Instrucțiunile din 14 iulie 2009
privind activitatea legislativă și de asistență juridică în Ministerul Apărării Naționale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Titlul I Dispoziții generale
Capitolul I Consilierii juridici din Ministerul Apărării Naționale
Articolul 1
Activitatea legislativă și de asistență juridică în Ministerul Apărării Naționale este desfășurată de către consilierii juridici încadrați în Direcția pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică, denumită în continuare Direcția, unități, instituții și formațiuni militare fără personalitate juridică, precum și în alte structuri cu personalitate juridică.
Activitatea legislativă și de asistență juridică se realizează, în principal, prin reprezentarea și apărarea intereselor Ministerului Apărării Naționale în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, acordarea consultanței de specialitate și avizarea juridică a actelor și măsurilor dispuse de comandanți/șefi în scopul asigurării legalității actului de comandă/conducere, precum și prin participarea la procesul de elaborare și adoptare a actelor normative.
Articolul 2
Activitatea legislativă și de asistență juridică se realizează de către consilieri juridici: ofițeri și personal civil.
Dobândirea și încetarea calității de consilier juridic se face în condițiile legii.
Încadrarea și promovarea ofițerilor în funcții de consilieri juridici se fac potrivit prevederilor Statutului cadrelor militare și ale actelor normative care reglementează profesia de consilier juridic.
Dreptul de primire în profesie a consilierilor juridici civili se obține pe baza unui concurs sau examen, organizat în condițiile legii.
La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, în conformitate cu dispozițiile actelor normative, perioadă în care, din punct de vedere profesional, are calitatea de consilier juridic stagiar.
Consilierul juridic stagiar își desfășoară activitatea coordonat de un consilier juridic îndrumător. Acesta este șeful structurii juridice în care consilierul juridic stagiar este încadrat sau consilierul juridic definitiv cu funcția cea mai înaltă de la eșalonul superior la care există consilier juridic.
Examenul de definitivat se organizează și se desfășoară în condițiile legii.
Articolul 3
În vederea cunoașterii specificului activității juridice, la începutul exercitării profesiei în Ministerul Apărării Naționale, consilierul juridic efectuează o pregătire de specialitate cu durata de două luni, în baza unui program și în coordonarea consilierului juridic îndrumător prevăzut la art. 2 alin. (6).
În perioada prevăzută la alin. (1) consilierul juridic nu poate semna documente pe linie de specialitate fără confirmarea consilierului juridic îndrumător.
Articolul 4
Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorii și la tribunale ca instanțe de fond, la organele de urmărire penală, precum și la celelalte organe cu activitate jurisdicțională.
Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum și la toate organele cu activitate jurisdicțională.
Articolul 5
Consilierii juridici își exercită profesia în cadrul unităților militare unde sunt încadrați, subordonându-se nemijlocit comandanților/șefilor acestora.
Consilierii juridici asigură asistența juridică și unităților militare din subordinea structurii din care fac parte sau eșalonului superior, dacă acestea nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu își poate îndeplini temporar atribuțiile.
În situația în care eșalonul superior este dislocat în altă garnizoană, asistența juridică pentru unitățile militare care nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu își poate îndeplini temporar atribuțiile se asigură de către un consilier juridic din garnizoana respectivă sau din cea mai apropiată garnizoană, în urma unei cereri scrise adresate comandantului/șefului unității militare din care face parte acesta. Sunt exceptați de la această prevedere consilierii juridici cu atribuții pe linie procesuală.
Consilierul juridic stabilit conform prevederilor alin. (2) sau (3), precum și perioada în care acesta asigură asistența juridică se consemnează în ordinul de zi al unității militare deservite.
Articolul 6
Consilierii juridici au autonomie profesională în exercitarea atribuțiilor funcționale și trebuie să asigure apărarea cu fermitate, onestitate și principialitate, în limitele prevăzute de lege, a drepturilor și intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Constituției României și ale actelor normative.
Orice imixtiune din partea oricăror persoane, indiferent de calitatea pe care o au, făcută în activitatea consilierului juridic cu scopul de a-l determina să adopte o poziție sau o soluție contrară legii ori intereselor Ministerului Apărării Naționale sau să renunțe la aplicarea legii este interzisă și va fi adusă de îndată, pe linie ierarhică, la cunoștința șefului Direcției și a conducerii Ministerului Apărării Naționale.
Articolul 7
Consilierii juridici nu pot fi sancționați și nu poate fi angajată răspunderea acestora pentru acțiunile întreprinse cu bună-credință în exercițiul atribuțiilor și în limita acestora sau pentru inacțiunile lor, cu excepția cazurilor în care au manifestat gravă neglijență în îndeplinirea atribuțiilor funcției.
Articolul 8
Consilierii juridici au dreptul de a se constitui în colegii sau asociații profesionale, în condițiile stabilite de lege și de regulamentele militare.
Decontarea cheltuielilor de înscriere în colegiu sau în asociația profesională, precum și a cotizației periodice este în sarcina Ministerului Apărării Naționale, operațiunea efectuându-se de către ordonatorii de credite care asigură plata drepturilor salariale, pe baza documentelor originale emise de către colegiile sau asociațiile profesionale legal constituite.
Cheltuielile de înscriere în colegiu sau în asociația profesională se suportă o singură dată din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru consilierii juridici angajați sau numiți în funcție, urmând ca decontarea cheltuielilor legate de cotizația periodică să se facă o dată pe an pentru un singur colegiu sau asociație profesională a consilierilor juridici.
În situația în care pentru înscriere sau pentru desfășurarea activităților consilierilor juridici sunt necesare și alte cheltuieli decât cele prevăzute la alin. (2), acestea vor fi decontate de către Ministerul Apărării Naționale numai dacă activitățile respective sunt prevăzute de actele normative privind exercitarea profesiei.
Consilierilor juridici angajați sau numiți în funcție după data intrării în vigoare a prezentelor instrucțiuni li se vor deconta cheltuielile prevăzute la alin. (2) și (4), efectuate numai după data angajării sau numirii în funcție.
În cazul încetării raporturilor de serviciu/muncă cu Ministerul Apărării Naționale, consilierii juridici vor restitui contravaloarea cotizației periodice decontate pentru anul în care intervine această situație, proporțional cu perioada nelucrată din acesta.
Articolul 9
Pentru încadrarea, promovarea în funcție, înaintarea în gradul următor sau trimiterea la cursurile de carieră a consilierilor juridici militari, până la gradul de colonel inclusiv, la nivelul Departamentului pentru relația cu Parlamentul și informare publică funcționează Comisia de selecție nr. 14, compusă din:
a) locțiitorul șefului Departamentului pentru relația cu Parlamentul și informare publică;
b) șeful Direcției;
c) locțiitorul șefului Direcției;
d) șefii de servicii din Direcție;
e) șeful structurii juridice a Statului Major General;
f) un reprezentant al Direcției management resurse umane;
g) un reprezentant al categoriei de forțe ale armatei/structurii centrale/structurii de specialitate în care urmează să fie încadrat sau în care va fi promovat candidatul.
Secretariatul Comisiei de selecție nr. 14 este asigurat de către Direcție.
Membrii Comisiei de selecție nr. 14 vor avea gradul militar cel puțin egal cu cel al cadrelor militare analizate.
Comisia de selecție nr. 14 își desfășoară activitatea potrivit normelor privind organizarea și funcționarea sistemului de selecție și ierarhizare în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale.
Capitolul II Direcția
Articolul 10
Direcția este structura specializată a Ministerului Apărării Naționale în domeniu și are, în principal, următoarele responsabilități:
a) reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale în raporturile cu autoritățile publice, instanțele de judecată, alte organe cu activitate jurisdicțională, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
b) analizarea și avizarea, sub aspectul legalității, a proiectelor de acte normative specifice și a documentelor înaintate ministrului apărării naționale, care implică angajarea răspunderii patrimoniale a ministerului;
c) coordonarea întocmirii proiectelor de acte normative de către structurile centrale sau de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale;
d) susținerea proiectelor de acte normative elaborate de Ministerul Apărării Naționale în fața autorităților publice și în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
e) participarea la elaborarea regulamentelor, ordinelor, instrucțiunilor, precum și a oricăror alte acte normative specifice;
f) avizarea, în colaborare cu structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale cu atribuții în domeniul ce se dorește a fi reglementat, a proiectelor de acte normative întocmite de autoritățile publice, pentru care s-a cerut avizul Ministerului Apărării Naționale;
g) asigurarea asistenței juridice conducerii ministerului, precum și structurilor centrale care nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu își poate îndeplini temporar atribuțiile;
h) gestionarea, din punct de vedere juridic, a măsurilor întreprinse la nivelul Ministerului Apărării Naționale privind prevenirea și combaterea terorismului;
i) coordonarea procesului de armonizare a prevederilor proiectelor actelor normative inițiate de Ministerul Apărării Naționale cu acquis-ul NATO și UE;
j) coordonarea asigurării asistenței juridice în relațiile cu forțele armate străine;
k) participarea în comisiile permanente de specialitate, care funcționează la nivelul structurilor centrale ale ministerului, în vederea asigurării legalității măsurilor adoptate sau propuse;
l) informarea operativă sau prin rapoarte periodice a conducerii Ministerului Apărării Naționale asupra principalelor probleme privind asistența juridică, precum și a măsurilor ce se impun a fi luate;
m) elaborarea instrucțiunilor privind activitatea legislativă și de asistență juridică în Ministerul Apărării Naționale;
n) acordarea avizului în vederea confirmării în arma "Justiție Militară" a ofițerilor în activitate numiți în funcții de consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naționale;
o) ținerea evidenței consilierilor juridici din Ministerul Apărării Naționale;
p) transmiterea la Direcția management resurse umane a propunerilor privind echivalarea cursurilor de carieră, în funcție de formele de pregătire cu specific juridic absolvite de consilierii juridici ofițeri;
q) consultarea cu reprezentanții asociațiilor și fundațiilor care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, în vederea stabilirii unor programe sau activități comune în procesul de elaborare a actelor normative și în procesul de luare a deciziilor;
r) ținerea evidenței asociațiilor și fundațiilor care se adresează Ministerului Apărării Naționale și formularea răspunsurilor la solicitările acestora;
s) ținerea evidenței privind constituirea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor care își desfășoară activitatea în domeniul apărării;
ș) analizarea documentelor transmise de către asociațiile, fundațiile și federațiile care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, care solicită recunoașterea statutului de utilitate publică, și formularea de propuneri ministrului apărării naționale.
Articolul 11
Avizul pentru confirmarea în arma "Justiție Militară", prevăzut la art. 10 lit. n), se acordă după parcurgerea perioadei de pregătire stipulate la art. 3 alin. (1).
Titlul de specialist de clasă în specialitatea "Justiție Militară" se acordă/menține/confirmă de șeful Direcției.
Examenul de acordare/menținere a titlului de specialist de clasă în specialitatea "Justiție Militară" se organizează de către Direcție pentru toți consilierii juridici din Ministerul Apărării Naționale, conform prevederilor actelor normative specifice în vigoare.
Titlul II Activitatea de consultanță și avizare juridică
Articolul 12
Consilierul juridic din Ministerul Apărării Naționale îndeplinește, în principal, următoarele atribuții pe linia activității de consultanță și avizare juridică:
a) analizează și avizează, sub aspectul legalității, proiectele de acte normative specifice ce se aprobă de conducătorii structurilor cărora le asigură asistență juridică;
b) colaborează la întocmirea proiectelor de acte normative inițiate de structurile Ministerului Apărării Naționale;
c) colaborează la analizarea proiectelor de acte normative întocmite de autorități publice, pentru care s-a cerut avizul Ministerului Apărării Naționale;
d) reprezintă și apără interesele Ministerului Apărării Naționale în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, cu excepția instanțelor judecătorești;
e) consiliază, pe linie de specialitate, comandanții/șefii unităților militare în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
f) avizează, la cererea comandanților/șefilor unităților militare, legalitatea măsurilor ce urmează a fi luate în desfășurarea activității lor, precum și a oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a unităților militare;
g) asigură asistență juridică la încheierea contractelor în care este parte unitatea militară, le avizează și participă la concilierea litigiilor rezultate în urma derulării acestora;
h) asigură asistența juridică comisiilor de specialitate care funcționează la nivelul structurilor centrale ale ministerului și unităților militare, în vederea asigurării legalității măsurilor pe care acestea le adoptă sau le propun;
i) colaborează cu organele de resort din unitățile militare și cu parchetele militare, în vederea stabilirii exacte a cuantumului pagubelor produse patrimoniului Ministerului Apărării Naționale;
j) acordă asistență juridică de specialitate consiliilor de onoare sau consiliilor de judecată, după caz, prin participarea în calitate de membri ai acestora, potrivit regulamentelor militare;
k) acordă asistență juridică de specialitate cadrelor militare trimise în fața consiliilor de onoare sau consiliilor de judecată, după caz, atunci când sunt aleși apărători ai acestora, potrivit regulamentelor militare;
l) informează operativ conducerea unității militare căreia îi asigură asistență juridică asupra principalelor probleme constatate privind asigurarea legalității, precum și a măsurilor ce se impun a fi luate;
m) colaborează la întocmirea documentației necesare promovării acțiunilor la instanțele judecătorești;
n) participă, la cerere, la convocările în care se analizează modul de executare a contractelor economice, abaterile sau accidentele de circulație ori de muncă, starea și practica disciplinară, precum și la alte convocări și face propuneri pentru luarea măsurilor impuse de reglementările legale în vigoare;
o) sprijină acțiunile organizate în unitățile militare pentru cunoașterea și respectarea legislației;
p) participă la planificarea și executarea controlului și evaluării asistenței juridice în Ministerul Apărării Naționale;
q) participă la misiuni de cooperare internațională în domeniul juridic, în țară sau în străinătate;
r) prezintă rapoarte de activitate comandantului/șefului unității militare în care este încadrat;
s) asigură documentarea juridică și ține evidența actelor normative pentru pregătirea sa profesională, precum și a celor privind organizarea și funcționarea structurii din care face parte.
Articolul 13
În raport cu eșalonul în care activează, consilierul juridic din structurile operative are și următoarele atribuții specifice:
a) consiliază comandanții/șefii unităților militare în aplicații și antrenamente de stat major, prezentând date, concluzii și propuneri privitoare la respectarea și aplicarea legilor și obiceiurilor războiului în procesul elaborării hotărârilor;
b) asigură asistența juridică de specialitate comandanților/șefilor unităților militare pentru respectarea prevederilor actelor normative în vigoare ce reglementează modul de intervenție a Ministerului Apărării Naționale în situații de criză, îndeosebi în cazurile de exercitare a dreptului de folosire a forței militare;
c) participă la inițierea și negocierea înțelegerilor tehnice pentru cooperarea cu forțele armate străine în îndeplinirea unor misiuni comune pe teritoriul României sau al altor state;
d) consiliază comandanții/șefii și contribuie la pregătirea efectivelor de militari participante la misiuni în afara teritoriului statului român;
e) avizează sub aspectul legalității contractele încheiate, potrivit dispozițiilor legale în vigoare și uzanțelor locale, în zonele de operații, cu persoane juridice sau fizice, după caz.
Articolul 14
Comandanții/șefii unităților militare solicită în mod obligatoriu avizul consilierului juridic, în următoarele situații:
a) la întocmirea proiectelor de acte normative specifice care se aprobă de conducătorii structurilor cărora consilierul juridic le asigură asistență juridică;
b) la încheierea actelor juridice care vizează patrimoniul Ministerului Apărării Naționale;
c) la acordarea de drepturi bănești sau de altă natură personalului Ministerului Apărării Naționale;
d) la încheierea contractelor în care este parte Ministerul Apărării Naționale, prin unitatea militară respectivă;
e) la scoaterea din funcțiune a activelor fixe, declasarea și casarea activelor fixe și a bunurilor materiale, altele decât activele fixe;
f) la stabilirea răspunderii materiale în sarcina personalului Ministerului Apărării Naționale;
g) la încheierea/desfacerea contractelor de muncă/angajare ale personalului contractual civil/soldaților și gradaților voluntari, precum și la numirea/încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici;
h) la încheierea contractelor de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, precum și la trecerea în rezervă a cadrelor militare din motive imputabile acestora;
i) la întocmirea sesizării necesare promovării unei acțiuni în justiție, în condițiile art. 69;
j) în alte situații prevăzute de actele normative în vigoare.
Solicitarea avizului este în sarcina comandantului/șefului unității militare care are dreptul de a lua măsura respectivă.
Avizul prevăzut la alin. (1) este prealabil și consultativ.
Articolul 15
Termenul de acordare a avizului juridic este de minimum 24 de ore de la solicitare, durata urmând a fi majorată în funcție de complexitatea problematicii analizate.
Avizul juridic se formulează în scris, iar cel nefavorabil sau cu observații se motivează.
Consilierul juridic este obligat să semneze avizul juridic și să aplice ștampila specifică.
Avizele juridice se înregistrează într-un registru special, în ordinea acordării.
Articolul 16
În cazul spețelor complexe sau cu caracter de noutate, consilierii juridici se pot adresa în mod direct structurii juridice/consilierului juridic de la eșalonul imediat superior, în vederea formulării unui punct de vedere juridic.
Structura juridică/consilierul juridic căreia/căruia i s-a adresat solicitarea are obligația să răspundă, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 15, cu luarea în considerare a soluției/soluțiilor propuse de solicitant.
Opiniile formulate în condițiile alin. (2) au caracter consultativ și nu înlătură răspunderea consilierului juridic solicitant.
Articolul 17
Consilierul juridic care face parte din comisia de evaluare a ofertelor sau care este cooptat ca expert într-o procedură de achiziție publică nu poate aviza contractul de achiziție publică aferent acesteia.
În cazul unităților militare în care este încadrat un singur consilier juridic și acesta face parte din comisia de evaluare a ofertelor ori este cooptat ca expert în cadrul aceleiași comisii, avizarea contractului de achiziție publică se va face în condițiile art. 5 alin. (2) și (3).
Situația consilierului juridic prevăzută la alin. (2) este asimilată celei în care acesta nu își poate îndeplini temporar atribuțiile.
Articolul 18
Documentele prezentate spre avizare trebuie să fie analizate în prealabil de structurile de specialitate din unitatea militară/Ministerul Apărării Naționale, potrivit domeniilor de competență ale acestora, acordarea avizului juridic urmând a avea loc după anexarea punctelor de vedere formulate, cu excepția situațiilor în care legea prevede altfel.
Consilierul juridic nu se pronunță asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
Titlul III Activitatea legislativă și relația cu Guvernul și Parlamentul
Capitolul I Dispoziții introductive
Articolul 19
Prin activitatea legislativă, în sensul prezentelor instrucțiuni, se înțelege parcurgerea fazelor de elaborare, dezbatere, adoptare și publicare a actelor normative cu forță juridică egală sau superioară unei hotărâri a Guvernului, prin care se reglementează relații sociale specifice domeniului militar, precum și avizarea de către Ministerul Apărării Naționale a proiectelor de acte normative cu incidență în domeniul apărării, inițiate de autoritățile publice.
Articolul 20
Activitatea legislativă a Ministerului Apărării Naționale este coordonată de secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, prin Direcție, structură specializată în acest domeniu.
Direcția pregătește și proiectele răspunsurilor, fundamentate juridic, la întrebările sau interpelările formulate de parlamentari, pe baza informațiilor comunicate de structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale ale căror domenii de responsabilitate sunt incidente cu obiectul întrebărilor/interpelărilor.
Articolul 21
Proiectele de acte normative inițiate de Ministerul Apărării Naționale se elaborează în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.361/2006
privind conținutul instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului, ale Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 , denumit în continuare Regulament, cu respectarea principiilor ordinii de drept, precum și cu prevederile prezentelor instrucțiuni.
Articolul 22
Proiectele de acte normative se elaborează de structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale, potrivit domeniilor de competență ale fiecăreia, și se înaintează, ierarhic, numai sub semnătura șefilor structurilor centrale.
Capitolul II
Elaborarea, consultarea, avizarea și supunerea spre adoptare/aprobare în cadrul ședinței Guvernului a proiectelor de acte normative inițiate de Ministerul Apărării Naționale
Secțiunea 1 Elaborarea și consultarea
Articolul 23
Elaborarea proiectelor de acte normative este precedată, în funcție de importanța și de complexitatea acestora, de o activitate de documentare și analiză științifică pentru cunoașterea temeinică a domeniului ce urmează a fi reglementat, a istoricului legislației interne, precum și a unor reglementări similare din legislația altor state.
La elaborarea proiectelor de acte normative, structura inițiatoare urmărește ca acestea să se integreze organic în sistemul legislației în domeniu, să se armonizeze cu acquis-ul NATO și UE, după caz, și să respecte normele de tehnică legislativă.
Structurile inițiatoare solicită, pentru documentare legislativă, informații suplimentare la Direcție.
În activitatea de documentare și elaborare a proiectelor de acte normative este consultat în mod obligatoriu consilierul juridic care asigură asistența juridică a structurii respective.
Articolul 24
Proiectul de act normativ, în formă inițială, însușit de către șeful structurii centrale în subordinea căruia se află structura inițiatoare, se transmite pentru consultare și formulare a unor puncte de vedere structurilor care sunt interesate în aplicarea sa.
Proiectul de act normativ, revizuit în urma analizării punctelor de vedere formulate de structurile prevăzute la alin. (1), însușit de către șeful structurii inițiatoare, se transmite, în vederea obținerii avizelor de specialitate, structurilor centrale sau de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale, ale căror domenii de competență intră sub incidența dispozițiilor acestuia.
Dacă proiectul de act normativ a fost avizat favorabil cu observații și propuneri de către structurile care sunt interesate în aplicarea sa, atunci structura inițiatoare întocmește o notă justificativă, în care sunt menționate și motivate toate observațiile neînsușite din avizul de specialitate și care însoțește documentul respectiv.
În situația în care proiectul de act normativ este inițiat împreună cu alte autorități publice, înaintea promovării acestuia, structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale colaborează, în vederea optimizării lui, cu structurile corespondente ori similare din aceste instituții, astfel încât proiectul propus să fie însușit fără observații.
Articolul 25
Proiectele de acte normative sunt avizate, din punctul de vedere al legalității, de către Direcție, care încheie etapa avizării de către structurile Ministerului Apărării Naționale. În acest scop, structura inițiatoare transmite Direcției următoarele documente:
a) raportul de prezentare a proiectului de act normativ adresat ministrului apărării naționale;
b) instrumentul de prezentare și motivare;
c) proiectul de act normativ;
d) tabelul comparativ cuprinzând reglementarea în vigoare și reglementarea propusă, în situația în care proiectele de acte normative conțin modificări și/sau completări ale actelor normative în vigoare, având rubricile: număr curent, text actual, text propus, cu evidențierea modificărilor sau completărilor propuse, prin îngroșarea caracterelor cu care acestea sunt înscrise;
e) tabelul de concordanță între actul normativ comunitar propus să fie transpus și proiectul de act normativ național care îl transpune, elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulament, dacă este cazul;
f) materialul documentar necesar, care conține și datele de identificare ale specialiștilor implicați în întocmirea acestuia: gradul, numele și prenumele, structura din care fac parte, precum și numărul de telefon de contact.
Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se transmit în mod obligatoriu și pe suport magnetic sau optic ori pe e-mail, după caz.
Articolul 26
Raportul prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. a), semnat de șeful structurii inițiatoare, cuprinde prezentarea succintă a reglementării propuse, necesitatea adoptării, precum și aspecte relevante privind oportunitatea demersului legislativ.
Raportul este însoțit de fișa cu avize/avizele structurilor de specialitate menționate la art. 24 alin. (2).
Articolul 27
Instrumentele de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative se elaborează în conformitate cu prevederile incidente ale
Legii nr. 24/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale
Articolul 28
În cazul proiectelor de ordonanță de urgență, structura inițiatoare are obligația de a motiva urgența, inclusiv în cuprinsul acestora.
Direcția are obligația ca, înaintea promovării proiectelor de ordonanță de urgență, să ceară avizul de oportunitate al Departamentului pentru relația cu Parlamentul din subordinea Guvernului.
Articolul 29
Adresele către conducătorii autorităților/instituțiilor publice coinițiatoare și/sau avizatoare, precum și către Secretariatul General al Guvernului se redactează pe formulare tipizate, în conformitate cu prevederile Regulamentului și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Ministerului Apărării Naționale, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 118/2007*), cu modificările și completările ulterioare.
------------
*) Ordinul nr. M.S. 118/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece este clasificat potrivit legii.
Articolul 30
Materialul documentar prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. f) cuprinde orice element necesar fundamentării deciziei ce se propune a fi adoptată, în legătură cu proiectul de act normativ promovat.
În mod obligatoriu se anexează, în original sau în copie, documentele la care se face referire în raport.
Articolul 31
Tratatele internaționale care se supun Parlamentului pentru ratificare sau Guvernului pentru aprobare, însoțite de raportul adresat ministrului apărării naționale, sunt prezentate Direcției pentru avizare de către Direcția cooperare internațională în domeniul apărării din cadrul Departamentului pentru politica de apărare și planificare, în toate etapele încheierii acestora, respectiv negociere, semnare și ratificare/aprobare, cu respectarea procedurilor stabilite prin
privind tratatele.
Articolul 32
În situația avizării nefavorabile sau avizării favorabile cu observații, documentele prevăzute la art. 31 se restituie Direcției cooperare internațională în domeniul apărării.
În cazul avizării favorabile sub aspect juridic, documentele se înaintează ministrului apărării naționale pentru semnare și transmiterea acestora la autoritățile publice coinițiatoare sau avizatoare, după caz.
Articolul 33
Pentru încheierea tratatelor internaționale, activitățile specifice se desfășoară astfel:
a) negocierea și semnarea acestora sunt coordonate de Direcția cooperare internațională în domeniul apărării din cadrul Departamentului pentru politica de apărare și planificare;
b) procedura de ratificare/aprobare prin acte normative este gestionată de Direcție, în cooperare cu Direcția cooperare internațională în domeniul apărării.
Articolul 34
Textele tratatelor internaționale se transmit Secretariatului General al Guvernului, ștampilate pe fiecare pagină, iar pe ultima pagină se înscriu explicit numele persoanelor semnatare și se atestă, prin semnătura persoanei autorizate și prin aplicarea ștampilei, conformitatea documentului cu originalul.
Articolul 35
Direcția înregistrează în evidența proprie proiectele de acte normative și le finalizează în colaborare cu inițiatorul.
În acest sens, Direcția formulează avize de specialitate în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative cu procedură obișnuită, și de cel mult 48 de ore, pentru proiectele de acte normative promovate în regim de urgență. Termenul se calculează de la data înregistrării documentului în evidența Direcției.
Direcția se pronunță asupra aspectelor juridice, de tehnică legislativă și în legătură cu modul de armonizare a proiectelor cu legislația internă și internațională.
Articolul 36
Proiectele de acte normative prezentate pentru aprobare ministrului apărării naționale se expertizează de către Secretariatul general, care verifică îndeplinirea condițiilor de promovare prevăzute în ordinele și instrucțiunile în vigoare.
Proiectele de acte normative care nu îndeplinesc condițiile de promovare se înapoiază, de către Secretariatul general, Direcției, care, împreună cu inițiatorul/inițiatorii, le reanalizează și ia măsuri pentru corectarea, refacerea, îmbunătățirea sau completarea conținutului acestora.
Articolul 37
Asupra oportunității promovării proiectelor de acte normative se pronunță ministrul apărării naționale sau înlocuitorul său de drept, pe timpul absenței acestuia.
Articolul 38
În situația în care, pentru reglementarea unui domeniu de activitate, este necesară adoptarea simultană a mai multor acte normative, proiectele acestora se transmit Direcției.
Este interzisă promovarea unui proiect de act normativ care conține norme de trimitere la alt proiect care nu a parcurs încă procedura reglementată în această secțiune.
Articolul 39
După însușirea proiectelor de acte normative de către ministrul apărării naționale, Direcția le supune concomitent consultării publice, în condițiile
privind transparența decizională în administrația publică, precum și consultării preliminare interinstituționale.
Prevederile alin. (1) referitoare la consultarea publică nu se aplică proiectelor de acte normative care privesc elementele și situațiile prevăzute la
art. 5 din Legea nr. 52/2003 , precum și altor situații prevăzute expres de lege.
În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun aprobării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare.
Direcția analizează sugestiile și opiniile transmise în scris cu privire la proiectul de act normativ supus consultării publice.
Direcția organizează dezbateri publice asupra proiectului de act normativ la sediul Ministerului Apărării Naționale, în situația în care acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
Consultarea preliminară interinstituțională se realizează în urma afișării proiectului de act normativ, însușit de ministrul apărării naționale, de către Direcție, pe site-ul ministerului, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile, precum și prin transmiterea concomitentă în format electronic/pdf către Secretariatul General al Guvernului de către Secretariatul general, însoțită de o adresă de înaintare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la Regulament, în vederea includerii la lit. d) a agendei reuniunii de lucru pregătitoare.
Observațiile și propunerile formulate de autoritățile publice consultate se analizează și se soluționează de către structura inițiatoare, care procedează, ulterior, la definitivarea proiectului, și după caz, a instrumentelor de prezentare și motivare inițiale. La operațiunea de definitivare participă și reprezentanți ai Direcției, precum și reprezentanți ai autorităților publice avizatoare, după caz.
Pentru observațiile și propunerile care nu au fost reținute, structura inițiatoare întocmește o notă cu motivarea neînsușirii acestora.
Secțiunea 2 Avizarea
Articolul 40
La terminarea perioadei de consultare interinstituțională preliminară, după operațiunea de definitivare, în situația când au fost formulate observații sau propuneri, proiectul de act normativ însușit de ministrul apărării naționale și de coinițiatori, după caz, se transmite Secretariatului General al Guvernului, atât pe suport hârtie, în copie, cât și în format electronic/pdf, împreună cu o adresă de înaintare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la Regulament, însoțită de documentele prevăzute la art. 25 alin. (1), de către Secretariatul general, pus la dispoziție de către Direcție.
În ziua în care a fost înaintat către Secretariatul General al Guvernului, proiectul de act normativ, în original, însoțit de o adresă de înaintare elaborată conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Regulament, se transmite de către Direcție autorităților publice avizatoare.
În această etapă, proiectul de act normativ care urmează să fie avizat de Ministerul Finanțelor Publice și/sau de Departamentul pentru Afaceri Europene și/sau de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, în copie, se transmite acestora de către Direcție, în vederea analizei.
După primirea avizelor solicitate potrivit alin. (2), proiectul de act normativ, în original, se transmite de către Direcție succesiv pentru avizare autorităților publice prevăzute la alin. (3), precum și în copie la Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.
În situația în care proiectul a fost avizat favorabil cu observații și propuneri sau avizat negativ, Direcția va întocmi, împreună cu structura inițiatoare, o notă justificativă care să cuprindă modalitatea de însușire sau, după caz, argumentele care au condus la neînsușirea observațiilor și propunerilor. O copie a notei justificative se transmite de către Direcție autorității publice care a avizat favorabil cu observații și propuneri sau a avizat negativ.
Articolul 41
Derularea procedurii de avizare, precum și susținerea punctului de vedere al Ministerului Apărării Naționale în fața autorităților publice semnatare/avizatoare sunt în competența Direcției, care, după caz, poate solicita asistență de specialitate structurii inițiatoare.
După finalizarea procedurii de avizare, Direcția întocmește fișa circuitului de avizare, elaborată conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la Regulament.
Secțiunea 3 Supunerea spre adoptare/aprobare în cadrul ședinței Guvernului a proiectelor de acte normative inițiate de Ministerul Apărării Naționale
Articolul 42
După finalizarea procedurii de avizare interministeriale, forma finală a proiectului de act normativ, însoțită, dacă este cazul, de observațiile autorităților publice avizatoare și de nota justificativă privind nepreluarea acestora, se transmite de către Direcție autorităților publice prevăzute la art. 22 din Regulament, în vederea obținerii avizelor, dacă obținerea acestora este obligatorie.
După obținerea avizelor autorităților publice prevăzute la alin. (1), Direcția va transmite Secretariatului General al Guvernului atât pe suport hârtie, în original, cât și în copie certificată, precum și pe e-mail, în fișier electronic certificat, forma finală a proiectului de act normativ, însoțită de eventualele observații și propuneri ale tuturor autorităților publice avizatoare, precum și de nota justificativă privind însușirea sau neînsușirea acestora, dacă este cazul, în vederea includerii la lit. a) a agendei reuniunii de lucru pregătitoare, însoțit, după caz, de documentele prevăzute la art. 28 din Regulament.
Articolul 43
Direcția analizează avizul Consiliului Legislativ, precum și, după caz, nota cuprinzând observațiile formulate de Secretariatul General al Guvernului, reanalizează și, dacă este necesar, reface, împreună cu structura inițiatoare, proiectul de act normativ.
În situația în care Ministerul Apărării Naționale nu acceptă total sau parțial observațiile și propunerile formulate în documentele prevăzute la alin. (1), Direcția va întocmi, împreună cu structura inițiatoare, o notă justificativă cuprinzând argumentele care au condus la neînsușirea observațiilor și propunerilor respective, pe care o va transmite Secretariatului General al Guvernului.
Articolul 44
Direcția analizează documentele incluse pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare ședinței Guvernului și pe agenda de lucru a ședinței Guvernului înaintea desfășurării acestora și prezintă, la solicitarea secretarului general, puncte de vedere referitoare la reglementările cu implicații asupra activității Ministerului Apărării Naționale.
Articolul 45
Dacă apreciază că se impune, după adoptarea de către Guvern a proiectelor de acte normative cu implicații asupra activității Ministerului Apărării Naționale, Direcția informează structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale cu atribuții în domeniul reglementat despre necesitatea elaborării unor proiecte de acte normative subsecvente.
Capitolul III Consultarea și semnarea/avizarea proiectelor de acte normative inițiate de alte autorități publice
Articolul 46
Lista proiectelor de acte normative inițiate de alte autorități publice, pentru care Ministerul Apărării Naționale are calitatea de autoritate publică avizatoare, este comunicată Direcției de către Secretariatul general în urma reuniunii de lucru pregătitoare a ședinței Guvernului.
Proiectele prevăzute la alin. (1), obținute de pe site-ul autorităților publice inițiatoare sau al Secretariatului General al Guvernului, și cele primite de Ministerul Apărării Naționale, în calitate de autoritate publică coinițiatoare, sunt luate în evidență de Direcție, iar aceasta, în funcție de obiectul reglementării, le transmite în copie structurilor de specialitate în vederea formulării unor puncte de vedere autorizate.
Pe baza observațiilor și propunerilor formulate de structurile consultate, precum și a analizei proprii, Direcția întocmește un punct de vedere fundamentat, care este prezentat ministrului apărării naționale pentru a aproba conținutul și expedierea acestuia autorității publice inițiatoare/avizatoare.
Adresa de răspuns către autoritatea publică inițiatoare/avizatoare, însoțită, după caz, de nota cuprinzând observațiile și propunerile Ministerului Apărării Naționale, se expediază de către Direcție.
Articolul 47
La primirea în original a proiectului de act normativ pentru care Ministerul Apărării Naționale are calitatea de autoritate publică coinițiatoare/avizatoare, Direcția verifică modul de însușire a observațiilor și propunerilor comunicate potrivit art. 46 alin. (3) și propune ministrului apărării naționale semnarea/nesemnarea sau avizarea favorabilă/avizarea favorabilă cu observații/avizarea negativă, după caz.
Adresa de restituire a proiectului de act normativ către autoritatea publică inițiatoare/avizatoare, întocmită potrivit uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1), se expediază de către Direcție în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrare la această structură.
Capitolul IV Susținerea proiectelor de legi în comisiile permanente și în plenul Camerelor Parlamentului
Articolul 48
Direcția ține permanent legătura cu Departamentul pentru Relația cu Parlamentul din subordinea Guvernului, în vederea monitorizării procesului legislativ pentru proiectele de legi inițiate sau avizate de Ministerul Apărării Naționale.
Articolul 49
La ședințele comisiilor permanente ale Parlamentului, sesizate în fond sau pentru aviz cu proiecte de legi inițiate sau avizate de Ministerul Apărării Naționale, participă reprezentanții Direcției și specialiștii în domeniu din structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale cu atribuții în domeniul ce se dorește a fi reglementat.
Articolul 50
Cu ocazia supunerii pentru dezbatere și adoptare plenului celor două Camere ale Parlamentului a proiectelor de legi inițiate de Ministerul Apărării Naționale, la care participă ministrul apărării naționale sau secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, aceștia sunt asistați de reprezentantul Direcției și de un specialist din structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale cu atribuții în domeniul ce se dorește a fi reglementat.
Articolul 51
În cazul constatării neîntocmirii unor proiecte de acte normative care ar fi trebuit elaborate de către Ministerul Apărării Naționale în baza prevederilor unor acte normative de nivel superior, Direcția propune ministrului apărării naționale, prin secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, structurile care să inițieze aceste proiecte.
Direcția își exercită competența și pentru inițierea măsurilor necesare republicării actelor normative în situațiile stabilite de lege, asanării legislației căzute în desuetudine sau abrogate implicit ori indirect, precum și rectificării eventualelor erori apărute la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Capitolul V Răspunsuri la întrebări și interpelări
Articolul 52
Întrebările și interpelările adresate ministrului apărării naționale de către deputați sau senatori sunt luate în evidență de către Direcție care, în funcție de domeniul vizat, solicită de urgență structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naționale date relevante pentru formularea răspunsurilor.
Articolul 53
Pe baza informațiilor comunicate de structurile consultate, Direcția întocmește proiectul de răspuns pe care îl va supune aprobării ministrului apărării naționale și, ulterior, îl transmite, în termenul legal, Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din subordinea Guvernului.
Articolul 54
La prezentarea răspunsurilor la întrebări și interpelări, în plenul Senatului ori al Camerei Deputaților, ministrul apărării naționale sau, după caz, secretarul de stat desemnat de acesta este asistat de un reprezentat al Direcției și de specialiști din structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale cu atribuții în domeniu.
Capitolul VI Alte dispoziții
Articolul 55
Direcția ține evidența, pentru fiecare proiect de act normativ inițiat sau avizat de Ministerul Apărării Naționale, a tuturor modificărilor și completărilor de formă sau de fond făcute textului inițial, în parcurgerea fazelor procesului de legiferare, a motivației schimbărilor survenite, precum și a autorilor propunerilor/observațiilor respective. Pe lângă acestea se păstrează și variantele proiectelor actelor normative neînsușite în procesul de elaborare, dezbatere și adoptare/aprobare.
Articolul 56
Pentru definitivarea, în cadrul Ministerului Apărării Naționale, a unor proiecte de acte normative se pot constitui colective/grupuri de lucru conduse de secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, compuse din 4-5 reprezentanți ai Direcției, precum și din 1-2 reprezentanți ai structurilor Ministerului Apărării Naționale cu atribuții în domeniul ce se dorește a fi reglementat prin proiectul de act normativ respectiv.
Articolul 57
În situația în care Direcția solicită exprimarea unor puncte de vedere structurilor Ministerului Apărării Naționale, răspunsurile trebuie să fie comunicate în termenul specificat în cerere sau, dacă acesta nu este menționat, în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Neîncadrarea în termenele precizate anterior se interpretează în sensul că structura respectivă nu are propuneri sau observații ori, după caz, opinii în contradictoriu cu fondul sau forma materialelor transmise pentru analiză.
Articolul 58
În situația în care parcurgerea fazelor activităților legislative reclamă urgență, iar propunerile de modificare sau completare a proiectului de act normativ, însușite de către șeful structurii centrale inițiatoare, nu pot fi făcute cu respectarea procedurii prevăzute de prezentele instrucțiuni, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului stabilește o singură persoană, de regulă șeful structurii inițiatoare a proiectului actului normativ respectiv, care să răspundă de hotărârile luate asupra oportunității schimbărilor de fond ale textului.
Șeful structurii inițiatoare consultă obligatoriu, în situația prevăzută la alin. (1), compartimentul juridic propriu.
Titlul IV Asistența juridică în relațiile cu forțele armate străine
Articolul 59
În relațiile cu forțele armate străine, asistența juridică a comandanților/șefilor forțelor armate române este asigurată de către consilierii juridici ai structurilor respective sau, în lipsa acestora, de consilierul juridic al eșalonului superior.
Asistența juridică în acest domeniu a șefilor structurilor centrale este asigurată de către consilierii juridici din structurile respective sau de către Direcție, potrivit art. 10 lit. g).
Articolul 60
Direcția coordonează acțiunile pentru asigurarea asistenței juridice în relațiile cu forțele armate străine. În acest scop, Direcția are următoarele atribuții:
a) avizează memorandumurile necesare obținerii aprobărilor legale pentru participarea forțelor armate române la misiuni;
b) asigură asistență, împreună cu alți specialiști în domeniu din structurile centrale, conducerii Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia susținerii în Parlament a propunerilor de trimitere a forțelor armate române în afara teritoriului național;
c) avizează proiectele înțelegerilor tehnice de cooperare cu forțele armate străine supuse semnării ministrului apărării naționale, precum și pe cele a căror negociere este aprobată de acesta;
d) avizează memorandumurile pentru aprobarea încheierii în numele Guvernului României a înțelegerilor tehnice de cooperare cu forțele armate străine;
e) participă cu specialiști la negocierea înțelegerilor tehnice privind cooperarea cu forțele armate străine, la solicitarea structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naționale și în limita personalului disponibil;
f) coordonează acțiunile pentru soluționarea, din punct de vedere juridic, a problemelor rezultate din aplicarea tratatelor privind statutul forțelor.
Articolul 61
La solicitarea structurilor de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale, Direcția inițiază măsurile necesare pentru îmbunătățirea cadrului juridico-normativ necesar cooperării forțelor armate române cu cele străine.
Articolul 62
Structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naționale implicate în activități NATO își pregătesc specialiștii din domeniul lor de responsabilitate, care să fie în măsură să acționeze operativ, în cooperare cu Direcția, pentru soluționarea problemelor privind aplicarea statutului forțelor.
Titlul V Activitatea procesuală
Capitolul I Dispoziții introductive
Articolul 63
În Ministerul Apărării Naționale activitatea procesuală se realizează de către Direcție și structurile din teritoriu subordonate acesteia, de regulă, prin consilierii juridici cu atribuții pe linie procesuală.
Organizarea activității procesuale în Ministerul Apărării Naționale se realizează prin dispoziții ale șefului Direcției.
Articolul 64
Se deleagă șeful Direcției din cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul și informare publică să exercite toate drepturile procedurale și să reprezinte Ministerul Apărării Naționale, precum și structurile care nu au personalitate juridică în fața instanțelor de judecată și a altor organe cu activitate jurisdicțională.
Structurile Ministerului Apărării Naționale care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiție de către Direcție, la cererea conducătorilor acestora și cu aprobarea șefului Direcției, pe baza delegației semnate de conducătorul persoanei juridice reprezentate. În acest caz, cererile de chemare în judecată, cele pentru exercitarea căilor de atac, întâmpinările, recunoașterile privitoare la drepturile în judecată, renunțările, precum și propunerile pentru tranzacții se depun sub semnătura conducătorului persoanei juridice reprezentate.
În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) și (2), șeful Direcției poate delega pe oricare dintre consilierii juridici din subordine.
Pentru reprezentarea Ministerului Apărării Naționale în fața instanțelor judecătorești, șeful Direcției poate delega, alături de consilierii juridici din subordine, și consilieri juridici din alte unități militare, cu acordul comandanților/șefilor structurilor în care aceștia sunt încadrați.
Articolul 65
În desfășurarea activității specifice, consilierii juridici delegați în condițiile prevăzute la art. 64 sunt obligați:
a) să respecte dispozițiile legale privitoare la interesele contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care Ministerul Apărării Naționale îl poate avea;
b) să susțină cu demnitate și competență drepturile și interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale în concluziile orale sau scrise;
c) să respecte normele de deontologie profesională prevăzute în
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Statutul profesiei de avocat;
d) să respecte secretul și confidențialitatea activității sale, în condițiile legii.
Capitolul II Atribuțiile specifice ale consilierilor juridici cu atribuții pe linie procesuală
Articolul 66
Consilierii juridici cu atribuții pe linie procesuală, din cadrul Direcției și din structurile din teritoriu subordonate acesteia, reprezintă interesele Ministerului Apărării Naționale în fața instanțelor de judecată. Aceștia îndeplinesc următoarele atribuții specifice:
a) formulează și promovează acțiuni civile, comerciale, în contencios administrativ, în materia litigiilor de muncă, a asigurărilor sociale și de altă natură, potrivit legii;
b) formulează și promovează apărările, căile de atac ordinare și extraordinare, precum și orice alte acte procesuale de natură să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale;
c) formulează și susțin cererile de constituire ca parte civilă în procesele penale în care inculpații au produs prejudicii patrimoniului Ministerului Apărării Naționale;
d) apără, prin mijloace procesuale specifice, interesele Ministerului Apărării Naționale atunci când este chemat în judecată în calitate de parte responsabilă civilmente;
e) motivează propunerile de renunțare la drepturile aflate în litigiu și la judecată, precum și la căile de atac exercitate;
f) colaborează cu unitățile militare în vederea întocmirii documentației necesare exercitării și susținerii acțiunilor și apărărilor în fața instanțelor de judecată;
g) examinează și avizează, sub aspectul legalității, titlurile executorii, în vederea punerii în executare a acestora;
h) îndeplinesc orice alte atribuții pe linie procesuală prevăzute de lege ori stabilite de șeful Direcției.
Capitolul III Raporturile de subordonare/colaborare pe linia activității procesuale
Articolul 67
Pentru susținerea drepturilor și intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naționale, consilierii juridici delegați colaborează cu structurile juridice ale unităților militare din compunerea ministerului.
La termenele de judecată, consilierul juridic delegat poate fi însoțit de consilierul juridic care, potrivit art. 5, asigură asistența juridică a unității militare implicate în litigiu.
Articolul 68
În exercitarea atribuțiilor, consilierii juridici delegați solicită direct, în scris, comandanților/șefilor unităților militare, indiferent de eșalon, informații, puncte de vedere, înscrisuri, precum și orice alte mijloace de probă deținute de unitățile militare, iar comandanții/șefii acestora sunt obligați să le pună la dispoziție în timp util.
Comandanții/Șefii unităților militare sunt obligați să transmită de îndată consilierului juridic delegat sau consilierului juridic cu atribuții pe linie procesuală în a cărui zonă de responsabilitate teritorială se află unitatea militară în cauză, după caz, toate actele de procedură comunicate de instanțele de judecată sau de organele de executare.
Documentele clasificate care se constituie în mijloace de probă se depun la instanță de către consilierul juridic delegat, după declasificarea acestora, în condițiile legii, prin grija unității militare deținătoare.
Documentele prevăzute la alin. (3), a căror declasificare nu este aprobată de emitent, se depun la instanță ca documente clasificate, cu respectarea legislației în vigoare, de către consilierul juridic delegat.
Articolul 69
În situația în care se constată un prejudiciu produs patrimoniului Ministerului Apărării Naționale ori unul pe cale de a se produce, pentru a cărui acoperire/prevenire este necesară promovarea unei acțiuni în justiție, comandantul/șeful unității militare, al eșalonului superior sau al structurii cu atribuții de control, după caz, este obligat să sesizeze, în scris, în cel mai scurt timp, consilierul juridic cu atribuții pe linie procesuală, în a cărui zonă de responsabilitate teritorială se află unitatea militară în cauză sau Direcția.
Sesizarea, avizată în mod obligatoriu de consilierul juridic care asigură asistența juridică a unității militare, va fi însoțită de documentația necesară pentru formularea și susținerea acțiunii în justiție, certificată "conform cu originalul".
Arondarea consilierilor juridici cu atribuții pe linie procesuală pe zone de responsabilitate teritorială se stabilește prin dispoziție a șefului Direcției, care se va publică în Buletinul Informativ al Armatei.
Articolul 70
Consilierii juridici cu atribuții pe linie procesuală înaintează șefului Direcției cererile de chemare în judecată, precum și memoriile pentru exercitarea recursurilor în interesul legii, în vederea aprobării acestora pentru a fi promovate la instanțele de judecată sau la celelalte instituții abilitate de lege.
Întâmpinările, cererile reconvenționale, cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, altele decât recursul în interesul legii, precum și orice alte acte procesuale prevăzute de lege vor fi înaintate de către consilierii juridici delegați instanțelor de judecată, după aprobarea lor de către șeful Direcției, consilierul juridic coordonator pentru teritoriu sau consilierii juridici zonali, după caz.
Aprobările date potrivit alin. (1) și (2) nu înlătură angajarea răspunderii proprii a consilierilor juridici pentru actele procesuale efectuate.
Articolul 71
Renunțarea la drepturile aflate în litigiu și la judecată, precum și la căile de atac exercitate se aprobă de către ministrul apărării naționale, la propunerea șefului Direcției.
Neexercitarea căilor de atac se aprobă de către șeful Direcției, la propunerea consilierului juridic delegat înaintată ierarhic.
În litigiile care au ca obiect imobile aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, aprobarea prevăzută la alin. (1) și (2) se acordă numai cu avizul prealabil al Direcției domenii și infrastructuri.
În procesele și cererile civile și penale ale căror obiect este evaluabil în bani, aprobarea prevăzută la alin. (1) și (2) se acordă numai cu avizul prealabil al Direcției financiar-contabile.
Capitolul IV Alte dispoziții
Articolul 72
Pentru desfășurarea optimă a activităților consilierilor juridici din teritoriu cu atribuții pe linie procesuală, comandanții/șefii unităților militare în care aceștia își au sediul au obligația de a dispune măsuri pentru asigurarea următoarelor condiții:
a) spațiu de lucru corespunzător cu dotare aferentă-mobilier, post telefonic interurban și militar conectat la rețeaua telefonică a Armatei României, acces la servicii de internet/intranet;
b) facilități de tehnoredactare și multiplicare a documentelor specifice, de registratură și de evidență a documentelor clasificate;
c) acces la abonamente la Monitorul Oficial al României, Partea I, și la alte publicații cu caracter juridic;
d) drepturi de echipament și materiale de resortul echipamentului, în natură sau sub formă bănească.
În situația în care unitățile militare în care își au sediul consilierii juridici din teritoriu cu atribuții pe linie procesuală se desființează, comandanții de garnizoană au obligația de a asigura spațiu corespunzător, precum și celelalte condiții prevăzute la alin. (1) la o altă unitate militară din garnizoana respectivă.
Plata drepturilor de natură salarială și a altor drepturi bănești, cu excepția contravalorii echipamentului, cuvenită consilierilor juridici din teritoriu cu atribuții pe linie procesuală, se asigură de către Direcția financiar-contabilă sau altă structură centrală stabilită să asigure financiar Direcția, pe baza documentelor transmise de această structură.
Plata indemnizației de delegare/detașare și decontarea cheltuielilor de cazare și transport efectuate în interesul serviciului se fac pe baza ordinelor de serviciu și a conturilor nominale emise de unitățile militare în care își au sediul consilierii juridici din teritoriu cu atribuții pe linie procesuală, iar sumele cuvenite vor fi virate în conturile personale ale acestora.
Fondurile bănești necesare desfășurării activității specifice de către consilierii juridici din teritoriu cu atribuții pe linie procesuală, inclusiv pentru plata taxelor judiciare de timbru, timbre judiciare, onorarii pentru experți și/sau executori judecătorești se asigură de către Direcția financiar-contabilă sau de altă structură centrală stabilită să asigure financiar Direcția, pe baza documentelor transmise de Direcție.
Titlul VI Dispoziții finale
Articolul 73
Pentru perfecționarea pregătirii de specialitate, Direcția poate organiza convocări ale consilierilor juridici din cadrul Ministerului Apărării Naționale aflați în evidență.
Articolul 74
Structurile juridice/Consilierii juridici desfășoară întâlniri cu consilierii juridici de la eșalonul direct subordonat, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în vederea îndrumării activităților acestora și monitorizării nivelului de performanță al activității de asistență juridică desfășurată.
Articolul 75
Consilierii juridici nu pot primi spre rezolvare alte lucrări decât cele cu specific juridic, care decurg din atribuțiile ce le revin. Aceștia nu se planifică pentru executarea serviciului interior și/sau a serviciului de control în garnizoană.
Articolul 76
În exercitarea atribuțiilor, consilierii juridici pot solicita date, acte și înscrisuri deținute de structurile cărora le acordă asistență juridică, iar comandanții/șefii acestora sunt obligați să le pună la dispoziție în timp util.
Articolul 77
Consilierii juridici sunt obligați să își perfecționeze permanent pregătirea de specialitate în vederea îndeplinirii cu bune rezultate a atribuțiilor funcționale.
Articolul 78
Pentru desfășurarea optimă a activității consilierilor juridici, comandanții/șefii unităților militare au obligația să asigure condițiile prevăzute la art. 72 alin. (1) lit. a)-c), precum și prezența consilierului juridic la activitățile organizate în plan profesional.
Articolul 79
Consilierii juridici încadrați în structurile cu personalitate juridică pot participa la activitățile de pregătire profesională organizate de către Direcție, fără a face obiectul prezentelor instrucțiuni.
Articolul 80
În aplicarea prezentelor instrucțiuni, șeful Direcției poate emite dispoziții și precizări.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.