OUG nr. 8/1998

Anexa A

CONDIȚII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANȚARE

În aceste Condiții generale, termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice diferend între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvat prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supus arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va consta în trei arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare și conducător), va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să-și desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

1. OBIECTIVELE ȘI PRIORITĂȚILE PROGRAMULUI

România și-a depus candidatura pentru a deveni membru al Uniunii Europene (U.E.). În procesul pregătirii sale pentru aderare, România trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, și anume: (1) stabilitatea instituțiilor garantate ale democrației, statului de drept, drepturilor omului și respectului și protecției minorităților; (2) existenta unei economii de piața functionale, precum și capacitatea de a face fața presiunii concurentiale și forțelor pieței din U.E.; (3) capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din statutul de membru, incluzând aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare. În concordanta cu Programul Indicativ Multianual, obiectivul asistenței PHARE va fi sprijinirea României pentru îndeplinirea acestor criterii, astfel încât sa îi fie facilitata aderarea la U.E. Acest obiectiv urmează să fie atins prin acordarea de sprijin în următoarele arii prioritare:

1. dezvoltare instituțională prin sprijin pentru armonizare în domeniile standardelor alimentare și statistic, cat și prin dezvoltarea capacităților în domeniul judiciar, al integrării europene, dezvoltării administrației publice locale, dezvoltării regionale și în domeniul democrației;

2. investiții în domeniul mediului și, în special, în domeniile apelor uzate și apei potabile; de asemenea, în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (I.M.M.);

3. stabilizarea finanțelor publice și continuarea reformei prin programe ce privesc atât veniturile, cat și cheltuielile bugetare, simultan cu sprijinirea creării unei rețele de protecție în domeniul sănătății.

1.1. Dezvoltare instituțională

Obiective generale

În contextul integrării României în U.E., obiectivul general al acestei componente este de a ajuta România în procesul adoptării acquisului și în construirea capacității de implementare a legislației armonizate într-un număr de domenii prioritare.

Obiective specifice:

* sprijinirea concordanței depline cu principalele norme și standarde statistice ale U.E. până în anul 2000, cu privire la regulile și sistemele de colectare, procesare și diseminare a datelor;

* accelerarea armonizării legislației, normelor și standardelor privind produsele alimentare și facilitarea adaptării industriei alimentare din România la noul mediu concurential și de reglementare;

* contribuția la creșterea capacității sistemului judiciar român și a Ministerului Public de a sprijini statul de drept și de a face fața noilor amenințări în domeniul criminalistic;

* sprijinirea intaririi structurilor destinate integrării europene, astfel încât Consiliul pentru Integrare Europeană, în special, și Guvernul României, în general, să-și poată îndeplini rolul în procesul de preaderare;

* sprijinirea dezvoltării în continuare a administrației locale românești, pentru a-i permite să-și îndeplinească rolul în dezvoltarea economică și socială la nivel local;

* sprijinirea dezvoltării structurii administrative necesare reducerii disparitatilor regionale în România;

* sprijinirea consolidării instituționale în domeniul cultural și dezvoltarea artelor și a societății civile, prin proiecte în domeniul democrației.

1.2. Finanțarea investițiilor

Obiective generale:

* obiectivul general al Programului de dezvoltare a serviciilor municipale (M.U.D.P.) îl reprezintă crearea cadrului pentru investiții substanțial sporite în infrastructura municipala de apa potabilă și ape uzate, pe termen lung, pentru a pune la dispoziție servicii adecvate și a îmbunătăți concordanta cu standardele de mediu în domeniul apei potabile și al apelor uzate;

* Programul de dezvoltare a I.M.M. va contribui la sporirea accesului I.M.M. la finanțări.

Obiective specifice:

* punerea la dispoziție de servicii îmbunătățite în domeniul aprovizionarii cu apa și al apelor uzate și reducerea pierderilor de apa în zece orașe românești. Introducerea de tehnologii eficiente pentru îmbunătățirea concordanței cu standardele de calitate a apei și de protecție a mediului;

* dezvoltarea și consolidarea managementului financiar și operational al companiilor municipale de apa;

* dezvoltarea cooperării dintre companiile municipale de servicii și administrația publică locală;

* dezvoltarea și consolidarea proceselor de planificare bugetară și a investițiilor în cadrul administrației publice locale și a mecanismelor pentru finanțarea pe bază de credite a infrastructurii locale;

* instituirea de mecanisme descentralizate de finanțare a I.M.M. într-un număr limitat de zone-pilot;

* stimularea oferirii de credite pe termen mediu pentru I.M.M., prin punerea la dispoziție sectorului bancar a unor finanțări pe termen mediu în condiții avantajoase, în favoarea I.M.M.

1.3. Sprijin pentru stabilizarea finanțelor publice și pentru reforma

Obiective generale:

* sprijinirea Guvernului României pentru reorganizarea sistemului sau de finanțare a sănătății, dezvoltarea capacității Ministerului Sănătății de administrare a resurselor sale financiare, umane și materiale, garantarea pentru întreaga populație a unui acces minim la servicii calificate și facilitarea

armonizării legislației;

* instituirea unei taxe moderne pe venitul global, în vederea asigurării generarii de venituri la bugetul de stat, perfectionand, totodată, procesul de impozitare și relațiile dintre contribuabili și administrație.

Obiective specifice:

Sprijin pentru:

* implementarea Legii privind asigurările sociale de sănătate, aprobată recent;

* accelerarea privatizării serviciilor medicale, cu accent asupra celor de ocrotire a sănătății la nivel primar;

* instituirea unei baze normative adecvate și a unor structuri eficace de control pentru produse farmaceutice, sanguine și biologice, în concordanta cu standardele europene;

* crearea sistemului computerizat necesar pentru implementarea impozitului pe venitul global;

* definirea și implementarea campaniei de informare;

* instruirea administrației fiscale și dezvoltarea profesiei fiscale.

2. DESCRIEREA PROGRAMULUI

2.1. Dezvoltarea instituțională

Programul acoperă următoarele componente: armonizarea legislației în domeniul statistic și al standardelor alimentare și dezvoltarea capacității în domeniul judiciar, al integrării europene, dezvoltării administrației publice locale, dezvoltării regionale și democrației.

Statistica

Obiectivul general al programului este sa sprijine integrarea completa și rapida a sistemului statistic românesc în cel european. Aceasta reprezintă o preconditie pentru schimbul de informații comparabile dintre România și U.E. și pentru alimentarea adecvată cu date a procesului de preaderare. Pentru realizarea acestui obiectiv general, programul are doua obiective imediate intercorelate:

* primul consta în concordanta totală dintre sistemul statistic românesc și principalele norme și standarde ale U.E. până în anul 2000. Programul va finanta îmbunătățiri ale metodelor și practicilor în sectoarele selecționate, cum ar fi cel social, industrial, al statisticilor de mediu și regionale și conturile naționale;

* al doilea privește întărirea bazei pentru un sistem statistic viabil, armonizat cu cel al U.E. Programul va aborda, în primul rând, capacitatile interne ale Comisiei Naționale pentru Statistica, prin scheme de instruire și reciclare; va fi concepută o strategie de instruire la locul de muncă.

Armonizarea standardelor alimentare

Acest program sprijină armonizarea și alinierea legislației, standardelor și practicii de producție românești din domeniul alimentar cu acquisul comunitar, prin doua componente care se concentreaza asupra:

1. sprijinul orientat către ministere și alte entități publice;

2. sprijinul acordat întreprinderilor din industria alimentara.

Ministerele-cheie avute în vedere pentru acordarea de asistența sunt Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Sănătății. Scopul este acela de a propune anumite schimbări necesare pentru legislația, standardele și procesele de aplicare din România, în scopul alinierii la măsurile-cheie din cadrul U.E., identificate în Cartea Alba din anul 1995 (actualizate în mod corespunzător), de a evalua, împreună cu reprezentanții din industrie și cu celelalte părți implicate interesate, impactul și timpul necesar pentru efectuarea schimbărilor la nivelul producției și distribuției și de a întări capacitatile de aplicare și monitorizare.

În paralel cu sprijinul acordat pentru instituțiile și capacitatile guvernamentale, se va acorda asistența în cadrul celei de-a doua componente pentru informarea și sprijinirea întreprinderilor în vederea obținerii concordanței cu cele mai bune practici legislative și industriale ale U.E.

Judiciar

Acest program pentru domeniul judiciar din România este primul de acest fel. Scopul sau este de a contribui la întărirea statului de drept și la crearea unui sistem judiciar modern în România. În plus, programul își propune o sporire a cunoștințelor și expertizei magistraților și consilierilor români din cadrul Ministerului de Justiție asupra valorilor democratice, incluzând norme de drepturi ale omului, și sa familiarizeze consilierii din Ministerul Justiției cu acquisul comunitar, pentru a facilita procesul de armonizare legislativă în contextul strategiei românești de preaderare.

Aceste obiective vor fi realizate prin:

* dezvoltarea Institutului Național al Magistraturii și Implementarea unui proiect cuprinzator de formare pentru consilierii din Ministerul Justiției;

* conceperea și implementarea unui proiect privind o biblioteca cu specific juridic și furnizarea de documentație pentru sectorul juridic românesc, Ministerul Public și consilierii din cadrul Ministerului Justiției;

* inițierea etapelor către crearea unei infrastructuri electronice de comunicații și informații, prin intermediul unui sistem de management al cazurilor și documentației (S.M.C.D.).

Strategia consolidata de preaderare

Guvernul României este ferm angajat pe calea integrării europene. În vederea accelerarii pregătirii tarii pentru aderarea la U.E., Guvernul este hotărât sa întărească rolul Consiliului pentru Integrare Europeană (C.I.E.), în calitatea sa de instituție centrala în procesul de preaderare.

Experienta de până acum a atras atenția asupra necesității diferentierii dintre nivelul de formulare a politicilor și cel de implementare. În concluzie, Guvernul a decis reorganizarea C.I.E. și îmbunătățirea cadrului instituțional prin înființarea a trei noi direcții - "Acquis comunitar", "Acorduri europene" și "Strategie și relații publice" la nivelul de formulare a politicilor, ca și prin înființarea unui Oficiu de Plati și Contractare PHARE și a Institutului European, subordonate la C.I.E., la nivelul de implementare.

Principalele rezultate ale programului vor fi:

* un Consiliu pentru Integrare Europeană reorganizat, capabil sa îndeplinească noile sarcini ce îi revin din perspectiva aderării României la U.E.;

* un număr de noi instituții (de exemplu: Oficiul de Plati și Contractare PHARE, Institutul European), capabile sa stimuleze procesul de integrare europeană;

* actualizarea Strategiei naționale de preaderare (S.N.P.A.) și a Planului național pentru adoptarea acquisului (P.N.A.A.);

* o administrare financiară a programului PHARE în România, îmbunătățită și mai transparenta;

* pregătirea unui număr de 1.000 de funcționari publici, inclusiv viitorii negociatori ai aderării;

* un progres substanțial în ceea ce privește armonizarea legislației.

Dezvoltarea administrației publice locale

Programul va sprijini implementarea legilor privind bugetele locale, respectiv patrimoniul public și privat. El conține trei componente:

1. întărirea sistemului autonomiei locale

Scopul sau este sprijinirea asociațiilor din domeniul administrației publice locale (Asociația Președinților de Consilii Județene, Federația Primarilor de Municipii și Federația Orașelor) în construirea capacității de a-și îndeplini rolul în mod adecvat;

2. sporirea capacităților de formare profesională pentru administrația publică locală; și

3. dezvoltarea cooperării și a dialogului dintre diferitele niveluri centrale și locale ale administrației publice.

Dezvoltare regionala

Obiectivul imediat al programului îl constituie o infrastructura administrativă eficace pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala atât la nivel național, cat și regional, până la sfârșitul anului 1998. Indicatorul de măsurare a succesului îl va constitui înființarea unei unități de dezvoltare regionala (U.D.R.), a unei comisii naționale pentru dezvoltare regionala și a unui fond de dezvoltare regionala la nivel național, precum și a opt agenții de dezvoltare regionala la nivel regional. U.D.R. și Comisia Naționala pentru Dezvoltare Regionala vor deveni punctele focale de coordonare a întregului sprijin pe care Comisia Europeană îl va furniza în viitor în domeniile politice regionale și al fondurilor structurale*). Rezultatele programului vor fi:

(i) planurile de dezvoltare regionala pentru fiecare dintre cele opt macroregiuni;

(îi) programul național de dezvoltare regionala;

(iii) crearea unei capacități instituționale și de infrastructura eficace și viabile, în cadrul:

- Unității de Dezvoltare Regionala;

- Comisiei Naționale pentru Dezvoltare Regionala;

- celor opt agenții de dezvoltare regionala;

(iv) constituirea sistemelor operationale și de control necesare pentru asigurarea unei operari eficace și transparente a Fondului Național de Dezvoltare Regionala;

(v) prin intermediul punctelor (i)-(iv), crearea capacității la nivel național de coordonare a fondurilor structurale, oferind astfel un punct focal pentru dialog și negocieri cu Comisia Europeană.

-----------

Obiectivul programului îl constituie întărirea articularii sectorului cultural românesc la eforturile întreprinse în vederea facilitării inaintarii României pe calea aderării la U.E. Acest proces vizează consolidarea democrației și a dezvoltării instituționale.

Programul își propune realizarea obiectivului sau principal prin sprijinirea Ministerului Culturii în dezvoltarea unei strategii pe termen mediu, destinată sa impulsioneze modernizarea, eficienta managementului și capacitatea de a răspunde noilor cerințe ale societății românești. Programul își propune, de asemenea, sa implementeze mecanisme de sprijin vizând viabilitatea proiectelor culturale, inclusiv a celor rezultate pe baza noilor parteneriate dintre domeniile public/privat.

Programul cuprinde doua componente:

1. consolidarea instituțională în sectorul cultural, cu accent special asupra a trei domenii: legislație, reforma ministerului și sprijinirea autorităților locale și regionale; și

2. înființarea unui fond pentru dezvoltarea artelor și societății civile, inclusiv proiecte din sfera industriei, care subliniaza rolul culturii în relațiile din cadrul comunității.

2.2. Finanțarea de investiții

Programul de dezvoltare a serviciilor municipale

Programul de dezvoltare a serviciilor municipale (M.U.D.P.) este un program de mari dimensiuni, de cooperare tehnica și investiții, condus de B.E.R.D. pentru reabilitarea infrastructurii municipale de aprovizionare cu apa și a apelor reziduale, în vederea remedierii deteriorarilor rezultate din lipsa cronica de investiții la un nivel suficient.

O prima faza a fost implementata în cinci orașe, începând din anul 1995, pe baza creditelor B.E.R.D., în suma de 50 MECU. Cea de-a doua faza care debuteaza în prezent (M.U.D.P. II) vizează alte zece orașe selectate pe baza conținutului tehnic al propunerilor lor de investiții, prioritatea acordată de către autoritățile locale sectorului apei potabile și apelor uzate, cat și populației, raportate la valoarea investiției propuse.

M.U.D.P. II este un program de investiții de capital cu o durată de patru ani, cu un cost total estimat de 132,63 MECU. Se intenționează ca programul general să fie cofinantat de către un împrumut B.E.R.D. (65,04 MECU), Guvernul României (contribuții nerambursabile din surse centrale și locale) (40,59 MECU) și PHARE (35 MECU). Acest sprijin PHARE va îmbunătăți rata investițiilor în acest sector-cheie și va începe, într-o maniera practica, adaptarea la directivele de mediu privind apa potabilă și apele uzate în România.

Componenta 1: Fondurile PHARE vor fi folosite pentru investiții în șase localități (Arad, Bistrita, Cluj-Napoca, Constanta, Focsani, Targoviste), în special în domeniul apelor uzate.

Componenta 2: Se va acorda sprijin pentru implementarea din punct de vedere tehnic a întregului program de investiții M.U.D.P. II și urmărirea contractelor de lucrări finanțate de B.E.R.D. și PHARE.

Componenta 3: Oferirea de asistența concepută astfel încât sa corespundă înțelegerilor financiare, operationale și instituționale, stipulate de acordul de creditare B.E.R.D.: (i) Sprijin pentru îmbunătățirea performantelor financiare și operationale ale regiilor de apa (0,75 MECU); (îi) Sprijin sub forma instruirii și asistenței tehnice pentru transformarea regiilor de apa în corporatii și dezvoltarea capacităților de planificare și management financiar în localități și județe (0,75 MECU); și (iii) Asistența tehnica pentru dezvoltarea instituțiilor municipale de creditare, ca și a bonitații la nivel municipal (1,4 MECU).

Dezvoltarea I.M.M.

Pentru dezvoltarea I.M.M. este necesară sporirea accesului acestora la finanțări, în special la finanțări pe termen mediu și lung. Programul va sprijini sectorul I.M.M., oferind finanțare pe termen mediu, destinată I.M.M., unor bănci selectate; va ajuta la crearea de puncte focale pentru I.M.M., într-un număr limitat de filiale regionale, dezvoltand astfel capacitatea bancară de operare în acest domeniu; în plus, va contribui la dezvoltarea de pachete de creditare și de alte servicii bancare pentru I.M.M.

Selectarea băncilor se va face pe o baza competitivă. Acestea își vor asuma răspunderea administrării fondurilor.

Indicatorii de succes ai programului îi vor constitui crearea punctelor focale pentru I.M.M. și viabilitatea lor, dezvoltarea unei scheme de creditare functionale, contractarea și recuperarea fondurilor și răspândirea conceptului. Vor fi eligibile doar proiectele de investiții înaintate de I.M.M. Beneficiarii trebuie să aibă propria contribuție, băncilor cerandu-li-se sa cofinanteze cel puțin 25% din investiția globală. Împrumuturile, de maximum 0,3 MECU, se vor acorda pe perioade de până la cinci ani.

Activitatea desfășurată se va concretiza în propuneri detaliate asupra:

1. aranjamentelor instituționale/bancare (de exemplu: mandate/contracte bancare între Guvernul României/Comisie/băncile participante) pentru implementarea liniilor de credit pentru I.M.M.;

2. cererilor de asistența tehnica pentru băncile implicate, în vederea dezvoltării capacității lor administrative în activitățile desfășurate cu I.M.M.

Implementarea liniilor de credit va fi condiționată de aprobarea de către Guvernul României și Comisie a propunerii prezentate de consultanți asupra aspectelor mai sus menționate. În plus, impactul pozitiv al acestui proiect asupra întregului cadru de operare a I.M.M. va depinde într-o mare măsura de adoptarea unei politici pentru I.M.M. O asemenea politica va include definirea rolurilor și responsabilităților factorilor implicați și înființarea cadrului instituțional pentru implementarea programului.

2.3. Sprijin pentru stabilizarea finanțelor publice și pentru reforma

Reforma sistemului sanitar

Până în luna noiembrie 1996 procesul de reforma în domeniul sănătății a fost întârziat, având loc foarte puține schimbări în organizarea și managementul sistemului sanitar. După alegerile din noiembrie 1996 noua echipa a Ministerului Sănătății a lucrat la elaborarea unui program care acoperă trei arii principale:

* Reforma instituțională;

* Reforma finanțării sectorului sanitar;

* Armonizarea legislației în sectorul farmaceutic.

Programul va sprijini Ministerul Sănătății în implementarea noului sistem de asigurări sociale de sănătate și pentru îmbunătățirea structurilor de management al sectorului sănătății.

Programul va spori gradul de descentralizare a organizării curente a sistemului de sănătate și îi va întări eficacitatea. El va crea cadrul pentru reglementarea practicii medicale în domeniul privat și va asigura încorporarea acquisului din sector în legislația românească și implementarea sa.

Pregătirea și implementarea impozitului pe venitul global

Programul are trei componente principale:

1. Înființarea unui sistem computerizat necesar pentru administrarea impozitului.

Aceasta componenta are următoarele obiective:

* crearea unui registru național al persoanelor supuse plății impozitului global, înființarea sistemului de implementare și pentru actualizarea informațiilor cuprinse în acest sistem;

* crearea unui registru național al celor ce angajează forta de muncă, furnizand venituri care fac obiectul impozitării prin perceperea la sursa;

* desemnarea canalelor și fluxurilor de procesare a veniturilor realizate prin impozitare;

* desemnarea și organizarea funcțiilor și sarcinilor structurilor împuternicite cu procesarea, verificarea și administrarea veniturilor rezultate, la nivel local și central.

2. Campanie de informare asupra impozitului pe venitul global

3. Instruirea angajaților responsabili pentru acest impozit

3. COSTURI ȘI PLAN FINANCIAR

Program de sector

Buget (MECU)

Dezvoltare instituțională

Armonizare legislativă

Statistică

6,00

Armonizarea standardelor alimentare

4,00

Construcția capacității

Judiciar

5,00

Strategia consolidată de preaderare

5,61

Dezvoltarea administrației publice locale

5,00

Dezvoltare regională

1,50

Dimensiunea culturală a democrației

2,00

Finanțarea de investiții

M.U.D.P. II

35,00

Dezvoltarea I.M.M.

6,00

Sprijin pentru stabilizarea finanțelor publice și reformă

Reforma finanțării sistemului sanitar

4,00

Introducerea impozitului pe venitul global

2,50

TOTAL:

76,61

4. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE

Programul Operational de Țara 1997 pentru România va fi administrat în cadrul Sistemului descentralizat de implementare (D.I.S.), cu excepția următoarelor componente care vor fi administrate de către Comisie în numele autorităților naționale:

1. Programul de Dezvoltare Regionala - Dezvoltare Instituțională;

2. M.U.D.P. II;

3. Dezvoltarea I.M.M.

Pentru componenta M.U.D.P. II Comisia va semna un acord financiar cu B.E.R.D. pentru a stabili procedurile tehnice și financiare de implementare.

Un responsabil cu autorizarea finanțării programelor (P.A.O.) va fi nominalizat pentru acest program de către semnatarul memorandumului de finanțare.

Programul va fi administrat de către un Oficiu de Plati și Contractare PHARE (O.P.C.P.), înființat sub responsabilitatea Consiliului pentru Integrare Europeană din cadrul Guvernului României (C.I.E.). Un memorandum de înțelegere privind înființarea Oficiului de Plati și Contractare PHARE (O.P.C.P.) în România și care stabilește modalitățile de administrare a programelor PHARE de către O.P.C.P. va fi semnat de către Guvernul României și Comisie.

O.P.C.P. va fi subordonat și va raporta direct responsabilului cu autorizarea finanțării programelor (P.A.O.), acesta urmând să fie un reprezentant oficial al Guvernului, numit de către C.I.E.

O.P.C.P. va avea întreaga responsabilitate legată de bugete, efectuarea plăților, contabilitate, administrarea contractelor și raportarea financiară, cu privire la contractările de servicii, bunuri și lucrări în cadrul programului PHARE în România. O.P.C.P. va lua măsuri pentru aderarea la regulile, reglementările și procedurile PHARE privitoare la contractarea serviciilor, bunurilor și lucrărilor și pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului de raportare și informații asupra proiectelor.

Aspectele tehnice ale implementarii programelor vor cădea integral în sarcina autorității responsabile pentru implementarea fiecărui program în parte. (Autoritatea de Implementare - I.A.), sprijinita de o unitate specifică de implementare a programului (P.I.U.) din cadrul autorității, după caz.

O.P.C.P. va administra fondurile primite din partea programului PHARE în concordanta cu Manualul PHARE de Implementare Descentralizata (D.I.S.) și Manualul PHARE privind Regulile de Contractare și Achizitionare (C.P.R.) și va opera un sistem contabil distinct.

O.P.C.P. va deschide și administra un cont purtător de dobânda în ECU, distinct, în cadrul unui sistem contabil distinct. Dobânzile asupra tuturor conturilor vor fi raportate în mod regulat Comisiei Europene și vor fi returnate acesteia. Dobânzile vor putea fi însă reinvestite în program, în cazul în care Comisia autorizeaza.

Plățile în avans, altele decât cel prevăzute la art. 3.3 din Condițiile generale anexate la acordul-cadru, vor fi efectuate în concordanta cu Manualul D.I.S. mai sus menționat. La cererea P.A.O., o plata în avans de maximum 5% din valoarea totală a programului va fi efectuată în concordanta cu procedura Manualului D.I.S. pentru activități de inițiere sau pentru lansarea programului. Nu se va avansa nici o plata din bugetul Programului Operational de Țara înainte de semnarea Memorandumului de înțelegere privind înființarea O.P.C.P.

Toate contractele produse de O.P.C.P. sau de alte entități vor fi pregătite în concordanta cu procedurile conținute în Manualul C.P.R. mai sus menționat.

Prevederile în legătură cu implementarea pot fi reconsiderate, după caz; orice astfel de reconsiderare (reconsiderari) trebuie să facă subiectul unui acord scris între Comisie și autoritățile naționale.

Programul poate face, pe parcursul implementarii sale, obiectul unei reconsiderari, la cererea coordonatorului național sau a Comisiei Europene, în scopul analizarii programelor operationale individuale de sector din punct de vedere al performantelor bugetare și al relevantei pentru procesul de preaderare. Aceasta poate conduce la realocari între programele operationale de sector și/sau componentele incluse într-un program operational de sector.

5. AUDIT, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Conturile și operațiunile O.P.C.P. și ale altor entități relevante de implementare a programelor pot face, la intervale regulate, obiectul unor verificări efectuate de un evaluator extern contractat de către Comisie, fără a aduce prejudicii responsabilităților Comisiei și Curții Europene de Conturi, asa cum sunt menționate în Condițiile generale privind memorandumurile financiare, anexate la acordul-cadru.

Serviciile Comisiei:

1. vor monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor regulate înaintate de toate P.I.U. relevante sau de alte entități de implementare a programului;

2. vor semna contracte cu consultanți independenți pentru a urmări evoluția programului și a componentelor sale;

3. vor lua măsuri pentru desfășurarea unei evaluări ex-post după încheierea programului.

Pentru a facilita aceste activități, va fi definit un set de indicatori de realizare, definit în conformitate cu obiectivele și scopurile programului.

6. CONDIȚII SPECIALE

Continuarea asistenței PHARE este condiționată de progresul continuu al procesului de transformare politica, economică și socială, de adoptarea acquisului comunitar și de implementarea eficienta a programelor PHARE în derulare.

Anumite condiții de baza trebuie îndeplinite pentru ca acest program să aibă un impact viabil. Acestea includ:

* adoptarea legilor privind statutul funcționarului public, bugetele locale, patrimoniul public și privat și impozitul pe venitul global;

* raportări asupra funcționarii magistraturii, incluzând, între altele, o analiza asupra coordonării între diferitele autorități judiciare și alte entități guvernamentale relevante, rolul procuraturilor, relația lor cu sectorul juridic și poliția;

* ratificarea ordonanței/legii privind dezvoltarea regionala;

* realizarea de progrese în transformarea regiilor autonome în societăți comerciale.

7. RISCURI

Programul a fost astfel conceput încât să fie minimalizate orice riscuri ce ar putea aparea, de exemplu, din pregătirea inadecvata a diferitelor componente ale programului.

Rămân însă riscurile cu privire la:

* înființarea la timp și funcționarea adecvată a O.P.C.P.

* dificultățile în coordonarea diferitelor autorități implicate în program;

* incapacitatea instituțiilor beneficiare de a pune la dispoziție personal și facilități adecvate pentru implementarea programelor;

* posibilitatea ca resursele pentru cofinantari sa nu fie disponibile la momentele avute în vedere;

* caracterul sensibil politic al unor politici de reforma cu implicații asupra bugetului de stat, ce ar putea conduce la neadoptarea unor reforme importante, ca, de exemplu, legea asupra impozitului pe venitul agricol.

--------------