Decizia nr. 509/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Cristian Răduică în Dosarul nr. 25.698/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a XI-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că prevederile legale criticate nu încalcă niciun text constituțional invocat în susținerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 25.698/3/CA/2008, Tribunalul București - Secția a XI-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Legea nr. 448/2006 , excepție ridicată de Cristian Răduică în cauza ce are ca obiect judecarea acțiunii de contencios administrativ referitoare la obligația de a face. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că

art. 42 din Legea nr. 448/2006

sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 15, art. 16 alin. (1), art. 47 alin. (2) și art. 50 din Constituție, deoarece prevăd condiționarea acordării dreptului la asistent personal pentru persoanele cu handicap grav de renunțarea la drepturile prevăzute de

art. 61 din Legea nr. 19/2000 , renunțare care rezultă din "dreptul la opțiune" între dreptul de asigurări sociale și dreptul special al persoanei cu handicap.

Tribunalul București - Secția a XI-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 42 din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008. Din analiza susținerilor autorului excepției, rezultă că, în realitate, este criticat doar alin. (2) al

art. 42 din Legea nr. 448/2006 , text asupra căruia Curtea urmează să se pronunțe.

Textul de lege criticat are următorul conținut:

- Art. 42: "(2) Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută la

art. 61 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă."

În susținerea excepției sunt invocate următoarele dispoziții constituționale: art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) referitor la nivelul de trai și art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit

art. 61 din Legea nr. 19/2000 , pensionarii de invaliditate încadrați la gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație de însoțitor.

Dispozițiile art. 50 din Constituție privind protecția persoanelor cu handicap prevăd că această categorie de persoane se bucură de protecție specială. Or,

Legea nr. 448/2006 , adoptată tocmai pentru a satisface exigențele impuse de textul constituțional, prevede la art. 3 principiile care stau la baza protecției persoanelor cu handicap, printre care menționăm prevenirea și combaterea discriminării, egalizarea șanselor, egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. Dispozițiile

art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 , parte integrantă din această lege, nu numai că nu încălcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției, ci se încadrează principiilor menționate. Faptul că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor sau pentru asistent personal nu înseamnă anularea dreptului la o indemnizație de însoțitor, cum susține autorul excepției, ci dreptul de opțiune al persoanelor cu handicap, ceea ce are o cu totul altă semnificație. Legiuitorul este liber să stabilească modalitatea de realizare a măsurilor sociale conform voinței sale.

În consecință, Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu încalcă nici prevederile art. 16 și 47 din Constituție.

Prevederile constituționale ale art. 15 privind universalitatea nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Cristian Răduică în Dosarul nr. 25.698/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a XI-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 aprilie 2009.