Decizia nr. 472/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007

privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, excepție invocată de Gabor Aron în Dosarul nr. 1.600/119/2008 al Tribunalului Covasna.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, în temeiul dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.600/119/2008, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007

privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme.

Excepția a fost ridicată de Gabor Aron într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată prin acțiunea introductivă, fără să fie motivată.

Tribunalul Covasna consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă pentru că nu este motivată și a fost ridicată prin acțiune principală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007

privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 232/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 6 noiembrie 2008.

Din examinarea excepției de neconstituționalitate Curtea constată, în primul rând, că aceasta nu este motivată, în sensul cerințelor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". Încălcarea acestor dispoziții imperative are drept consecință imposibilitatea exercitării controlului de constituționalitate, Curtea neputându-se substitui autorului sesizării, invocând în locul acestuia unul sau mai multe motive de neconstituționalitate, întrucât o astfel de inițiativă ar echivala cu un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil.

În al doilea rând, se constată că această excepție este ridicată direct, prin acțiune, ceea ce reprezintă un alt motiv de inadmisibilitate, cum în mod corect a sesizat Avocatul Poporului.

Curtea s-a mai pronunțat, în acest sens, de exemplu prin

Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007, respingând, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, întrucât autorul excepției a introdus în fața instanței de judecată o acțiune prin care a solicitat să se constate neconstituționalitatea prevederii legale menționate.

Așa cum rezultă din considerentele deciziei menționate, soluția de respingere a excepției ca inadmisibilă se întemeiază pe nelegalitatea sesizării.

Astfel, s-a reținut că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, precum și prevederilor art. 29 din Legea sa de organizare și funcționare, Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.

Așadar, excepția de neconstituționalitate constituie una dintre căile prin care Curtea Constituțională este sesizată în vederea exercitării controlului a posteriori asupra constituționalității legilor și ordonanțelor.

S-a mai arătat în decizia menționată că, "În cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care, partea care le ridică, instanța de judecată din oficiu sau procurorul urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. În aceeași ordine conceptuală, excepția de neconstituționalitate reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluționarea litigiului cu care este conexă. Așa se și explică prevederea cuprinsă în

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , în conformitate cu care, «pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă». Așadar, excepția de neconstituționalitate nu poate forma obiectul unei acțiuni principale nici în fața instanței de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluționare, și nici în fața Curții Constituționale. În consecință, întrucât excepția de neconstituționalitate a fost ridicată cu nerespectarea art. 146 lit. d) din Constituție și

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, urmează ca aceasta să fie respinsă ca inadmisibilă".

Atât soluția pronunțată în

Decizia Curții Constituționale nr. 764 din 31 octombrie 2006 , cât și considerentele pe care aceasta s-a întemeiat își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007

privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, excepție invocată de Gabor Aron în Dosarul nr. 1.600/119/2008 al Tribunalului Covasna.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009.