Decizia nr. 561/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskâs Valentin Zoltân - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de George Daniel Cojocaru în Dosarul nr. 1.569/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că prevederile legale criticate încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.569/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , excepție ridicată de George Daniel Cojocaru în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de anulare a unei hotărâri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Se arată că discriminarea constă în existența unor coeficienți de multiplicare diferiți în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Egalitatea în ce privește salarizarea îi vizează numai pe judecătorii și procurorii din cadrul judecătoriilor, respectiv parchetelor de pe lângă judecătorii; judecătorii și procurorii din cadrul tribunalelor, respectiv parchetelor de pe lângă tribunale; judecătorii și procurorii din cadrul curților de apel, respectiv parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale, având în vedere că nu există niciun criteriu obiectiv care să justifice stabilirea unor coeficienți de multiplicare diferiți în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. În acest sens, este invocată

Decizia nr. 866/2006 , prin care Curtea Constituțională a arătat că Ministerul Public a fost instituit ca o magistratură componentă a autorității judecătorești, iar procurorii au, ca și judecătorii, statut constituțional de magistrați.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 45/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, dispoziții care au următorul conținut:

- Art.3: "(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de

art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență."

Anexa A pct. 1-13 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

stabilește coeficienții de multiplicare pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Deși judecătorii și procurorii fac parte din sistemul justiției, poziția celor două categorii profesionale este diferită în procesul de înfăptuire a justiției. Însăși Legea fundamentală reglementează statutul judecătorilor diferit de cel al procurorilor. În timp ce statutul judecătorilor este prevăzut în cadrul secțiunii 1 "Instanțele judecătorești", statutul procurorilor este prevăzut în secțiunea a 2-a "Ministerul Public". Această diferențiere nu este esențială, deoarece ambele secțiuni fac parte din același capitol intitulat "Autoritatea judecătorească", dar este suficientă pentru a permite legiuitorului să stabilească conform voinței sale, ținând seama și de particularitățile celor două categorii profesionale, salarizarea judecătorilor și procurorilor.

În consecință, Curtea reține că dispozițiile legale criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, invocate în susținerea excepției.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de George Daniel Cojocaru în Dosarul nr. 1.569/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2009.