Decizia nr. 947/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal și art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Decizia nr. 783/2009 12 mai 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea…
Are ca temei 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 2 din Codul penal și
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Emeric Gorbe în Dosarul nr. 493/43/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Se prezintă domnul Gereb Geza, traducător autorizat de limba maghiară, desemnat în cauză pentru autorul excepției Emeric Gorbe, care nu cunoaște limba română.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă în ceea ce privește dispozițiile
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006
și ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile din Codul penal.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 493/43/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 alin. 2 din Codul penal și
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Emeric Gorbe în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unui recurs în materie penală.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 71 alin. 2 din Codul penal încalcă dispozițiile constituționale ale art. 36 referitoare la Dreptul de vot, art. 37 referitoare la Dreptul de a fi ales, art. 38 referitoare la Dreptul de a fi ales în Parlamentul European și art. 41 referitoare la Munca și protecția socială a muncii, deoarece interdicțiile referitoare la drepturile electorale sunt aplicabile ope legis și față de toți condamnații fără niciun fel de diferențieri firești legate de individualizare.
De asemenea, prevederile
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006
contravin art. 16 privind Egalitatea în drepturi, art. 21 privind Accesul liber la justiție, art. 24 privind Dreptul la apărare, art. 124 privind Înfăptuirea justiției și art. 129 din Constituție privind Folosirea căilor de atac.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit notelor scrise și încheierii de sesizare, dispozițiile art. 71 alin. 2 din Codul penal referitoare la Conținutul și modul de executare a pedepsei accesorii și cele ale
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 , publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. În realitate și ținând cont de textul ce a fost redat în extenso de autor și instanță, critica este fundamentată pe redactarea anterioară a art. 71 alin. 2 din Codul penal, redactare care în prezent se regăsește în art. 71 alin. 1 din același cod. Așa fiind, dispozițiile legale contestate au următorul conținut:
- Art. 71 alin. 1 din Codul penal: "Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64.
Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.";
-
Articolul I
pct. 185 din Legea nr. 356/2006 : "Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [... ]
185. La articolul 385^9, punctul 17^1 al alineatului 1 se abrogă."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin
Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 , prilej cu care a statuat că prin eliminarea posibilității criticării pe calea recursului a unei hotărâri judecătorești pe motiv că este contrară legii sau că s-a făcut o greșită aplicare a legii se închide părții interesate calea valorificării efective a dreptului încălcat, cu consecința directă a afectării dispozițiilor referitoare la dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv.
Așa fiind, având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prezenta excepție a devenit inadmisibilă.
Referitor la critica prevederilor
art. 71 alin. 1 din Codul penal, Curtea constată că prin Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a statuat că acestea nu contravin prevederilor constituționale referitoare la drepturile electorale. Cu acel prilej a arătat că art. 71, care se referă la pedeapsa accesorie, prevede că cel condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, indiferent de durată, este lipsit de exercițiul tuturor drepturilor enumerate în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În aceste condiții, Curtea nu a putut reține argumentul potrivit căruia erau afectate prevederile constituționale invocate, întrucât restrângerea cu titlu de pedeapsă a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți este permisă, așa cum se prevede în art. 53 din Legea fundamentală, pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor. Iată de ce instituirea pedepselor și a condițiilor de aplicare și executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În sfârșit, o parte dintre criticile autorilor excepției privitoare la dispozițiile din Codul penal vizează și modalitatea de aplicare, fapt ce nu constituie o problemă de constituționalitate, ci un aspect asupra căruia decide instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului. De altfel, eventualele probleme legate de aceste nemulțumiri au fost dezlegate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. LXXIV (74), când, admițând recursul în interesul legii, a statuat că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la conținutul și modul de executare a pedepsei accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza l -lit. c) din Codul penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, excepție ridicată de Emeric Gorbe în Dosarul nr. 493/43/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.