Decretul nr. 1703/1864

Articolul I

Biserica ortodocsa Română este și remane independinta de ori ce autoritate bisericesca străină, întru tot ce privesce organisarea și disciplina.

Articolul II

Biserica Română, a caria unitate este representata prin unu Sinodu general, continua de a fi administrată de Mitropolitii și Episcopii Eparhioti, cu ajutorul Sinodelor de Eparhii.

Articolul III

Unitatea dogmatica a santei religii ortodocse Române, cu biserica mare a resaritului o mantine Sinodul general al bisericei Române prin consultatiuni cu biserica ecumenica din Constantinopoli.

Articolul IV

Sinodul general al bisericei Române se compune:

a) Din Mitropolitii

b) Din Episcopii Eparhioti

c) Din Arhierei Români

d) Din câte trei deputați aleși de fie care Eparhie de către Clerul de miru, și numai dintre preotii de miru, seau și persoane laice cu cunoscinte teologice

e) Din Decanii facultăților de teologia din Iași și Bucuresci.

Membrii Sinodului general sînt aleși pe terminu de trei sesiuni.

Articolul V

Adunările Sinodului general al bisericei Române, se presida în numele Domnitorului de către Mitropolitul primat al României.

Ministrul Cultelor asista la deliberările Sinodului general, și ia parte la lucrările lui, fără însă de a avea votu la incheerile aceluia.

Articolul VI

Locul de intunire a Sinodului general, va fi în capitala României.

Articolul VII

Convocarea Sinodului general se face în ședințe ordinare și ședințe estraordinare, dupe legea de alegere aici anecsata.

Articolul VIII

Sinodul general deschide sesiunea sa ordinaria la fie care duoi ani, în întâia di a lunei Iuliu.

Sesiunea ordinară este de o luna.

Articolul IX

Publicațiunile de convocare a Sinodului general în sesiune ordinară, se vor face de către Ministerul Cultelor, dupe aprobarea Domnitorului.

Articolul X

Deschiderea sesiunei Sinodului generale se va face de către Ministerul Cultelor prin citire actelor de convocare.

Articolul XI

Fie-care Capu de Eparhie are dreptul de a interveni pe lîngă Ministeriul de Culte și a'i supune motivele de urgenta care aru reclama convocarea estraodinara a Sinodului, dupe care Ministeriul va convoca Sinodul, de va găsi de cuviință.

Articolul XII

Sinodul generale nu poate sub nici unu cuvent a se ocupa în sesiunele estraordinare, de alte cestiuni de cat acele cuprinse și specificate în raportul de convocare.

Articolul XIII

Sesiunile ordinare și estraordinare, ale Sinodului generale, se inchidu de Ministrul Secretaru de Statu la Departamentului Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice prin aprobarea Domnesca, de'ndata ce desbaterile acelui Sinodu ar esi din cercul atributiunilor sale.

Redeschiderea Sinodului generale remane amânată pînă la timpul otaritu de Consiliul de Miniștri cu aprobarea Domnitorului.

Articolul XIV

Unu regulament special pentru Sinodu se va pregati și da de Guvernu.

Articolul XV

Religia ortodocsa Română fiind libera în Statu, Sinodul ei generale are putere legislativă și administrativă în afacerile spirituale seu de cultu.

Articolul XVI

Nici odată și sub nici unu cuvent însă, Sinodul generale al bisericei Române nu va putea modifica seu impedeca:

a) Libertatea de consciinta și toleranta religiosa.

Legiuirile pentru toleranta religiosa sînt cu totul de competința Adunărilor legislative ordinare.

b) Limba cultului ortodocsu în bisericile din tera va fi de a pururea acea Română.

Articolul XVII

Atributele legislative ale Sinodului generale porta asupra următoarelor materii:

a) Disciplina bisericesca și monahala.

b) Ritualul bisericilor în marginirile legilor și a regulamentelor.

c) Legile de hirotonii.

d) Legile relative la Seminarii și facultăți de teologie, cat pentru disciplina și materiile religiose.

e) Legile pentru înființarea de biserici.

Articolul XVIII

Atributele administrative ale Sinodului generale porta asupra:

a) Hirotonirea Mitropolitilor și a Episcopilor.

b) Regularea parohiilor și a preoților parohiali.

c) Educatiunea Clerului.

d) Cercetarea, amendarea, și tipărirea cărților cultului.

e) Autorisarile de calugeri, în marginile legiuirilor civile.

f) Privegherea administrării bisericesci a Eparhiilor de Mitropoliti și Episcopi.

Articolul XIX

Atributele judiciare

a) Conflictele dintre Episcopii Eparhioti și Mitropoliti.

b) Apelul în ultima instanța în causele persoanelor bisericesci în privinta disciplinei.

Articolul XX

Sinodul generale pe lîngă atributele indicate la Art. XVII, XVIII și XIX va fi dator a opina asupra tutulor materiilor, asupra cărora va fi consultat de către Guvernu.

Articolul XXI

Decisiunile Sinodului general nu sînt esecutorii de cat dupe aprobarea lor de Domnitoriu, în urma raportului Ministrului Secretaru de Statu la Departamentul Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice, căruia se vor comunică nisce asemenea de către Președintele Sinodului.

Articolul XXII

Ministrul Secretaru de Statu la Departamentul Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice, poate atrage atențiunea Sinodului asupra abaterilor vre unei persoane sau autorități eclesiastice. Sinodul e dator de îndată a cerceta și statua asupra casului.

Articolul XXIII

Fie-care Eparhie, atît Mitropolitana, cat și Episcopala, va avea un Sinodu special.

Articolul XXIV

Sinodele speciale se compunu:

a) Din Episcopul seu Mitropolitul Eparhiotu ca Președinte.

b) Din cei trei membri ai Sinodului general.

c) Din Directorii Seminariului Eparhiale.

d) La Bucuresci și la Iași, se adauga Decanii facultăților teologice.

Articolul XXV

Acestu Sinodu va esecuta legile votate de Sinodul general și sancționate de Domnu și va judeca în materii de disciplina bisericesca.

Articolul XXVI

Sînt și remanu desființate tote legile și regulamintele, în opositie cu dispositiunea acestei legi.

REGULAMENT 03/12/1864