
f)
Calculul F POR
după formula 4.6 și tabelul 2
F
POR
0,118
1500
177
kN
g)
Calculul s II
actual
utilizând formula b) și rezultatele de la c), d), e) și f):
0,12
8,35
9,81
0.48
1,4
s II
actual
2,89
9568 1,15
177
35,4
15,02
II
s
IST
402
m
h)
Calculul distanței totale conform formulei 3.1
s
IST
73
402
475
m
4.3
Calculul s referință
Valorile de plecare
v STR
referințe
1,5 m
/
s
5,4 km
/
h
D referințe
D
actual
9568
m
3
S
v
referințe
L
v
referințe
3,6 m
/
s
13 km
/
h
5,1 m
/
s
18,4 km
/
h
T referințe
T actual
2,96 m
I
a)
s
referințe
k
v
t
1
L
I
referințe
I
s
referințe
0,95
5,1 16
77,50
m
2
D referințe
g
v
STR
referințe
b)
s
II referințe
k
2
v
II referințe
k 3
F POR
R
TmII
referințe
R G
k
4
v
IIreferință
c)
Calculul R TmIIreferință
R
kN
s 2
T
14,0
conform punctului (4.2), deoarece B, D, T sunt neschimbate.
v
2
m 2
L
STR
v
v
referințe
referințe
3,6
m
/
s
TmII
R
referințe
R
T
k
v
2
7
k
6
v
L referințe
v STR
referințe
2
14,0
0,55
0,85
3,6
2
39,6
kN
d)
Gradientul de rezistență R G
ca la 4.2
e)
Calculul v IIreferință :
II
v
referințe
k
v
v
0,85
3,6
3,06
m
/
s
,
2
v
II
referințe
9,36
m
/
s
2
6
L SOLL
STR SOLL
f)
F POR
ca la (4.2).
g)
Calculul
s II
referință
utilizând formula b) și rezultatele de la c) până la f)
0,12
9,36
9,81
0,48
1,5
s
3,06
9568
0,04684
9568
448
m
II referințe
1,15
177
39,6
8,13
Const referințe
h)
Calculul distanței totale
referințe
I
II
s
s
s
referințe
referințe
77,5
448
525,5
m
4.4
Verificarea respectării distanței de oprire admisibilă în condiții standard s standard
conform formulei 2.1 din Apendicele 2
s s
tan
dard
s
măăsura
s referințe
s actual
580
525,5
641 m
> 550 m 475
Concluzie:
Valoarea limită a fost în mod clar
depășită , navigația în aval nu se poate face în siguranță decât cu condiția limitării încărcării. Această încărcare limită poate fi determinată conform pct. 5 de mai jos.
5.
D* admisibil la navigația în aval
conform formulei 2.1 din Apendicele 2
s
s s
tan
dard
s măăsura
referințe
s
550
m
rezultă că:
actual
s
referințe
550
s actual
s măăsura
s
s
I referințe
II referințe
s
II referințe
Const
referințe
D
0,04684
D
550
475
77,5
D
580
7950
m
3
0,04684
În consecință:
Deoarece la navigația în aval deplasamentul admisibil D* nu este decât 7950 m 3 , încărcarea utilă admisibilă
(perm
Dwt.) la această formație este (cu aproximație):
perm . Dwt
max. Dwt
D
D max
7950
11960
0,66
Încărcarea utilă admisibilă (a se vedea 1) 0,66 . 10700 =
7112 t
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 3
Cerințe pentru sistemele de cuplare și dispozitivele de cuplare pentru construcțiile navale care
împing sau sunt împinse într-un convoi rigid
(Articolele 16.01, 16.02, 16.06, 16.07 ale Anexei nr. 2)
Suplimentar față de cerințele capitolului 16 din Anexa nr. 2 a ordinului, vor fi respectate prevederile relevante ale autorității de reglementare a navigației din statele membre.
1.
Cerințe generale
1.1
Fiecare sistem de cuplare trebuie să garanteze cuplarea rigidă a tuturor construcțiilor navale dintr-un convoi, și anume dispozitivul de cuplare trebuie ca în condițiile de exploatare preconizate să prevină deplasarea longitudinală sau transversală dintre nave, astfel încât ansamblul să poată fi considerat drept o "unitate nautică".
1.2
Sistemul de cuplare și componentele sale trebuie să fie sigur și ușor de utilizat, dând posibilitatea construcțiilor navale să fie cuplate în mod rapid fără punerea în pericol a personalului.
1.3
Sistemul de cuplare și componentele sale trebuie să absoarbă în mod corespunzător tensiunile care se produc în corpul navei în condiții de funcționare preconizate.
1.4
Un număr suficient de puncte de cuplare trebuie să fie disponibil.
2.
Forțe de cuplare și dimensionarea dispozitivelor de cuplare
Dispozitivele de cuplare a convoaielor și formațiunilor de nave autorizate trebuie să fie dimensionate astfel încât să garanteze niveluri corespunzătoare de siguranță. Această situație se consideră a fi fost îndeplinită dacă, forțele de cuplare stabilite conform punctelor 2.1, 2.2 și 2.3 sunt considerate sarcini de rupere pentru dimensionarea componentelor longitudinale de cuplare.
2.1
Punctele de cuplare dintre construcția navală împingătoare și barjele împinse sau alte construcții navale:
L S
F SB
= 270
.
P B
.
.
10 -3
[kN]
B S
2.2
Punctele de cuplare dintre construcția navală autopropulsată care împinge și construcția navală împinsă:
L S
F SF
= 80
.
P B
.
.
10 -3
[kN]
h K
2.3
Punctele de cuplare dintre construcțiile navale împinse:
L' S
F SL
= 80
.
P B
.
.
10 -3
[kN]
h' K
Pentru forța maximă de cuplare a unei construcții navale care împinge o valoare de 1200 kN este suficientă în punctul de cuplare dintre prima construcție navală împinsă și construcția navală cuplată în fața sa, chiar dacă formula de la puntul 2.3 are ca rezultat o valoare mai mare.
Pentru punctele de cuplare ale tuturor celorlalte conexiuni longitudinale dintre construcțiile navale împinse, forța de cuplare definită conform formulei de la punctul 2.3 asigură baza pentru calculul dispozitivelor de cuplare.
Schiebendes Fahrzeug
= Construcția navală care împinge Geschobenes Fahrzeug
= Construcția navală împinsă
unde:
F SB , F SF , F SL
[kN]
Forța de cuplare a conexiunii longitudinale;
P B
[kW]
Puterea instalată a motorului de propulsie;
L S
[m]
Distanța de la pupa împingătorului sau a construcției navale care împinge până la punctul de cuplare;
L' S
[m]
Distanța de la pupa construcției navale care împinge până la punctul de
cuplare între prima construcție navală împinsă și construcția navală cuplată în fața acesteia;
h K , h' K
[m]
Brațul corespunzător de redresare al conexiunii longitudinale;
B S
[m]
Lățimea construcției navale care împinge;
270 și 80
kN
kW
Valorile stabilite în mod empiric pentru transformarea puterii în propulsie atâta timp cât se asigură nivelurile adecvate de siguranță.
2.4.1
Pentru cuplarea longitudinală a unei construcții navale trebuie să se utilizeze cel puțin două puncte de cuplare. Fiecare punct de cuplare trebuie să fie dimensionat pentru forța de cuplare determinată conform punctelor 2.1, 2.2 sau 2.3. Dacă sunt utilizate componente de cuplare rigidă, se poate autoriza un singur punct de cuplarea dacă acel punct garantează legarea sigură a construcției navale.
Rezistența la rupere a cablurilor trebuie să fie aleasă conform nimărului de fire prevăzute. Cablurile trebuie să fie alese conform destinației lor.
2.4.2
În cazul împingătoarelor cu o singură barjă împinsă, formula de la punctul 2.2 se poate utiliza pentru determinarea forței de cuplare dacă aceste împingătoare au fost autorizate pentru propulsarea câtorva astfel de barje.
2.4.3
Un număr suficient de bolarzi sau dispozitive echivalente trebuie să fie disponibile, capabile de a absorbi forțele de cuplare ce se produc.
3.
Cerințe speciale ale cuplajelor articulate
Cuplajele articulate trebuie să fie construite astfel încât să garanteze o cuplare rigidă între construcțiile navale. Conformitatea cu cerințele capitolului 5 va fi verificată în timpul probelor de navigație cu un convoi rigid în conformitate cu articolul 16.06.
Unitatea conducătoare a cuplajului articulat trebuie să facă posibilă o întoarcere satisfăcătoare din poziția articulată. Cerințele articolelor 6.02 până la 6.04 trebuie să se aplice prin analogie, deoarece, atunci când se utilizează o unitate conducătoare mecanică, trebuie să fie disponibile o unitate conducătoare secundară și o sursă de energie în caz de defecțiune.
Trebuie să fie posibilă operarea și supravegherea din timonerie a cuplajului articulat (cel puțin, deplasarea sa articulată), și trebuie aplicate cerințele articolelor 7.03 și 7.05 prin analogie.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 4
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 5
Măsurători de zgomot
(Articolul 3.04, alineatul (7), articolul 7.01, alineatul (2), articolul 7.03,
alineatul (6), articolul 7.09, alineatul (3), articolul 8.10, articolul 11.09 alineatul (3),
articolul 12.02 alineatul (5), articolul 17.02 alineatul (3b) și articolul 17.03 alineatul (1) ale Anexei nr. 2)
1.
Generalități
Pentru a verifica nivelurile maxime de presiune acustică conform Anexei nr. 2 a ordinului, trebuie să se stabilească, conform secțiunilor 2 și 3 valorile măsurate, procedurile de măsurare și condițiile pentru înregistrarea cantitativă și reproductibilă a nivelurilor presiunii acustice.
2.
Aparate de măsurare
Aparatele de măsurare trebuie să respecte cerințele clasei 1 conform cu EN 60651:1994.
Înainte și după fiecare set de măsurători, un calibrator de clasa 1 conform EN 606942: 1998 trebuie
să
fie
poziționat
pe
microfon
în
vederea
calibrării
sistemului
de
măsurare. Conformitatea calibratorului cu cerințele EN 606942: 1998 trebuie să fie verificată cel puțin odată pe an. Conformitatea aparatului de măsurare cu cerințele EN 60651:1994 trebuie să fie verificată la fiecare doi ani.
3.
Măsurătorile de zgomot
3.1
La bordul construcțiilor navale
Măsurătorile trebuie să fie efectuate în conformitate cu ISO 2923: 2003 alineatele (5) până la (8), măsurându-se numai nivelurile de presiune a sunetului cu ponderea A.
3.2
Zgomotul în aer emis de construcția navală
Zgomele emise de construcțiia navală pe căile de navigație interioare și în porturi sunt determinate prin mijloace de măsurare conform cu EN 2922:2000, alineatele (7) până la (11). Ușile și ferestrele încăperilor de mașini trebuie închise pe durata măsurătorilor.
4.
Documentația
Măsurătorile trebuie să fie înregistrate conform "Raportului de măsurători de zgomot" (Anexă).
Raport de măsurători de zgomot
-La bordul construcțiilor navale în conformitate cu ISO 2923:2003
-Zgomotului în aer emis de construcția navală în conformitate cu ISO 2922:2000
A
Date despre construcția navală
1.
Tip și numele construcției navale :…………………………………………..………..…… Număr european de identificare al navei………………………………..………………….
2.
Proprietar: .............................................................................................................................
3.
Instalație principală de propulsie:
3.1
Motoare principale:
Număr
Producător
Tip
Anul construcției
Putere (kW)
Turația motorului
(min -1 )
Doi
timpi/patru timpi
Turbo –
alimentat da/nu
1
2
3
3.2
Transmisia: ............................................................................................................................……..
Producător:………………………………………………………………………………………… Tip:………………………………………………………………………………………………… Raportul de reducere : 1/ ……………………………………………………………………..…
3.3
Elici
Număr:………………………Număr de pale: …………… Diametrul:
mm
Duză: da/nu *)
3.4
Instalația de guvernare Tip:
4.
Mașini auxiliare:
Număr
Propulsat de
Producător
Tip
Anul construcției
Puterea (kW)
Turația motorului
(min -1 )
1
2
3
4
5
5.
Măsurile implementate de reducere a zgomotului ...........................................................………..
...........................................................................................................................................………..
6.
Observații:…….……………………………………………………………………………...…...
………………………………………………………………………………………………...…..
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
B
Instrumente de măsurare folosite:
1.
Aparatul de măsură a nivelului presiunii acustice: Producător:……………………..Tip…………..…………Ultima verificare…………..
2.
Analizorul de bandă octavă/terță Producător:……………………..Tip…………..…………Ultima verificare…………..
3.
Calibratorul
Producător:……………………..Tip…………..…………Ultima verificare…………..
4.
Accesorii
5.
Observații:…….………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
C
Condițiile de măsurare – construcția navală
1.
Formația pe durata măsurării……………………………………………………
2.
Încărcătură / Deplasament: ………….t/m 3
*)
(aproximativ …….% din valoarea maximă)
3.
Viteza de rotație a motoarelor principale ……min -1
(aproximativ …….% din valoarea maximă)
4.
Auxiliare în serviciu nr..………………………………………………………..
5.
Observații:…….………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
D
Condițiile de măsurare – mediul ambiant
1.
Zona de măsurare (amonte/aval*)………………………………………………
2.
Adâncimea apei: (nivelul relevant al apei..…………………=…
m)
3.
Starea vremii:.................................;Temperatura:
o
C;
Forța vântului:
BF
4.
Interferențe externe de zgomot: (da/nu*), dacă da, specificați
……………………………………………………………………………….…
……………………………………………………………………………….…
……………………………………………………………………………….…
5.
Observații:…….………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
E
Înregistrarea măsurătorilor
1.
Măsurători : desfășurate la………………………………………………………
2.
Data:……………………………………………………………………………..
3.
Observații:…….………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
4.
Semnătura………………………………………
F1
Rezultatele măsurătorilor
Zgomot măsurat la bordul construcției navale
Număr
Punctele de
măsurare
Uși
Ferestre
Valorile măsurate
în dB(A)
Observații
deschis
închis
deschis
închis
F2
Rezultatele măsurătorilor
Zgomotului în aer emis de construcția navală
Număr
Punctele de măsurare
Valorile măsurate în dB(A)
Observații
*) Ștergeți după caz
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 6
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 7
Ancore speciale cu masă redusă
(Articolul 10.01 alineatul (5) al Anexei nr. 2)
Partea 1
Ancore speciale autorizate
Ancorele cu masa redusă, autorizate de către autoritățile competente în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (5), sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Ancora Nr.
Reduceri autorizate ale masei ancorelor cu masa redusă (%)
Autoritatea competentă
1. HA-DU
30 %
Germania
2. D'Hone Spezial
30 %
Germania
3. Pool 1 (gol)
35 %
Germania
4. Pool 2 (solid)
40 %
Germania
5. De Biesbosch-Danforth
50 %
Germania
6. Vicinay-Danforth
50 %
France
7. Vicinay AC 14
25 %
Franța
8. Vicinay Type 1
45 %
Franța
9. Vicinay Type 2
45 %
Franța
10. Vicinay Type 3
40 %
Franța
11. Stockes
35 %
Franța
12. D'Hone-Danforth
50 %
Germania
13. Schmitt high holding anchor
40 %
Olanda
Partea 2
Autorizarea și procedura de încercare a ancorelor speciale cu masa redusă (Reducerea valorilor maselor ancorelor determinată conform articolului 10.01 alineatele 1 până
la 4 din Anexei nr. 2)
1.
Capitolul 1 Procedura de aprobare
1.1
Ancorele speciale cu masă redusă, conform articolului 10.01 alineatul (5) din Anexa nr. 2 a ordinului trebuie să fie autorizate de către autoritățile competente. Autoritatea competentă determină reducerea autorizată a masei ancorelor pentru ancorele speciale în conformitate cu procedura indicată mai jos.
1.2
Autorizarea ca ancore speciale este posibilă numai dacă reducerea masei ancorelor s-a stabilit la cel puțin 15%.
1.3
Cererile pentru autorizarea unei ancore speciale în conformitate cu punctul 1.1 trebuie adresată autorității competente a statului membru. Zece copii ale următoarelor documente trebuie să fie anexate fiecărei cereri:
a)
O schiță cu dimensiunile și masa ancorei speciale, care conține dimensiunile principale și indicarea tipului pentru fiecare dimensiune de ancoră disponibilă;
b)
O schemă a forței de frânare pentru compararea ancorei A (conform punctului 2.2) și a ancorei speciale B ce urmează a fi autorizată, care a fost
realizată și evaluată de către o instituție special desemnată de către autoritatea competentă.
1.4
Autoritatea competentă informează Comisia despre orice cerere de reducere a masei ancorei pe care o consideră autorizată după încercare. Autoritatea competentă notifică prin urmare Comisia despre orice ancoră specială autorizată indicând tipul său și reducerea autorizată a masei ancorei. Autoritatea comunică solicitantului autorizației în decurs de 3 luni după informarea Comisiei cu condiția ca aceasta din urmă să nu aibă obiecțiuni.
2.
Capitolul 2 Procedura de încercare
2.1
Diagrama forței de frânare în conformitate cu punctul 1.3. trebuie să indice forța de frânare ca funcție de viteză pentru ancora de referință A și ancora specială B, ce va fi autorizată, pe baza încercărilor de la punctul 2.2 până la 2.5 de mai jos. Anexa nr. 1 indică una din posibilele încercări pentru forța de frânare.
2.2
Compararea ancorei de referință A utilizată la încercări trebuie să fie o ancoră convențională fără traversă corespunzătoare schiței și detaliilor date mai jos, având o masă de cel puțin 400 kg.
O toleranță de
5% se aplică la dimensiunile și masa dată. Totuși, zona suprafaței fiecărui vârf de ancoră trebuie să fie de cel puțin 0,15 m 2 .
2.3
Masa ancorei speciale B utilizată la încercări nu poate să devieze cu mai mult de 10% din masa ancorei de referință A. Dacă toleranțele sunt mai mari, forțele trebuie să fie recalculate proporțional cu masa.
2.4
Diagramele forței de frânare trebuie să dea o reprezentare liniară a vitezei (v) în domeniul 0 până la 5 km/h (viteza pe pământ). În final, trei încercări în direcția amonte pentru ancora de referință A și ancora specială B trebuie să fie efectuate alternativ, pe fiecare din cele două benzi ale fluviului, stabilite de către autoritățile competente, una cu pietriș grosier și una cu nisip fin. Pe Rhin banda 401- 402 km poate servi drept bandă de referință pentru încercările cu pietriș grosier și banda 480-481 km pentru încercările cu nisip fin.
2.5
Pentru fiecare încercare, ancora în curs de încercare trebuie trasă cu un cablu de ancoră din oțel cu lungimea între punctul de conectare la ancoră și la construcția navală sau la dispozitivul de remorcare de 10 ori mai mare decât înălțimea punctului de conectare la construcția navală față de solul de ancorare.
2.6
Procentul de reducere a masei ancorei este calculată cu următoarea formulă: PB
FA
AA
r = 75
.
(1 - 0,5
(
+
))
[%] PA
FB
AB
unde
r
procentul de reducere a masei ancorei pentru ancora specială B față de ancora de
referință A;
PA
masa ancorei de referință A; PB
masa ancorei speciale B;
FA
forța de susținere a ancorei de referință A la v = 0,5 km/h; FB
forța de susținere a ancorei speciale B la v = 0,5 km/h;
AA
zona de suprafață de pe diagrama forței de frânare definită prin:
-
linia paralelă la axa y la v = 0
-
linia paralelă la axa y la v = 5 km/h
-
linia paralelă la axa x la forța de susținere F = 0
-
curba forței de frânare pentru ancora de referință A;
Model de diagramă a forței de frânare (Determinarea zonelor suprafeței de frânare AA și AB)
AB
aceeași definiție ca pentru AA, cu excepția faptului că se utilizează curba forței de frânare pentru ancora specială B.
2.7
Procentul acceptabil este media celor șase valori ale lui r calculate în conformitate cu punctul 2.6.
Anexa nr. I la reglementările de inspecție
și autorizare a ancorelor speciale
Exemplu de metodă de încercare a ancorelor
la un convoi împins format din două barje într-o singură dană
Împingător
a doua barjă
prima barjă
Ancoră
Macara
Parâmă Parâmă de remorcare
Sarcină de tracțiune (dinamometru)Fundul râului
500 kg
750 kg
12 mm
24 mm
20 t
nisip / pietriș
43
Viteza de remorcare: 0
5 km/h Unghi de înclinare parâmă
1:10
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 8
Rezistența ferestrelor etanșe la apă
(Articolul 15.02 alineatul (16) al Anexei nr. 2)
1.
Generalități
Conform articolului 15.02 alineatul (16) al Anexei nr. 2 ferestrele etanșe la apă pot fi situate sub linia de supraimersiune dacă ele sunt etanșe la apă și nu pot fi deschise, sunt suficient de rezistente și respectă cerințele articolului 15.06 alineatul (14).
2.
Construcția hublourilor din bordaj etanșe la apă
Se consideră că cerințele articolului 15.02 alineatul (16) al Anexei nr. 2 au fost respectate dacă construcția ferestrelor etanșe la apă corespunde următoarelor reglementări.
2.1
Numai sticlă solidă corespunzătoare ISO 614, publicat 04/94, trebuie să fie utilizată.
2.2
Ferestrele rotunde trebuie să corespundă ISO 1751, publicat 04/94, Seria B: ferestre medii grele Tip: fereastră ce nu se deschide
2.3
Ferestrele rectangulare trebuie să corespundă ISO 3903, publicat 04/94, Seria E: ferestre grele Tip: fereastră ce nu se deschide
2.4
Ferestrele conforme standardului ISO pot fi înlocuite cu ferestre a căror construcție este cel puțin conformă cu cerințele punctelor 2.1 până la 2.3.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 9
Cerințe pentru instalațiile automate de pulverizare a apei sub presiune
(Articolul 10.03a alineatul (1) al Anexei nr. 2)
Instalațiile automate de pulverizare a apei sub presiune adecvate în sensul articolului 10.03a alineatul (1), trebuie să respecte următoarele cerințe:
1.
Instalația automată de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie gata de funcționare în orice moment atunci când sunt persoane la bord. Nu trebuie cerută nici o acționare suplimentară din partea membrilor de echipaj pentru punerea în funcțiune.
2.
Instalația trebuie să fie menținută permanent la presiunea necesară. Tubulaturile trebuie să fie umplute cu apă tot timpul până la duzele de pulverizare. Instalația trebuie să aibă alimentarea continuă cu apă de lucru. Nu se permite intrarea în instalație a nici unei impurități dăunătoare funcționării. Aparate corespunzătoare de indicare și instalațiile de încercare (de ex. manometre, indicatoare ale nivelului apei în tancul de presiune, tubulatură de încercare pompă) trebuie să fie instalate pentru monitorizarea și verificarea instalației.
3.
Pompa pentru alimentarea cu apă la duzele de pulverizare trebuie să funcționeze chiar dacă există o scădere de presiune în instalație. Pompa trebuie să fie dimensionată astfel încât să poată produce continu o alimentare suficientă cu apă la presiunea necesară dacă toate duzele de pulverizare, necesare pentru acoperirea suprafeței celei mai mari încăperi ce trebuie protejată, sunt activate simultan. Pompa trebuie să alimenteze în mod exclusiv instalația automată de pulverizare a apei sub presiune. În cazul defectării pompei trebuie să fie posibilă alimentarea duzelor de pulverizare cu o cantitate de apă suficientă de la o altă pompă de la bord.
4.
Instalația trebuie să fie împărțită în secțiuni cu cel mult 50 duze de pulverizare pentru fiecare secțiune.
5.
Numărul și repartizarea duzelor de pulverizare trebuie să asigure distribuirea efectivă a apei în încăperile ce urmează a fi protejate.
6.
Duzele de pulverizare trebuie să fie acționate la temperaturi între 68°C și 79°C.
7.
Instalarea componentelor instalației automate de pulverizare a apei sub presiune din încăperile ce sunt protejate trebuie să se limiteze la minimul necesar. Nici o componentă a instalației nu trebuie instalată în încăperea mașinilor principale.
8.
Indicatoarele vizuale și acustice trebuie să fie prevăzute într-unul sau mai multe locuri corespunzătoare, din care cel puțin unul trebuie să aibă permanent personal de deservire, arătând activarea instalației automate de pulverizare a apei sub presiune pentru fiecare secțiune.
9.
Alimentarea cu energie a instalației automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie asigurată cu două surse independente de energie care nu trebuie să fie instalate în același loc. Fiecare sursă de energie trebuie să poată alimenta întreaga instalație, fără asistență.
10.
O schemă a instalației automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie prezentată comisiei de inspecție pentru examinare înaintea montării instalației. Planul trebuie să indice tipurile și datele de funcționare a mașinilor și echipamentului utilizat. O instalație încercată și aprobată de către o societate de clasificare autorizată și care corespunde cel puțin prevederilor de mai sus poate fi autorizată fără încercare suplimentară.
11.
Existența unei instalații automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie indicată în Certificatul comunitar la pct. 43.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 10
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 11
Completarea Certificatului comunitar
1.
Generalități
1.1
Formulare
Pentru completarea Certificatului comunitar trebuie folosite numai formularele autorizate de către autoritatea competentă. Formularele trebuie să fie completate numai pe o parte.
În cazul emiterii unui nou Certificat comunitar, toate paginile 1 până la 13 trebuie să fie incluse, chiar dacă unele pagini nu au înregistrări.
1.2
Metodă de înregistrare
Înregistrările din Certificatul comunitar trebuie să fie dactilografiate sau tipărite la calculator. Înregistrările efectuate de mână se pot face numai în cazuri excepționale. Înregistrările trebuie să fie de neșters. Culoarea scrierii trebuie să fie numai neagră sau albastră. Ștersăturile trebuie făcute în roșu.
2.
Înregistrări
2.1
Eliminarea alternativelor
Unde înregistrările sunt marcate cu (*) acelea care nu sunt corespunzătoare trebuie șterse.
2.2
Rubrici fără înregistrări
Dacă la oricare din punctele 1 până la 48 nu este necesară sau posibilă nici o înregistrare, trebuie trasă o linie orizontală pe întreg spațiul rubricii.
2.3
Pagina finală a Certificatului comunitar
Dacă nu se cer pagini suplimentare după pagina 13 (vezi punctul 3.2.3), trebuie să fie șterse cuvintele "se continuă pe pagina următoare (*)" de la sfârșitul paginii 13.
2.4
Modificări
2.4.1
Prima modificare inițială scrisă de mînă pe o pagină
O pagină poate fi modificată numai o singură dată, totuți câteva modificări pot fi efectuate în acel moment. O linie roșie trebuie trasă peste orice detaliu ce urmează a fi modificat. Un punct alternativ eliminat anterior (vezi punctul 2.1) sau un punct lăsat anterior necompletat (vezi punctul 2.3) trebuie să fie subliniat cu roșu. Detaliile noi nu trebuie să fie introduse în câmpul modificat, dar pe aceeași pagină, sub titlul "Modificări", linia "Această pagină a fost înlocuită" trebuie să fie ștearsă.
2.4.2
Modificări ulterioare scrise de mână pe o pagină
Pentru modificări ulterioare, pagina trebuie să fie înlocuită și modificările necesare precum și orice modificări anterioare trebuie să fie înregistrate direct la rubricile corespunzătoare. Sub titlul "Modificări", linia "modificare la rubrica(le)" trebuie să fie ștearsă.
Pagina veche trebuie să fie reținută de comisia de inspecție care a emis inițial Certificatul comunitar.
2.4.3
Modificări de date prelucrate electronic
În cazul modificărilor de date prelucrate electronic, pagina trebuie să fie înlocuită și modificările necesare, precum și orice modificări anterioare trebuie să fie înscrise direct în rubrica corespunzătoare. Sub titlul "Modificări", linia "modificări la rubrica(le) trebuie să fie ștearsă.
Pagina veche trebuie să fie reținută de comisia de inspecție care a emis inițial Certificatul comunitar.
2.5
Corectarea prin acoperire
Acoperirea înregistrărilor sau acoperirea detaliilor adăugate ulterior la o rubrică nu se permite.
3.
Înlocuire și adăugare de pagini
3.1
Înlocuire pagini
Pagina 1 a Certificatului comunitar nu trebuie să fie înlocuită niciodată. Pentru înlocuirea altor pagini, procedurile menționate la punctul 2.4.2 sau punctul 2.4.3 trebuie să fie aplicate.
3.2
Adăugare de pagini
Dacă nu există spațiu suficient pentru înregistrări ulterioare pe paginile 10, 12 sau 13 ale Certificatul comunitar, se pot anexa pagini suplimentare.
3.2.1
Prelungire/Confirmare valabilitate
Dacă mai este necesară prelungirea după ce certificatul a fost deja prelungit de șase ori, se adaugă în partea de jos a paginii 10 cuvintele "Continuare pe pagina 10a", și un format de pagină 10 se numerotează cu 10a, introducându-se după pagina 10. Următoarea înscriere se efectuează la punctul 49 din partea de sus a paginii 10a. Cuvintele "Continuare pe pagina 11" se înscriu în partea de jos a paginii 10a.
3.2.2
Prelungirea certificatului pentru instalația de gaz lichefiat
O procedură similară punctului 3.2.1 se adoptă cu pagina 12a introdusă după pagina 12.
3.2.3
Anexa la certificatul navei
În partea de jos a paginii 13, se șterg cu roșu cuvintele "Sfârșit certificat navă", se subliniază cu roșu cuvintele "Continuare pe pagina (*)" și se înscrie numărul de pagină 13a. Această modificare trebuie să aibă ștampila oficială. Formatul paginii 13 este numerotat ca pagina 13a introducându-se după pagina 13. Prevederile pct. 2.2 se aplică în mod analog paginii 13a.
Aceeași procedură este urmată și pentru anexele care urmează (paginile 13b, 13c, etc.).
4.
Explicații pentru rubrici individuale
Rubricile care nu au nevoie de explicații, nu sunt menționate în cele ce urmează.
2.
dacă este necesar, se introduc termeni conform articolului 1.01. Alte tipuri de nave trebuie să fie înscrise cu numirea cumună acceptată.
15.
Această secțiune trebuie să fie completată numai pentru construcțiile navale la care cel puțin una din proprietățile 1.1 sau 1.2 sau 3 de la rubrica 14 nu este ștearsă, iar în caz contrar întreg tabelul trebuie șters.
15.1
În coloana tabelului "schița formațiunii" numărul(ele) structurilor descrise trebuie să fie înscrise. Liniile fără înregistrări trebuie tăiate.
Formații suplimentare se pot desena și trebuie să fie redactate la 18, 19, 20, etc.
Dacă nu reiese clar din proprietatea "capabil de împingere" din certificatul anterior al navei care formațiuni sunt autorizate, mențiunea din certificatul anterior al navei poate fi transferată la punctul 52. "vezi punctul 52" trebuie să fie înregistrată în linia 1 a tabelului "Formațiune autorizată".
15.2
Cuplaje
Trebuie să fie înscrise numai detaliile cuplajului dintre construcția navală care împinge
și partea împinsă din convoi.
17.-20. Detaliile conform certificatului de tonaj 17-19 cu două zecimale și 20 fără zecimale. Lungimea totală și lățimea totală dau dimensiunile maxime ale construcției navale, inclusiv toate părțile fixe proiectate. Lungimea L și lățimea B dau dimensiunile maxime ale corpului (vezi de asemenea articolul 1.01 Definiții).
21.
Capacitatae de încărcare pentru navele de mărfuri în t conform certificatului de tonaj pentru pescajul maxim conform pct. 19.
Deplasamentul pentru toate celelalte construcții navale în m 3 . Dacă certificatul de tonaj nu este disponibil, se calculează deplasamentul din produsul coeficientului bloc și lungimea L WL , lățimea B WL
și pescajul mediu la imersiunea maximă.
23.
Numărul de cușete disponibile pentru pasageri (inclusiv paturile pliante și altele similare).
24.
Numai pereții transversali etanși la apă care se extind dintr-un bord în altul al navei trebuie să fie luați în considerare.
26.
Dacă este necesar, următorii termeni trebuie utilizați:
-
capace operate manual ale gurii de magazie;
-
capace operate manual cu role ale gurii de magazie;
-
capace operate manual glisante ale gurii de magazie;
-
capace operate mecanic glisante ale gurii de magazie;
-
capace operate mecanic ale gurii de magazie.
Alte tipuri de capace ale gurii de magazie trebuie să fie înregistrate cu numirea comună acceptată.
Orice magazie care nu are un capac trebuie să fie indicată, de ex. la punctul 52.
28.
Cifră fără zecimale.
30., 31.
și 33.
Fiecare coloană de vinci trebuie să fie considerată ca un vinci indiferent de numărul de ancore sau cabluri de remorcare legate de el.
34.
La "Alte instalații" trebuie să fie înscrise instalații care nu utilizează pana cârmei (de ex. cârma cu elice, propulsia cicloidală, sistem propulsor prova).
Se înscriu de asemenea motoarele electrice auxiliare pentru acționarea manuală.
Cu sistemele propulsor prova, "controlate de la distanță" se face referire numai la comenzile de la distanță acționate din postul de guvernare din timonerie.
35.
Trebuie să fie înscrise numai valorile teoretice conform articolului 8.08 alineatele (2)
și
(3), articolul 15.01 alineatul (1) litera (c) și articolul 15.08 alineatul (5) și numai pentru construcțiile navale a căror chilă a fost pusă după 18.10.1984.
36.
O schiță poate fi necesară pentru clarificare.
37.
Trebuie să fie înscrise numai valorile teoretice, fără reducere, conform articolului 10.01 alineatele (1) până la (4).
38.
Trebuie să fie înscrise numai lungimile minime și valorile sarcinii de rupere conform articolului 10.01 alineatul (10) și (11).
39.
, 40. Trebuie să fie înscrise numai lungimile minime și valorile sarcinii de rupere conform articolului 10.02 alineatul (2).
42
Comisia de inspecție poate adăuga articole la lista de echipament necesar. Acestea trebuie să fie justificate ca esențiale pentru siguranța navei pentru tipul respectiv de navă sau zonei sale de exploatare. Completările trebuie să fie înscrise la punctul 52.
Coloana din stânga, rândurile 3 și 4: pentru navele de pasageri, primul punct se taie, iar la cel de-al doilea punct se înscrie lungimea pasarelei stabilită de comisia de inspecție. Pentru toate celelalte nave, cel de-al doilea punct se taie complet sau, dacă comisia de inspecție a permis o lungime mai mică decât se prevede la articolul 10.02 alineatul (2) litera (d), se taie doar prima jumătate și se înscrie lungimea pasarelei.
Coloana din stânga, rândul 6: se înscrie numărul de truse de prim ajutor obligatorii în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2) litera (f) și cu articolul 15.08 alineatul (9).
Coloana din stânga, rândul 10: se înscrie numărul de recipiente rezistente la foc obligatorii în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (1) literele (d)-(f).
43.
Stingătoarele de incendiu portabile cerute de alte reguli de siguranță, de ex. Regulamentul pentru transportul mărfurilor periculoase pe Rhin (ADNR), nu sunt incluse aici.
44.
Rândul 3: în certificatele comunitare care urmează să fie prelungite înainte de 1.1.2010 sau, dacă se aplică capitolul 24a, înainte de 1.1.2025 se taie «în conformitate cu EN 395:1998 sau 396:1998» în cazul în care la bord nu se află nici o vestă de salvare care corespunde acestor standarde.
Rândul 4: în cazul în care certificatele comunitare sunt prelungite după 1.1.2015 sau, dacă se aplică capitolul 24a, înainte de 1.1.2030 ori dacă se aduce la bord o nouă barcă, se taie «cu un set de vâsle, o parâmă și un ispol». De asemenea, se taie «în conformitate cu EN 1914:1997» dacă la bord nu se află nici o barcă care corespunde acestui standard.
46.
Ca regulă generală, operarea continuă nu trebuie introdusă dacă există aici o lipsă de cușete sau există niveluri excesive de zgomot.
50.
Expertul trebuie să semneze numai după ce a completat el însuși pagina 11.
52.
Aici pot fi indicate ori restricții, scutiri și explicații sau altele similare, care se aplică înregistrărilor la punctele individuale.
5.
Prevederi tranzitorii
5.1
Certificate comunitare existente
Cu excepția articolului 2.09 alineatul (2), prelungiri suplimentare la Certificatele comunitare existente nu vor fi acordate.
5.2
Înlocuirea după o inspecție periodică
După o inspecție periodică a navei care încă nu are un Certificat comunitar aliniat la modelul din Anexa nr. 5, partea 1, trebuie să fie emis un Certificat comunitar. Articolul 2.09 alineatul (4) și articolul 2.17 trebuie aplicate.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 12
Tancurile de combustibil de pe mijloacele plutitoare
(Articolul 8.05 alineatul (1) și articolul 17.02 alineatul (1d) ale Anexei nr. 2)
Conform articolului 8.05 alineatul (1), tancurile de combustibil trebuie să facă parte din corp sau trebuie să fie foarte bine fixate de acesta.
Tancurile pentru alimentarea cu combustibil a motoarelor echipamentului de lucru de pe mijloacele plutitoare nu trebuie să facă parte din corp sau să fie foarte bine fixate de acesta. Tancurile mobile pot fi folosite, cu condiția ca acestea să corespundă următoarelor condiții:
1.
Capacitatea lor nu trebuie să depășească 1000 litri.
2.
Trebuie să fie posibilă fixarea suficient de ferm a acestor tancuri și împământarea acestora.
3.
Tancurile trebuie să fie executate din oțel cu pereți cu o grosime suficientă și trebuie să fie instalate pe o tavă colectoare. Aceasta trebuie să fie construită astfel încât să împiedice scurgerea de combustibil care contaminează căile navigabile. Se poate omite tava colectoare dacă se utilizează tancuri cu dublu înveliș cu o instalație de protecție la scurgere sau de avertizare a scurgerii, și dacă sunt umplute numai printr-o valvulă automată de alimentare cu combustibil. Se va considera că prevederile de la punctul 3 au fost respectate dacă se utilizează un tanc a cărui construcție a fost certificată și aprobată conform reglementărilor unuia din statele membre.
Trebuie efectuată o înregistrare corespunzătoare în Certificatul comunitar.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 13
Grosimea minimă a corpului la barje
(Articolul 3.02 alineatul (1) al Anexei nr. 2)
Conform articolului 2.09, la inspecțiile periodice la barjele care sunt în mod exclusiv remorcate, comisia de inspecție poate permite abateri minore de la articolul 3.02 alineatul (1) litera (b) în ceea ce privește grosimea minimă a tablelor învelișului corpului. Abaterea nu trebuie să fie mai mare de 10%, și grosimea minimă a corpului nu trebuie să fie mai mică de 3mm.
Abaterea trebuie înregistrată într-o nouă versiune a Certificatului comunitar.
La punctul 14 al Certificatului comunitar, trebuie aplicată numai proprietatea nr. 6.2 "Remorcată ca și construcție navală nepropulsată".
Proprietățile Nr. 1 până la 5.3 trebuie să fie șterse.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 14
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 15
Deplasarea navei cu propria putere
(Articolul 10.03b alineatul (2) litera (a), articolul 15.07 alineatul (1), articolul 22a.05 alineatul (1) litera (a) ale Anexei nr. 2)
1.
Cerința minimă pentru deplasarea navei
Conform articolului 10.03b alineatul (2) litera (a), articolului 15.07 alineatul (1) și articolului 22a.05 alineatul (1) litera (a), “ deplasarea navei cu propria putere” este considerată suficientă dacă, atunci când, utilizând propulsorul prova, nava sau formațiunea propulsată de către navă, atinge o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa și o viteză de rotație de 20 o /min se poate induce și menține în timpul marșului la o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa.
2.
Probe de navigație
Articolele 5.03 și 5.04 trebuie să fie respectate în scopul verificării cerințelor minime.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 16
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 17
Instalația corespunzătoare de semnalizare a incendiului
(Articolul 10.03b alineatul (3), articolul 15.11 alineatul (17) ale Anexei nr. 2)
Instalațiile de semnalizare a incendiului sunt considerate a fi corespunzătoare dacă respectă următoarele condiții:
0.
Componente
0.1
Instalațiile de semnalizare a incendiului se compun din:
a)
instalația de detectare a incendiului,
b)
instalația de indicare a incendiului,
c)
panou de comandă,
precum și o sursă externă de alimentare.
0.2
Instalația de detectare a incendiului se poate împărți într-una sau mai multe zone de incendiu.
0.3
Instalația de detectare a incendiului poate avea unul sau mai multe dispozitive de indicare.
0.4
Panoul de comandă este sistemul de control central al instalației de semnalizare a incendiului. Acesta include de asemenea părți ale indicatorului de incendiu (de ex. dispozitivul de indicare).
0.5
O zonă de detectare a incendiului poate să aibă unul sau mai mulți detectori.
0.6
Detectoarele de incendiu pot fi:
a)
detectoare de căldură,
b)
detectoare de fum,
c)
detectoare de ioni,
d)
detectoare de flacără,
e)
detectoare combinate (detectoare de incendiu care combină două sau mai multe detectoare indicate la a) până d)).
Detectoarele de incendiu, care răspund la alți parametri care indică apariția unui incendiu, pot fi aprobate de către comisia de inspecție cu condiția ca aceștia să nu fie mai puțin sensibile decât detectoarele indicate la a) până la e).
0.7
Detectoarele de incendiu pot fi instalate
a)
cu sau
b)
fără
identificare individuală.
1.
Cerințe constructive
1.1
Generalități
1.1.1
Instalațiile obligatorii de semnalizare a incendiului trebuie să fie funcționale în orice moment.
1.1.2
Detectoarele de incendiu cerute conform punctului 2.2 trebuie să fie automate. Pot fi instalate detectoare suplimentare de incendiu acționate manual.
1.1.3
Instalația și componentele sale trebuie să poată rezista la fluctuațiile și supratensiunile tranzitorii curente, schimbărilor temperaturii mediului ambiant, vibrațiilor, umidității, șocurilor, impacturilor și coroziunii care se pot produce pe navă în mod curent.
1.2
Alimentarea cu energie
1.2.1
Sursele de energie și circuitele electrice necesare pentru funcționarea instalației de semnalizare a incendiului trebuie să aibă control autonom. Orice defecțiune trebuie să activeze o instalație de semnalizare vizuală și acustică pe panoul de comandă care este diferit de semnalul pentru semnalizarea incendiului.
1.2.2
Trebuie să existe cel puțin două surse de tensiune pentru partea electrică a instalației de semnalizare a incendiului, din care una trebuie să fie o instalație de tensiune pentru caz de urgență (de ex. sursă de tensiune pentru caz de urgență și un dispozitiv de comutare în caz de urgență). Trebuie să existe două alimentări de intrare separate numai pentru acest scop. Acestea trebuie să ducă la un comutator automat aflat pe panoul de comandă sau în apropierea acestuia care este destinat instalației de semnalizare a incendiului. Pe navele pentru voiaje de zi, având o lungime LWL de până la 25 m și navele cu motor este suficientă o alimentarea separată de tensiune pentru caz de urgență.
1.3
Instalația de detectare a incendiului
1.3.1
Detectoarele de incendiu trebuie să fie grupate în zone de detectare a incendiului.
1.3.2
Instalațiile de detectare a incendiului nu trebuie să fie utilizate în alt scop. Prin derogare, închiderea ușilor conform articolului 15.11 alineatul (8) și funcțiile similare pot fi puse în funcțiune și indicate pe panoul de comandă.
1.3.3
Instalațiile de detectare a incendiului trebuie să fie proiectate astfel încât prima alarmă de incendiu indicată să nu împiedice declanșarea alarmelor de incendiu prin alte detectoare.
1.4
Zone de detectare a incendiului
1.4.1
În cazul în care detectoarele de incendiu nu pot fi identificate în mod individual de la distanță, o zonă de detectare nu trebuie să supravegheze mai mult de o punte. Acest lucru nu se aplică unei zone de detectare a incendiului care supraveghează o casă a scării închisă.
Pentru a evita întârzierile în detectarea originii incendiului, numărul de spații închise incluse în fiecare zonă de detectare a incendiului trebuie să fie limitat. Nu trebuie să fie mai mult de cincizeci de spații închise într-o zonă de detectare.
În cazul în care instalația de detectare a incendiului permite identificarea de la distanță a detectoarelor individuale de incendiu, zonele de detectare a incendiului pot supraveghea câteva punți și orice număr de zone închise.
1.4.2
La navele de pasageri care nu au o instalație de detectare a incendiului care permite identificarea detectoarelor individuale de incendiu, o zonă de detectare a incendiului nu poate să cuprindă mai mult decât zona constituită conform articolului 15.11 alineatul (10). Punerea în funcțiune a unui detector de incendiu într-o cabină individuală din această zonă de semnalizare a incendiului trebuie să declanșeze un semnal vizual și acustic pe culoarul din exteriorul acelei cabine.
1.4.3
Bucătăriile, încăperile de mașini și încăperile de căldări trebuie să constituie zone separate de detectare a incendiului.
1.5
Detectoare de incendiu
1.5.1
În calitate de detectoare trebuie utilizați numai detectoare de căldură, fum și ioni. Alte tipuri se pot utiliza numai ca detectoare suplimentare.
1.5.2
Detectoarele de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat.
1.5.3
Toate detectoarele de incendiu automate trebuie să fie construite astfel încât să poată fi încercate pentru a se asigura că ele funcționează corect și sunt repuse în serviciu fără a trebui pusă la loc vreo componentă.
1.5.4
Detectoarele de fum trebuie să fie amplasate astfel încât să răspundă unei reduceri de vizibilitate per metru, datorată fumului, de 2% până la 12.5%. Detectoarele de fum prevăzute în bucătării, încăperile de mașini și încăperile de căldări trebuie să se încadreze în limitele de sensibilitate care respectă cerințele comisiilor de inspecție, la care trebuie să se evite conectarea sub nivelul sensibilității sau al suprasensibilității detectorului.
1.5.5
Detectoarele de căldură trebuie să fie amplasate astfel încât la creșterea temperaturii cu mai puțin de 1°C/min acestea să funcționeze la temperaturi între 54°C și 78°C.
La creșteri mai mari de temperatură, detectorul de căldură trebuie să funcționeze în limitele de temperatură, caz în care se va evita nivelul scăzut al sensibilității sau al suprasensibilității detectorului de căldură.
1.5.6
Cu acordul comisiei de inspecție, temperatura permisă de funcționare a detectoarelor de căldură poate fi mărită la 30°C peste temperatura maximă din partea superioară a încăperilor de mașini și căldări.
1.5.7
Sensibilitatea detectoarelor de flacără trebuie să fie suficientă pentru detectarea flăcărilor în raport cu un spațiu iluminat. Detectoarele de flacără trebuie să fie de asemenea prevăzute cu o instalație pentru identificarea erorilor eronate.
1.6
Instalația de detectare a incendiului și panoul de comandă
1.6.1
Activarea unui detector de incendiu trebuie să declanșeze un semnal vizual și acustic pentru semnalizarea incendiului la panoul de comandă și dispozitivele indicatoare.
1.6.2
Panoul de comandă și dispozitivele indicatoare trebuie amplasate într-un loc în care se află permanent echipajul sau personalul de la bord. Un indicator trebuie să fie la poziția timonierului.
1.6.3
Dispozitivul de indicare trebuie să indice cel puțin zona de detectare a incendiului în care a fost activat un detector de incendiu.
1.6.4
Pe fiecare dispozitiv de indicare sau lângă acesta trebuie să existe o informație clară cu privire la zonele supravegheate și poziția zonelor de detectare a incendiului.
2.
Cerințe de instalare
2.1
Detectoarele de incendiu trebuie să fie instalate astfel încât să se asigure cea mai bună posibilă funcționare a instalației. Locurile din apropierea curenților de punte și a puțului de ventilație sau alte locuri în care curenții de aer ar putea afecta nefavorabil funcționarea instalației și locurile în care șocurile sau deteriorările mecanice sunt probabile trebuie să fie evitate.
2.2
În general, detectorii situați pe plafon trebuie să se afle la cel puțin 0,5 metri față de pereții transversali. Distanța maximă între detectorii de incendiu și pereții transversali trebuie să corespundă valorilor indicate în următorul tabel:
Tipul detectorului de incendiu
Zona cu suprafață maximă a podelei per detector de
incendiu
Distanța maximă între detectorii de incendiu
Distanța maximă a detectorilor de căldură față de
pereții transversali
Căldură
37 m 2
9 m
4.5 m
Fum
74 m 2
11 m
5.5 m
Comisia de inspecție poate stipula sau aproba alte distanțe pe baza încercărilor pentru determinarea caracteristicilor detectorilor.
2.3
Trecerea cablajului electric pentru instalația de semnalizare a incendiului prin încăperea mașinilor și încăperea căldărilor sau alte zone cu risc ridicat la incendiu nu se permite în afară de cazul în care acesta este necesar pentru detectarea incendiului în aceste zone sau conectarea la alimentarea corespunzătoare cu energie.
3.
Încercare
3.1
Instalațiile de semnalizare a incendiului trebuie să fie încercate de către un expert
a)
după instalare,
b)
regulat, dar cel puțin la doi ani.
În cazul încăperilor de mașini și al încăperilor de căldări aceste încercări trebuie să fie efectuate în diferite condiții de exploatare și ventilație.
3.2
Trebuie emis un certificat de inpecție, semnat de inspector, indicând data inspecției.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 18
Demonstrarea flotabilității, asietei și stabilității diferitelor părți ale navei
(Articolul 22a.05, alineatul (2), în legătură cu articolul 22.02 și 22.03 al Anexei nr. 2)
1.
Pentru demonstrarea flotabilității, asietei și stabilității părților unei nave care a fost compartimentată conform articolului 22a.05, alineatul (2), litera (a), se consideră că ambele părți au fost parțial sau complet descărcate în prealabil sau că containerele care se extind dincolo de gurile de magazii au fost în mod corespunzător protejate la alunecare.
2.
Pentru fiecare din cele două părți, trebuie deci respectate următoarele cerințe atunci când se calculează stabilitatea în conformitate cu articolul 22.03 (condiții limită și metode de calcul pentru confirmarea stabilității navelor care transportă containere fixe):
-înălțimea metacentrică MG nu trebuie să fie mai mică de 0,50 m,
-trebuie să fie asigurat un bord liber rezidual de cel puțin 100 mm,
-viteza de care se va ține cont trebuie să fie de 7 km/h,
-presiunea vântului trebuie să fie luată ca fiind egală cu 0,01 t/m 2 .
3.
Unghiul de înclinare ( 5 0 ) nu trebuie să corespundă părților navei compartimentate în conformitate cu articolul 22a.05, alineatul (2), din moment ce acesta a fost prescris pentru containere nesecurizate prin coeficientul de frecare.
Efectul brațului de înclinare al suprafețelor libere de lichid trebuie să fie luat în considerare în conformitate cu formula dată în articolul 22.02, alineatul (1) litera (e).
4.
Cerințele de la punctele 2 și 3 trebuie considerate a fi fost respectate dacă, pentru fiecare din cele două părți, sunt respectate cerințele de stabilitate indicate în alineatul 9.1.0.95.2 din Ordonanța cu privire la transportul mărfurilor periculoase pe Rhin (ADNR).
5.
Confirmarea stabilității diferitelor părți ale navei poate fi obținută pe baza ipotezei că încărcătura este repartizată în mod uniform – ca distribuția egală a mărfii – dacă aceasta nu este în acest caz – aceasta se poate realiza înaintea compartimentării, sau altfel nava trebuie să fie neîncărcată în mare parte.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 19
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 20
Echipamentul navelor care vor fi exploatate conform astandardelor S1 și S2
(Articolul 23.09 al Anexei nr. 2)
1.
Introducere generală
Conform articolului 23.09, alineatul (1) din Anexa nr. 2 a ordinului, navele pentru care se intenționează exploatarea conform standardelor S1 și S2 trebuie să corespundă prevederilor din acest articol. Conform articolului 23.09, alineatul (1), comisia de inspecție trebuie să ateste în Certificatul comunitar că nava corespunde prezentelor prevederi.
Prezentele prevederi constituie cerințe suplimentare pentru echipamente care se aplică suplimentar cerințelor pe care o navă trebuie să le îndeplinească pentru a i se emite Certificatul comunitar. Prevederile articolului 23.09 care pot fi interpretate în diferite moduri vor fi clarificate în următoarea Instrucțiune administrativă. În consecință, prevederile articolului 23.09, alineatul (1), din Anexa nr. 2 trebuie să fie interpretate după cum urmează:
2.
Articolul 23
09
2.1
Alineatul (1.1) litera (a) – Configurarea instalației de propulsie
Dacă o navă este prevăzută cu un motor principal direct reversibil, instalația de aer comprimat care se cere pentru inversarea sensului împingerii trebuie:
a)
să fie permanent menținută sub presiune printr-un compresor reglat în mod automat, sau
b)
când se declanșează o alarmă în timonerie, să fie presurizată cu ajutorul unui motor auxiliar care poate fi pornit din poziția de guvernare. Dacă motorul auxiliar are propriul rezervor de combustibil, atunci – în conformitate cu articolul 8.05, alineatul (13) – trebuie să existe un dispozitiv de avertizare în timonerie pentru a indica dacă nivelul de umplere nu este suficient pentru asigurarea viitoarei operării sigure.
2.2
Alineatul (1.1) litera (b) – Niveluri de santină în încăperea motoarelor principale
Dacă instalația de guvernare prova este necesară astfel încât să fie îndeplinite cerințele de manevră din Capitolul 5, încăperea care conține instalația de guvernare prova trebuie să fie considerată a fi ca și încăperea motoarelor principale.
2.3
Alineatul (1.1) litera (c) – Alimentarea automată cu combustibil
2.3.1
Dacă instalația de propulsie are un tanc de consum zilnic
a)
conținutul său trebuie să fie suficient pentru a se asigura că instalația de propulsie va funcționa pe o perioadă de 24 de ore, asigurând un consum egal cu 0,25 litri/kWxh,
b)
pompa de alimentare cu combustibil pentru reumplerea tancului de consum zilnic trebuie să fie funcțională în mod continuu, sau
c)
pompa de alimentare cu combustibil trebuie să fie prevăzută cu:
-un întrerupător care pune în funcțiune automat pompa de alimentare cu combustibil atunci când tancul de consum zilnic atinge un anumit nivel scăzut; și
-un întrerupător care scoate din funcțiune automat pompa de alimentare cu combustibil atunci când tancul de consum zilnic este plin.
2.3.2
Tancul de consum zilnic are un dispozitiv de semnalizare a nivelului de alarmă care respectă cerința articolului 8.05, alineatul (13).
2.4
Alineatul (1.1) litera (d) – Nu se cere o anumită forță pentru instalația de guvernare
Instalația de guvernare acționată hidraulic îndeplinește această cerință. Instalația de guvernare acționată manual nu trebuie să necesite o forță mai mare de 160 N pentru a fi pusă în funcțiune.
2.5
Alineatul (1.1) litera (e) – Semnale optice și acustice cerute pe timpul voiajului
Semnalele optice nu includ cilindrii, sfere, conuri sau conuri duble cerute de regulile autorității de navigație națională sau internațională.
2.6
Alineatul (1.1) litera (f) – Comunicarea directă și comunicarea cu încăperea mașinilor
2.6.1
Comunicarea directă trebuie să se considere a fi asigurată dacă:
a)
contactul vizual direct este posibil între timonerie și pozițiile de control pentru vinciuri și bolarzi din sectorul prova sau pupa al navei și distanța de la timonerie la aceste poziții de control nu este mai mare de 35 m; și
b)
cabinele de locuit sunt direct accesibile din timonerie.
2.6.2
Comunicarea cu încăperea mașinilor se consideră a fi asigurată dacă semnalul indicat la articolul 7.09, alineatul (3), fraza a doua, poate fi operat independent printr-un alt mijloc decât comutatorul indicat la articolul 7.09, alineatul (2).
2.7
Alineatul (1.1) litera (i) – Manivele și mijloace similare de rotație
Acestea includ:
a)
Vinciurile de ancoră acționate manual (forța maximă cerută se consideră că este atunci când ancorele sunt suspendate în mod liber);
b)
Manivelele pentru ridicarea capacelor gurilor de magazie;
c)
Manivelele de troliu de catarg și pe coș.
Acestea nu includ:
a)
Manivelele folosite poentru pornirea motoarelor auxiliare;
b)
Troliile de deplasare sau de cuplare.
2.8
Alineatul (1.1) litera (m) – Amenajarea ergonomică
Se consideră că prevederile sunt respectate dacă:
a)
timoneria este amenajată în conformitate cu Standardul european EN 1864:1997, sau
b)
timoneria este proiectată pentru navigația cu ajutorul radarului de o singură persoană,
c)
timoneria îndeplinește următoarele cerințe:
aa)
Aparatele de control și instrumentele de monitorizare sunt în câmpul de vizibilitate prova și se află situate pe un arc de cel mult 180 0
(90 0
în tribord și 90 0
în babord), inclusiv podeaua și plafonul. Ele trebuie să fie clar lizibile și vizibile din poziția normală a timonierului.
bb)
Comenzile principale, ca de ex. timona sau maneta de guvernare, butoanele de comandă mașini, butoanele de comandă radio și butoanele de comandă pentru semnalele acustice și panoul albastru trebuie să fie dispuse astfel încât distanța dintre butoanele de comandă din tribord și cele din
babord să nu fie mai mare de 3 m. Timonierul trebuie să poată pune în funcțiune motoarele fără a da drumul butoanelor de comandă pentru instalația de guvernare și să poată în același timp să opereze alte butoane de comandă ca de ex. instalația radio, butoanele de comandă pentru semnalele acustice și semnalele
de
avertizare
și
manevră
cerute
sub
reglementările
corespunzătoare
naționale
și internaționale ale autorității de navigație.
cc)
Semnalele de avertizare și manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naționale și internaționale ale autorității de navigație, sunt acționate electric, pneumatic, hidraulic sau mecanic. Prin derogare, pot fi acționate cu ajutorul unui cablu metalic de întindere numai dacă funcționarea în siguranță din timonerie este posibilă în acest fel.
3.
Articolul 23
09
3.1
Alineatul (1.2) litera (a) – O motonavă care navighează separat
Motonavelor care conform Certificatului comunitar sunt de asemenea apte pentru împingere, dar care:
a)
nu au vinciuri de cuplare acționate hidraulic sau electric, sau
b)
au vinciuri de cuplare acționate hidraulic sau electric care nu respectă cerințele de la punctul
3.3 ale acestei Instrucțiuni administrative
trebuie să li se acorde standardul S2 ca motonavă care navighează separat.
Nota “Standardul S2 nu se aplică motonavei când împinge” trebuie să fie înscrisă la rubrica 47 din Certificatul comunitar.
3.2
Alineatul (1.2) litera (c) – Convoi împins
Motonavele care, conform Certificatului lor comunitar, sunt apte pentru împingere și sunt prevăzute cu vinciuri de cuplare acționate hidraulic sau electric care îndeplinesc cerințele punctului 3.3 ale acestei Instrucțiuni administrative, dar care nu au un propulsor de manevră prova trebuie să li se acorde standardul S2 ca motonavă pentru împingerea unui convoi. Nota “Standardul S2 nu se aplică motonavei care navighează separat” trebuie să fie înscrisă la rubrica 47 din Certificatul comunitar.
3.3
Alineatul (1.2) litera (c), prima frază și alineatul (1.2) litera (d), prima frază – Trolii speciale sau dispozitive echivalente pentru tensionarea cablurilor de cuplare (dispozitive de cuplare)
Troliile de cuplare cerute sunt echipamentul minim specificat în conformitate cu articolul 16.01, alineatul (2), care, conform Instrucțiunilor administrative nr.3, punctele 2.1 și 2.2 (conexiuni longitudinale), servesc la preluarea forțelor de cuplare și care respectă următoarele cerințe:
a)
Dispozitivul trebuie să asigure forța de întindere cerută pentru cuplarea numai prin mijloace mecanice.
b)
Comanda pentru dispozitiv trebuie să fie amplasată chiar pe dispozitiv. Prin derogare, comanda de la distanță este permisă cu condiția ca:
-Persoana care operează dispozitivul să aibă o vedere liberă nerestricționată a dispozitivului de la poziția de comandă;
-Există un dispozitiv la poziția de comandă pentru a preveni funcționarea neintenționată;
-Dispozitivul are o oprire în caz de urgență.
c)
Dispozitivul trebuie să aibă un dispozitiv de frânare care să acționeze imediat dacă comenzile sunt slăbite sau dacă lipsește forța motrice.
d)
Trebuie să fie posibilă eliberarea manuală a parâmei de cuplare dacă lipsește forța motrice.
3.4
Alineatul (1.2) litera (c), a doua frază și alineatul (1.2) litera (d), a doua frază – Operarea propulsorului prova
Comanda pentru operarea propulsorului prova trebuie să fie instalată în mod permanent în timonerie. Cerințele articolului 7.04, alineatul (8) trebuie să fie îndeplinite. Cablajul electric pentru operarea propulsorului prova trebuie să se afle instalat în mod permanent până la pupa navei autopropulsate care împinge sau până la împingător.
3.5
Alineatul (1.2) litera (e) – Manevrabilitatea echivalentă
Manevrabilitatea echivalentă trebuie să fie asigurată cu ajutorul unui sistem de propulsie care este format din:
a)
o acționare cu mai multe elici și cel puțin două sisteme independente de propulsie cu puteri similare de ieșire,
b)
cel puțin un propulsor cicloidal,
c)
cel puțin o cârmă activă sau
d)
cel puțin o instalație de propulsie cu jet de apă la 360 0
.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 21
Cerințe pentru iluminatul de joasă înălțime
(Articolul 15.06 alineatul (7); articolul 22b.10 litera (d) ale Anexei nr. 2)
1.
GENERALITĂȚI
1.1
Conform articolelor mai sus menționate, navele de pasageri și navele rapide trebuie să aibă instalații corespunzătoare pentru a se identifica imediat căile de evacuare și ieșirile în caz de urgență atunci când iluminatul normal de urgență este mai puțin eficient datorită fumului. Aceste instalații trebuie să fie sub formă de iluminat de joasă înălțime (LLL). Prezentele instrucțiuni includ aprobarea, montarea și întreținerea acestor instalații.
1.2
Suplimentar față de iluminatul în caz de urgență cerut de articolul 15.10(3), mijloacele de evacuare, inclusiv scările, ieșirile și ieșirile în caz de urgență, trebuie să fie marcate cu iluminat de joasă înălțime (LLL) în toate punctele căii de evacuare, inclusiv colțuri și intersecții.
1.3
Instalația LLL trebuie să funcționeze tot timpul pe o durată de cel puțin 30 min. după punerea sa în funcțiune.
1.4
Produsele LLL nu trebuie să fie nici radioactive nici toxice.
1.5
Instrucțiunile de pe instalația LLL trebuie să fie afișate cu un plan de siguranță conform articolului 15.13(2) și să existe în fiecare cabină.
2.
DEFINIȚII
2.1
Iluminat de joasă înălțime (LLL) – iluminatul electric sau indicatoare fotoluminiscente amplasate în puncte de-a lungul căilor de evacuare astfel încât să se asigure că toate aceste căi de evacuare pot fi imediat identificate.
2.2
Instalație fotoluminiscentă (PL) – O instalație LLL care utilizează material PL. Materialul fotoluminiscent conține o substanță chimică (de ex.: sulfat de zinc) care are caracteristica de a stoca energia atunci când este iluminat de o lumină vizibilă. Materialul PL emite energie care devine vizibilă când sursa de lumină ambientală este scăzută efectiv. Fără ca sursa luminoasă să-l regenereze, materialul PL emite energia stocată pe o perioadă de timp diminuându-și luminiscența.
2.3
Instalație (EP) alimentată cu curent electric – o instalație LLL care necesită o energie electrică pentru funcționarea sa, cum ar fi instalațiile care utilizează becuri incandescente, diode luminoase, benzi electroluminiscente sau lămpi, lămpi electrofluorescente, etc.
3.
PASARELE ȘI SCĂRI VERTICALE
3.1
Pe toate pasarelele, instalațiile LLL trebuie să fie continue, cu excepția cazului în care există întreruperi de coridoare și uși de cabină, pentru a asigura un contur vizibil de-a lungul căii de evacuare. De asemenea, se acceptă instalațiile LLL încercate conform unui standard internațional pentru a demonstra un contur vizibil fără continuitate. Instalațiile LLL trebuie să fie montate cel puțin pe o latură a coridorului, fie pe perete la cel mult 0,3 m de la podea, fie pe podea la cel mult 0,15 m de la perete. Pe coridoarele cu o lățime de cel mult doi metri, instalațiile LLL trebuie să fie montate pe ambele laturi.
3.2
În coridoarele de capăt, instalațiile LLL trebuie să aibă amplasate săgeți la distanțe de cel mult 1 metru sau indicatoare de direcție echivalente, care arată direcția căii de evacuare.
3.3
În toate casele scării, instalațiile LLL trebuie să fie montate cel puțin pe o latură la o distanță de cel mult 0,3 m deasupra treptelor, care vor face ca poziția fiecărei trepte să fie ușor identificabilă pentru orice persoană care se află pe scară sau mai jos de acestea. Iluminatul la joasă înălțime trebuie să fie montat pe ambele laturi dacă lățimea casei scării este de doi metri sau mai mult. Partea superioară sau cea inferioară a fiecărui grup de scări trebuie să fie identificată în scopul indicării că nu mai există trepte.
4.
UȘI
4.1
Iluminatul la joasă înălțime trebuie să ducă la mânerul ușii de evacuare. Pentru a preveni confuzia, nici o altă ușă nu se va marca în mod similar.
4.2
În cazul în care ușile glisante sunt prevăzute în pereții de separație conform articolului 15.11(2) și în pereții etanși conform articolului 15.02(5), trebuie să fie indicat sensul deschiderii.
5.
SEMNE ȘI MARCAJE
5.1
Toate semnele căii de evacuare trebuie să fie din material fotoluminiscent sau să fie marcat prin iluminat electric. Dimensiunile acestor semne și marcaje trebuie să fie proporționale cu restul instalației LLL.
5.2
Semnele de ieșire pentru iluminatul la joasă înălțime trebuie să fie prevăzut la toate ieșirile. Semnele trebuie să fie amplasate în cadrul zonei prescrise pe latura ușilor de ieșire unde se află amplasat mânerul.
5.3
Din punct de vedere al culorii, toate semnele trebuie să contrasteze cu fondul (perete sau podea) pe care sunt montate.
5.4
Simbolurile standardizate (de ex. acele simboluri descrise în Rezoluția IMO A.760(18)) trebuie să fie utilizate pentru instalațiile LLL.
6.
INSTALAȚII FOTOLUMINISCENTE
6.1
Benzile PL nu trebuie să aibă o lățime mai mică de 0,075 m. Totuși, benzile mai înguste pot fi utilizate dacă luminiscența lor este mărită în mod proporțional pentru a compensa lățimea lor.
6.2
Materialele fotoluminiscente trebuie să fie prevăzute cu cel puțin 15 mcd/m² măsurată la 10 minute după scoaterea din funcțiune a tuturor surselor externe de iluminat. Instalația trebuie să continue să asigure luminiscență la valori mai mari de 2 mcd/m² timp de 20 minute.
6.3
Toate materialele de la instalațiile PL trebuie să fie prevăzute cu cel puțin un nivel minim de lumină ambientală necesară pentru încărcarea materialului PL în scopul respectării cerințelor de luminiscență mai sus menționate.
7.
INSTALAȚIILE ELECTRICE
7.1
Instalațiile electrice trebuie să fie conectate la tabloul de distribuție cerut conform articolului 15.10
(4) astfel încât acestea să fie alimentate cu curent electric de la sursa principală de energie electrică în condiții normale, precum și de o sursă de curent electric pentru caz de urgență atunci când aceasta din urmă este în funcțiune. În scopul calculării capacității sursei de energie electrică pentru caz de urgență, instalațiile EP trebuie să fie incluse în lista consumatorilor pentru caz de urgență.
7.2
Instalațiile electrice trebuie să poată fi puse în funcțiune automat, fie să poată fi puse în funcțiune cu mijloace aflate la îndemâna timonierului.
7.3
În cazul în care instalațiile electrice sunt montate, se vor aplica următoarele standarde de luminiscență:
1.
piesele instalației electrice alimentate cu curent electric trebuie să aibă o luminiscență de 10 cd/m²;
2.
sursele punctiforme ale lămpilor incandescente miniaturale trebuie să furnizeze o intensitatea medie sferică cel puțin 150 mcd, cu o distanță de cel mult 0,1m între lămpi;
3.
sursele punctiforme ale instalațiilor de diode luminoase trebuie să aibă o intensitate de vârf minimă de 35 mcd. Unghiul conului de semiintensitate trebuie să corespundă posibilelor direcții de urmat pentru acces și vizionare. Distanța dintre lămpi nu trebuie să fie mai mare de 0,3 m; și
4.
pentru instalațiile electroluminiscente, acestea trebuie să funcționeze timp de 30 minute de la curent, atunci când alimentarea principală cu energie la care s-a cerut să fie racordate, conform secțiunii 7.1, este scoasă din funcțiune.
7.3 Toate instalațiile EP trebuie să fie amplasate astfel încât absența unei singure lumini, benzi luminoase sau a bateriei să nu aibă drept efect marcajul ineficient.
7.4
Instalațiile electrice trebuie să respecte cerințele din articolul 9.20 pentru încercarea la vibrații și la căldură. Prin derogare de la articolul 9.20(2)(c), încercarea la căldură trebuie să fie efectuată la o temperatură a mediului ambient de 40°C.
7.5
Instalațiile electrice trebuie să respecte cerințele de compatibilitate electromagnetică din articolul 9.21.
7.6
Instalațiile electrice trebuie să fie prevăzute cu un grad de protecție minimă IP 55 în conformitate cu IEC 60529:1992.
8.
ÎNCERCARE
În ceea ce privește luminiscența, instalațiile LLL trebuie să fie încercate de către un expert cel puțin o dată la cinci ani. Certificatul de încercare trebuie să fie semnat de către expert, indicând data încercării. Dacă luminiscența pentru o citire specială nu respectă cerințele din prezentele instrucțiuni, citirile trebuie efectuate în cel puțin zece locuri situate la distanțe egale unul de altul. Dacă mai mult de 30% din citiri nu respectă cerințele din prezentele instrucțiuni, instalația LLL trebuie să fie înlocuită. Dacă între 20% și 30% din citiri nu respectă cerințele prezentelor instrucțiuni, instalația LLL trebuie să fie verificată din nou într-un an.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 22
Necesitatăți de siguranță specifice ale persoanelor cu mobilitate redusă
(Articolul 1.01 alineatul (104), articolul 15.01 alineatul(4), articolul 15.06 alineatele (3) până la
(5), (9), (10), (13) și (17), articolul 15.08 alineatul (3), articolul 15.10 alineatul (3), articolul 15.13
alineatul (1) până la (4) ale Anexei nr. 2)
1.
Introducere
Persoanele cu mobilitate redusă necesită o siguranță mai mare decât cea asigurată pasagerilor. Aceaste necesități sunt luate în considerație în cerințele Capitolului 15, care sunt explicate în continuare.
Aceste cerințe au intenția de a se asigura că persoanele cu mobilitate redusă pot sta și se pot deplasa în siguranță la bordul navelor. În plus, aceste persoane pot beneficia în caz de urgență de același grad de siguranță ca al altor pasageri.
Nu este necesar ca toate zonele de pasageri să îndeplinească cerințe specifice de siguranță pentru persoanele cu mobilitate redusă. Totuși, persoanele respective trebuie să aibă posibilitatea de a fi informate cu privire la zonele adaptate în mod special pentru ele din motive de siguranță astfel încât acestea să-și poată organiza șederea la bord în mod corespunzător. Este responsabilitatea proprietarului navei de a amenaja în mod corespunzător aceste zone, de a le face cunoscute și de a le comunica persoanelor cu mobilitate redusă.
Prevederile cu privire la persoanele cu mobilitate redusă fac referire la:
Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2003/24/EC din 14 aprilie 2003 care amendează Directiva Consiliului 98/18/EC cu privire la regulile și standardele de siguranță pentru navele de pasageri,
Instrucțiunile pentru adaptarea navelor de pasageri de navigație interioară la necesitățile persoanelor cu dizabilități în conformitate cu Rezoluția nr. 25 a Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa.
Definiția expresiei “persona cu mobilitate redusă” utilizată în Anexa nr. 2 este foarte asemănătoare cu aceea din directivă și majoritatea cerințelor tehnice se bazează pe aceste instrucțiuni. Dacă există suspiciune, se pot menționa ambele documente în cazul luării deciziilor. În general, cerințele directivei și instrucțiunile le depășesc pe cele din
Anexa 2
Cerințele din
Anexa 2
nu au în vedere cușetele și instalațiile similare. Acestea sunt subiectul prevederilor naționale.
2.
Articolul 1
01 alineatul (104) – Expresia “Persoane cu mobilitate redusă”
“Persoane cu mobilitate redusă” înseamnă orice persoană care, în urma unor infirmități fizice, nu se poate deplasa sau distinge mediul care îl înconjoară în același fel ca alți pasageri. Această definiție include persoane cu vederea sau auzul deficitar sau persoanele care însoțesc copii în cărucioare sau care-i țin în brațe. Totuși, în scopul aplicării acestor prevederi, persoanele cu mobilitate redusă nu includ vreo persoană cu infirmități psihice.
3.
Articolul 15
01 alineatul (4) – Prevederi generale: Zonele prevăzute a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă
Zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă care, în cel mai simplu caz, se extind de la intrarea în zonă până la locurile din care se face evacuarea în caz de urgență. Acestea trebuie să includă:
un loc în care echipamentul de salvare este stivuit sau distribuit în caz de urgență,
locuri de ședere,
o toaletă special adaptată (Nr. 10 din aceste instrucțiuni) și
coridoare de legătură.
Numărul locurilor de ședere corespunde în mod aproximativ numărului de persoane cu mobilitate redusă care– de mai mult timp– sunt cel mai frecvent întâlnite la bord în mod simultan. Numărul trebuie să fie stabilit de către proprietar pe baza experienței, deoarece acest lucru depășește cunoștințele comisiei de inspecție.
La navele cu cabine se va acorda atenție coridoarelor de legătură cu cabinele pasagerilor utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă. Numărul acestor cabine va fi stabilit de către proprietar în același fel ca și numărul de locuri de ședere. Cu excepția lățimii ușilor, nu se impune nici o cerință pentru amenajări speciale ale cabinelor. Proprietarul este responsabil de orice amenajări speciale necesare ulterior.
Fraza 2 este identică cu articolul 24.04 alineatul (4), ținând seama de cerințele speciale de siguranță pentru persoanele cu mobilitate redusă. Deci, se aplică în mod asemănător. Dacă recomandările necesită măsuri alternative, acestea trebuie să fie de natură organizatorică.
4.
Articolul 15
06 alineatul (3) litera (g) – Ieșiri din compartimente
În ceea ce privește recomandările referitoare la lățimea coridoarelor de legătură, ieșirilor și deschiderilor din parapete și balustrăzi prevăzute pentru utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă sau utilizate în mod obișnuit pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă, trebuie acordată atenție cărucioarelor de copil și faptului că oamenii pot depinde de diferitele tipuri de mijloace de deplasare sau de cărucioarele cu rotile. În cazul ieșirilor sau deschiderilor pentru îmbarcare sau debarcare trebuie de asemenea să se țină seama de spațiul suplimentar necesar pentru orice personal care acordă asistență.
5.
Articolul 15
06 alineatul (4) litera (d) – Uși
Cerințele cu privire la amenajarea zonei înconjurătoare a ușilor prevăzute pentru utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să asigure că persoanele dependente, de ex. de mijloacele de deplasare, pot deschide aceste uși în siguranță.
6.
Articolul 15
06 alineatul (5) litera (c) – Coridoare de legătură
A se vedea punctul 4 din această Instrucțiune administrativă.
7.
Articolul 15
06 alineatul (9) – Casa scării și ascensoare
Cerințele pentru amenajarea casei scării trebuie ca, suplimentar față de eventuala mobilitate redusă, să țină de asemenea seama de impedimentele legate de scădrea acuității vizuale.
8.
Articolul 15
06 alineatul (10) literele (a) și (b) – Parapete și balustrade
Cerințele pentru parapeți și balustrăzi ale punților destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să prevadă o înălțime mai mare deoarece este foarte probabil ca aceste persoane să-și piardă echilibrul sau să nu se poată ține singure.
A se vedea punctul.4 din această Instrucțiune administrativă.
9.
Articolul 15
06 alineatul (13) – Zone de trafic
Din diferite motive, persoanele cu mobilitate redusă trebuie de cele mai multe ori să se sprijine singure sau să se țină singure astfel încât pereții din zonele de trafic destinate utilizării de către persoanele
cu
mobilitate
redusă trebuie
să
fie
prevăzuți
cu
balustrade
la
o
înălțime corespunzătoare.
A se vedea punctul 4 din această Instrucțiune administrativă.
10.
Articolul 15
06 alineatul (17) – Toalete
Persoanele cu mobilitate redusă trebuie de asemenea să poată sta și să se poată mișca în siguranță în toalete astfel încât cel puțin o toaletă să fie adaptată în mod corespunzător.
11.
Articolul 15
08 alineatul (3) literele (a) și (b) – Instalația de alarmă
Este foarte probabil ca persoanele cu mobilitate redusă să întâlnească situații în care să depindă de ajutorul altora. În camerele în care, de regulă, acestea nu pot fi văzute de către membrii de echipaj, personalul sau pasagerii de la bord, posibilitatea declanșării alarmei trebuie deci să fie prevăzută. Acest lucru se mai aplică la toaletele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă.
În categoria persoanelor cu mobilitate redusă se includ persoanele cu vederea sau auzul deficitare. În consecință, cel puțin în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă, instalația de alarmă pentru pasageri trebuie să asigure alarme corespunzătoare vizuale și acustice.
12.
Articolul 15
10 alineatul (3) litera (d) – Iluminatul adecvat
În categoria persoanelor cu mobilitate redusă se includ de asemenea persoanele cu vederea deficitară. Iluminatul adecvat în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă este deci esențial și trebuie să respecte cerințe superioare cerințelor pentru iluminatul altor zone pentru pasageri.
13.
Articolul 15
13 alineatul (1) – Roluri de siguranță
Măsurile speciale de siguranță necesare pentru persoanele cu mobilitate redusă de care se va ține seama în rolurile de siguranță trebuie să aibă în vedere atât mobilitatea redusă cât și auzul și vederea deficitare. Pentru aceste persoane, măsurile luate pentru funcționarea normală trebuie să fie luate în considerare în mod suplimentar măsurilor luate în caz de urgență.
14.
Articolul 15
13 alineatul (2) – Planul de siguranță
Zonele prevăzute la punctul 3 din această Instrucțiune administrativă trebuie să fie marcate.
15.
Articolul 15
13 alineatul (3) litera (b) – Afișarea rolurilor de siguranță și a planului de siguranță
Cel puțin copiile rolurilor de siguranță și planului de siguranță afișate în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie astfel încât și persoanele cu vederea deficitară să le poată citi. De exemplu, acest lucru se poate realiza prin utilizarea corespunzătoare a contrastului și a dimensiunii caracterului.
În plus, planurile vor fi afișate la o înălțime astfel încât persoanele aflate în scaune cu rotile să le poată citi.
16.
Articolul 15
13 alineatul (4) – Codul de conduită al pasagerilor
Punctul 15 din această Instrucțiune administrativă se aplică în mod corespunzător.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 23
(Fără conținut)
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 24
Instalații de alarmă corespunzătoare pentru concentrațiile de gaz
(Articolul 15.15, alineatul (9) al Anexei nr. 2)
1.
În conformitate cu articolul 24.02 alineatul (2) și articolul 24.06 alineatul (5) (în fiecare caz prevederea tranzitorie la articolul 15.01 alineatul (2) litera (e)) echipamentele cu gaz petrolier lichefiat (LPG) pentru scopuri casnice la bordul navelor de pasageri existente pot fi folosite până la prima reînnoire a certificatului după 1 ianuarie 2045, cu condiția ca să fie prevăzută o instalație de alarmă corespunzătoare pentru concentrațiile de gaz în conformitate cu articolul
15.15 alineatul (9). În conformitate cu articolul 15.15 alineatul (9), echipamentele LPG pentru scopuri casnice pot în viitor de asemenea să fie instalate pe navele de pasageri, puse în funcțiune pentru prima dată, și a căror lungime nu depășește 45 m, dacă această instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz este instalată în același timp.
2.
În conformitate cu articolul 24.02 alineatul (2) și articolul 24.06 alineatul (5) (în fiecare caz prevederea tranzitorie
la articolul 15.15 alineatul (9)) această instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie instalată la prima reînnoire a certificatului în conformitate cu articolul 14.15.
3.
Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz constă din senzori, echipament și tubulaturi și trebuie să fie considerată corespunzătoare dacă respectă cel puțin următoarele cerințe prescrise:
3.1
Cerințe impuse instalației (senzori, echipament și tubulaturi):
3.1.1
Alarma trebuie să se declanșeze cel mai târziu când sunt atinse sau depășite una din următoarele valori:
a)
10% limita joasă de explozie (LEL) a amestecului propan-aer și
b)
30 ppm CO (monoxide de carbon).
3.1.2
Timpul până la activarea alarmei pentru întreaga instalație nu trebuie să depășească 20s.
3.1.3
Valorile limită menționate la punctele 3.1.1 și 3.1.2 nu trebuie să fie reglabile.
3.1.4
Aspirarea gazului de măsurat trebuie să fie așa proiectată încât orice intrerupere sau obstrucție să fie detectată. Orice alterare datorată admisiei de aer sau pierderii gazului de măsurat ca o consecință a scurgerilor trebuie să fie evitată sau detectată și raportată.
3.1.5
Instalația trebuie să fie proiectată pentru intervalul de temperaturi de la -10 la 40° C
și intervalul de umiditate a aerului de la 20 – 100%.
3.1.6
Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie auto-monitorizată. Trebuie să fie imposibilă închiderea neautorizată a instalației.
3.1.7
Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz, alimentată de la rețeaua electrică de la bord, trebuie să fie protejată contra căderii energiei electrice. Instalațiile de alimentare de la baterii trebuie să fie echipate cu un indicator de reducere a tensiunii bateriei.
3.2
Cerințe impuse echipamentului:
3.2.1
Echipamentul trebuie să fie constituit din o unitate de analiză și una de afișaj.
3.2.2
Alarma indicând că valorile limită de la punctul 3.1.1 a) și b) au fost atinse sau depășite trebuie să dea semnale optice și acustice, atît în camera monitorizată și în timonerie sau în alt loc cu echipaj permanent. Ea trebuie să fie clar vizibilă și audibilă chiar în condiții de operare cu cel mai ridicat nivel de zgomot. Ea trebuie să fie clar distingtibilă față de oricare alt semnal acustic și optical în camera protejată. Alarma acustică trebuie de asemenea să fie clar audibilă, cu ușile de conectare închise, la intrări și în camerele învecinate.
Alarma acustică poate să se oprească după activare, alarma opticală poate să fie anulată numai dacă valorile limită scad sub acelea menționate la punctul 3.1.1.
3.2.3
Trebuie să fie posibilă detectarea separată și interpretarea clară a raportărilor indicând că valorile limită de la punctul 3.1.1 a) și b) au fost atinse sau depășite.
3.2.4
Dacă echipamentul are un statut special (pornire, cădere, calibrare, parametrizare, întreținere etc.), acesta trebuie să fie indicat. Defectarea întregii instalații sau a unei componente trebuie să fie indicată prin alarmă, în analogie cu punctul 3.2.2. Alarma acustică poate să se oprească după activare, alarma opticală poate să fie anulată numai dacă defectarea este reparată.
3.2.5
Dacă este posibil de afișat diferite raportări (valorile limită, statutul special) fiecare trebuie de asemenea să poată fi clar identificat și interpretat. Dacă este necesar, trebuie să fie afișat un semnal colectiv indicând că nu este posibilă afișarea tuturor raportărilor. În acest caz, raportările trebuie să fie afișate în ordinea priorității, începând cu rapoartele cu cea mai mare relevanță pentru siguranță. Afișarea raportărilor care nu pot fi furnizate trebuie să fie posibilă apăsând un buton. Ordinea de prioritate trebuie să fie indicată în documentația aparatului.
3.2.6
Echipamentul trebuie să fie așa proiectat încât să nu fie posibilă intervenția neautorizată.
3.2.7
În toate cazurile unde sunt folosite echipamentul de detectare și alarmă, controlul unității de alarmă și panoul indicator trebuie să fie operabile din spații situate în exteriorul spațiilor care conțin rezervoare de gaz și aparate consumatoare.
3.3
Cerințe impuse senzorilor / punctelor de preluare a probelor :
3.3.1
În fiecare cameră cu aparate consumatoare, senzorii instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie prevăzuți în vecinătatea acestor consumatoare. Senzorii / punctele de preluare a probelor trebuie să fie instalați în așa mod astfel încât acumularea de gaz să fie detectată înainte ca valorile limită menționate la punctul 3.1.1 să fie atinse. Dispunerea și instalarea acestor senzori trebuie să fie documentată. Selectarea locațiilor trebuie să fie motivată de fabricant sau de firma specializată ce instalează echipamentul. Tubulaturile punctelor de preluare a probelor trebuie să fie cât mai scurt posibil.
3.3.2
Senzorii trebuie să fie ușor accesibili în vederea permiterii regulate a calibrării, întreținerii și verificărilor de siguranță.
3.4
Cerințe impuse instalării:
3.4.1
Întreaga instalație de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie instalată de către o firmă specializată.
3.4.2
Pentru instalare, următoarele aspecte trebuie luate în considerație:
a)
dispozitivele locale de ventilație,
b)
configurațiile structurale (proiectarea pereților, separațiilor etc.) facilitând sau complicând acumularea gazelor și
c)
prevenirea efectelor adverse datorate distrugerilor mecanice, sau distrugerilor datorită apei sau căldurii.
3.4.3
Toate tubulaturile punctelor de preluare a probelor trebuie să fie dispuse astfel încât formarea condensului să nu fie posibilă.
3.4.4
Instalarea trebuie să fie efectuată în așa mod încât manipularea neautorizată să nu fie posibilă.
4.
Calibrarea / Inspectarea instalației
4.1
Înainte de pornirea instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz, aceasta trebuie să fie calibrată în conformitate cu detaliile fabricantului.
4.2
Instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz trebuie să fie regulat calibrată și inspectată de către un expert aprobat sau un expert în conformitate cu detaliile fabricantului. Un certificat de inspecție trebuie să fie emis, semnat de către un expert aprobat sau un expert în conformitate detaliile fabricantului și arătând data inspecției.
4.3
Elementele instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz cu durată de viață limitată trebuie să fie înlocuite înaintea expirării duratei de viață limitată.
5.
Marcare
5.1
Toate aparatele trebuie cel puțin să indice următoarele informații clar lizibil și într-o formă de neșters:
a)
numele și adresa fabricantului,
b)
marcajul legal,
c)
desemnarea seriei și a tipului,
d)
dacă este posibil, numărul de serie,
e)
dacă este cerut, toate indicațiile indispensabile pentru funcționarea sigură și
f)
pentru fiecare senzor indicarea gazului de calibrare.
5.2
Elementele instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz cu durată de viață limitată trebuie clar marcate corespunzător.
6.
Detaliile fabricantului privitor la instalația de alarmă pentru concentrațiile de gaz:
a)
instrucțiuni complete, desene și diagrame privitoare la operarea sigură și adecvată precum și pentru instalarea, pornirea și întreținerea instalației de alarmă pentru concentrațiile de gaz,
b)
instrucțiuni operaționale conținând cel puțin:
aa)
măsurile ce trebuie luate în cazul alarmei sau erorii de indicare,
bb)
măsuri de siguranță ce trebuie luate în cazul ne-disponibilității (de ex.. calibrarea, inspecția, întreruperea), și
cc)
persoanele responsabile pentru instalare și întreținere,
c)
instrucțiui pentru calibrarea înaintea pornirii, și pentru calibrarea obișnuită incluzând intervalele de timp ce trebuie urmate,
d)
tensiunea de alimentare,
e)
tipul și semnificația alarmelor și indicațiilor (de ex. statutul special),
f)
informații privitor la detectarea dificultăților operaționale nedorite și corectarea erorilor,
g)
tipul și conținutul înlocuirii componentelor cu durată de viață limitată și
h)
tipul, conținutul și intervalul de timp pentru inspecții.
INSTRUCȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 25
Cabluri electrice
General (Toate navele) – Articolul 9.15
1.
Când se aplică articolul 9.15 alineatul (5), ventilația redusă a cablurilor protejate sau a cablurilor în tronsoane închise în totalitate trebuie să fie luată în considerație.
2.
În articolul 9.15 alineatul (9) numărul îmbinărilor cablurilor trebuie să fie redus la minim. Ele pot fi folosite în scopurile reparațiilor și înlocuirilor și de asemenea, în mod excepțional, pentru simplificarea instalării. Îmbinările cablurilor făcute în conformitate cu 3.28 și Anexa D a IEC 60092- 352:2005, sau echivalent regulile recunoscute de unul din statele membre, vor fi considerate acceptabile.
Navele de pasageri – Articolul 15.10, alineatul (6)
1.
La navele de pasageri, cablurile și traseul cablurilor sunt considerate a fi satisfăcătoare dacă respectă condițiile de la punctele 2 și 3.
2.
Pemtru cablurile care asigură alimentarea pentru echipamentul de urgență listat în articolul
15.10 alineatul (4), conformitatea cu articolul 15.10 alineatul (6), al doilea paragraf, va cere ca :
a)
cablurile sunt trase în așa manieră încât să se preîntâmpine să fie inutilizabile prin încălzirea pereților și punților care poate fi cauzată de un incendiu în spațiul adiacent.
b)
unde cablurile alimentează echipamente situate în interiorul zonelor cu risc mare de incendiu, traseiele cablurilor trebuie să evite rutele care trec peste sau lângă partea superioară a diesel- generatoarelor și a echipamentului de ardere hidrocarburi, sau lângă suprafețe calde cum ar fi instalațiile de evacuare ale diesel-generatoarelor. Unde nu există o rută alternativă, cablurile trebuie să fie protejate față de deteriorările datorate căldurii și incendiului. Această protecție la incendiu poate fi în forma tablei de oțel sau tronson.
c)
cablurile și echipamentul asociat alimentate de la sursa de energie de avarie trebuie, în măsura în care este practicabil, să fie păstrate în interiorul zonei de siguranță.
d)
sistemele de cabluri sunt aranjate astfel încât incendiul în orice zonă inconjurată de separații de tip A așa cum se indică în articolul 15.11, alineatul (2) să nu interfere cu serviciile esențiale pentru siguranță în oricare altă asemenea zonă. Această cerință va fi respectată dacă cablurile principale și de avarie nu trec prin aceași zonă. Dacă ele trec prin aceași zonă cerința va fi respectată dacă :
aa)
ele sunt separate în măsura în care este practicabil ; sau
bb)
cablul de avarie este de un tip rezistent la incendiu.
3.
Trebuie să fie acordată atenție aranjamentelor traseielor mănunchiurilor de cabluri pentru asigurarea că și caracteristicile de întârziere a flăcării nu sunt afectate. Această cerință este asigurată dacă cablurile sunt în conformitate cu IEC 60332-3:2000. Dacă conformitatea cu IEC 60332-3:2000 nu este asigurată, opritori de incendiu în lungimea traseielor mănunchiurilor de cabluri (peste 6m vertical și 14m orizontal) trebuie să fie considerați, în afară de cazul în care cablurile sunt închise total în tronsoane de cabluri. Folosirea vopselelor inadecvate, tronsoanelor și învelișurilor poate afecta semnificativ caracteristicile de propagare a incendiului ale cablurilor. Folosirea tipurilor speciale de cabluri cum ar fi cablurile de radio frecvență poate fi permisă fără conformarea cu cele de mai sus.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.