Aranjamentul din 24 aprilie 2009
dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009
prezumat în vigoare
București, 24 aprilie 2009
Dlui Dominique Strauss-Kahn,
director general,
Fondul Monetar Internațional
Washington, D.C. 20431
Stimate domnule Strauss-Kahn,
1. Condițiile economice din regiune s-au înrăutățit dramatic în ultimele luni ca urmare a crizei financiare globale. Aceste evenimente au fost agravate de dezechilibrele existente în economia noastră și au dus la deteriorarea rapidă a perspectivelor României. Ca răspuns, Guvernul și Banca Națională a României (BNR) au elaborat o strategie comprehensivă menită să ancoreze ferm politicile macroeconomice și să reducă tensiunea de pe piața financiară. Solicităm Fondului Monetar Internațional (FMI) să susțină programul nostru printr-un acord stand-by (ASB) pe o perioadă de 24 de luni, cu o sumă echivalentă cu 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde de euro). Conjugat cu asistența în valoare de 5 miliarde de euro acordată de UE prin facilitatea de finanțare a balanței de plăți și cu alte angajamente multilaterale de aproximativ 2 miliarde de euro, acest acord va demonstra susținerea de către comunitatea internațională a politicilor noastre. Considerăm că acest pachet este esențial pentru protejarea economiei românești împotriva celor mai severe efecte ale crizei mondiale și pentru plasarea noastră într-o poziție care să permită reluarea în forță a procesului de creștere odată ce dificultățile curente se vor ameliora.
2. Am discutat cu echipa FMI programul nostru economic, ce este prezentat în continuare. Programul își propune să atenueze efectele scăderii drastice a intrărilor de capital în paralel cu implementarea unor măsuri de politici privind soluționarea dezechilibrelor externe și fiscale și consolidarea sectorului financiar. Obiectivul imediat este acela de a facilita o ajustare ordonată a deficitului extern, reducând astfel presiunile excesive asupra cursului de schimb ce ar putea genera efecte bilanțiere grave pentru sectorul corporatist și populație, având ca rezultat o recesiune și mai severă și tensiuni în sectorul bancar. Pentru a realiza acest obiectiv, programul nostru își propune: (i) să consolideze în continuare politica fiscală pentru a reduce nevoile de finanțare ale Guvernului și pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală pe termen lung, pregătind astfel România pentru intrarea în cele din urmă în zona euro; (îi) să mențină o capitalizare adecvată a băncilor și lichidități suficiente pe piețele financiare interne; (iii) să aducă și să mențină inflația în intervalul țintit de BNR; și (iv) să asigure o finanțare externă adecvată și să îmbunătățească nivelul de încredere.
3. Guvernul a întreprins deja eforturi importante în direcția ajustării de care este nevoie pentru stabilizarea economiei. Am aprobat un buget pentru anul 2009 ce cuprinde reduceri semnificative de cheltuieli și majorări de venituri ce generează în total aproximativ 3% din PIB. Ca precondiții în cadrul programului, vor mai fi implementate măsuri de consolidare fiscală de încă 1,1% din PIB. A fost lansat un program anticriză ce cuprinde eforturi de reorientare a cheltuielilor publice către investiții și de încurajare a investițiilor private. Se întreprind de asemenea măsuri sociale de protejare a grupurilor vulnerabile. BNR a extins acordarea de lichidități către bănci și mai multe bănci și-au majorat semnificativ nivelul de adecvare a capitalului, în timp ce altele sunt pe cale de a face acest lucru.
4. Programul va fi monitorizat prin criterii cantitative de performanță și prin ținte indicative, prin criterii structurale de performanță și clauze de consultare pe parcursul evaluărilor trimestriale. Tabelul 1 de mai jos stabilește țintele trimestriale specifice care vor fi respectate în cadrul ASB pentru soldul bugetului general consolidat, variația arieratelor guvernamentale, inflația IPC și activele externe nete, precum și pentru emiterea de noi garanții guvernamentale pentru sectorul privat nonfinanciar și al întreprinderile publice. Totodată, vor fi stabilite ținte indicative pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv tragerile din fondurile UE pre și postaderare structurale. Vom aproba prin ordonanță de urgență și vor trimite la Parlament spre ratificare un pachet de măsuri fiscale ce vor duce la obținerea a 1,1% din PIB, 5,9 miliarde RON, înaintea discutării programului nostru de către Consiliul director al FMI. Pentru prima evaluare condiția este ca aceste măsuri să fie aprobate. BNR va finaliza până la 30 aprilie (ca precondiție) testele de stres pentru toate băncile ce dețin o cotă mai mare de 1% (ca active) din piața românească și pentru băncile mai mici selectate în acest scop, conform parametrilor de risc agreați cu echipa FMI. Prima evaluare a programului va avea loc până la data de 15 septembrie 2009, iar cea de-a doua până la data de 15 decembrie 2009. Considerăm că politicile prezentate în această scrisoare sunt corespunzătoare pentru a atinge obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este pregătit în continuare să ia și alte măsuri suplimentare ce s-ar putea dovedi necesare pentru realizarea obiectivelor sale. România se va consulta cu FMI în legătură cu adoptarea unor astfel de măsuri și înainte de modificarea politicilor cuprinse în această scrisoare în conformitate cu politicile FMI privind astfel de consultări.
Performanțele economice recente și cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010
5. România a înregistrat un boom economic în perioada 2003-2008, ce a condus la supraîncălzire și la dezechilibre nesustenabile. Creșterea medie a PIB s-a situat la peste 6 1/2 % pe an, investițiile străine directe și intrările de capital contribuind la o creștere importantă a consumului și investițiilor. Creșterea robustă a exporturilor către țările UE a reflectat un proces de integrare din ce în ce mai mare cu economiile vest-europene. Creșterea importurilor a fost însă și mai rapidă, generând deficite de cont curent din ce în ce mai mari, ce au culminat cu nivelul de 13 1/2% din PIB atins în 2007. Economia în supraîncălzire și intrările rapide de capital au complicat politica monetară, fapt ce a condus la o creștere medie a creditului de 50% în perioada 2006-2007 și a împiedicat BNR să realizeze ținta de inflație, în pofida majorărilor de rate ale dobânzii și ale rezervelor minime obligatorii, precum și a altor măsuri destinate încetinirii creșterii creditului. Politica fiscală a fost puternic prociclică, deficitul bugetar crescând de la sub 1% din PIB în 2005 la aproape 5% din PIB în 2008.
6. În ultimele luni, tensiunea financiară a crescut, reflectând factorii externi și declinul economiei. Modificarea extremă a preferințelor investitorilor în ceea ce privește riscul, ca urmare a dificultăților apărute pe piețele financiare mondiale a influențat negativ cursul de schimb, prețul acțiunilor și piața titlurilor de stat. Intrările de capital au scăzut drastic și rezervele BNR au început să se diminueze. Efectele în România nu au fost foarte pronunțate comparativ cu alte zone din regiune dar, din cauza poziției fiscale slabe și a deficitului de cont curent mare, vulnerabilitatea față de o scădere bruscă a intrărilor de capital este mai mare.
7. Economia a început să scadă dramatic în cel de-al patrulea trimestru al anului 2008, iar perspectivele pentru anul 2009 sunt negative. PIB a scăzut cu 3,9% (trimestru-la-trimestru, serie ajustată sezonier) în ultimul trimestru și indicatorii sugerează că declinul va continua și la începutul anului 2009. La acest moment perspectiva este deosebit de incertă, deoarece depinde de evenimentele de pe plan mondial și de redobândirea încrederii consumatorilor și investitorilor. Anticipăm o scădere severă a PIB-ului în acest an, dar avem speranța că măsurile propuse în acest program vor limita declinul. Este de așteptat ca revigorarea să înceapă în 2010, dar este probabil ca rata creșterii economice să rămână în jur de zero datorită efectelor remanente pe care criza mondială le are asupra României. Riscurile pentru scenariul de bază sunt mai ales în direcția înrăutățirii, reflectând incertitudinea legată de viteza cu care se vor stabiliza piețele financiare și de profunzimea recesiunii economice mondiale. Se așteaptă ca presiunile inflaționiste să scadă pe măsură ce economia scade și anticipăm că inflația IPC se va încadra în intervalul țintit de BNR până la sfârșitul anului 2009 și că se va menține în acest interval pe parcursul lui 2010.
8. Corecția contului curent pare a fi într-un stadiu destul de avansat, dar intrările de capital diminuate generează un deficit de finanțare externă. Necesarul brut de finanțare externă va scădea în 2009 datorită deficitului de cont curent mai mic și va fi parțial acoperit de fondurile UE pre și postaderare structurale (o sursă stabilă de intrări de fonduri) și de investițiile străine directe deja angajate. Utilizăm, din rațiuni de precauție, premisa unor ieșiri nete din sectorul privat nonfinanciar. Programul nostru susținut de FMI și de UE va asigura un echilibru corect între ajustarea balanței de plăți și asistența financiară. Odată ce programul intră în vigoare, ne așteptăm ca băncile străine să își mențină în mare parte expunerea, punând capăt declinului înregistrat la începutul anului. În același timp, ne propunem să majorăm treptat rezervele internaționale ale BNR ca măsură de precauție împotriva unor ieșiri de capital neanticipate. Restul necesarului de finanțare externă de aproximativ 20 de miliarde de euro în perioada 2009-2011 poate fi acoperit prin atragerea de resurse de la FMI, prin asistență în cadrul facilității UE de finanțare a balanței de plați, și de la alți creditori oficiali.
Politica fiscală
9. Între 2005 și 2008 cheltuielile bugetare s-au dublat în termeni nominali, determinând creșterea ponderii sectorului public în economie de la 32% din PIB la 37% din PIB. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut de peste două ori în acești 3 ani din cauza majorărilor salariale ridicate combinate cu o creștere semnificativă a numărului de salariați din sectorul bugetar. Deficitul fiscal a crescut în 2008 până în jurul valorii de 5% din PIB. În ultimele luni ale anului 2008, majorările suplimentare de cheltuieli efectuate în preajma alegerilor au fost finanțate pe termen foarte scurt, Guvernul nereușind să se împrumute la costuri rezonabile pe termene mai lungi. Având în vedere că țara intră în recesiune în anul 2009, o relaxare a politicii fiscale în vederea amortizării efectelor crizei nu mai este, din păcate, posibilă. Din cauza nivelului foarte ridicat al cheltuielilor și a condițiilor de finanțare, Guvernul nu mai poate acoperi un deficit mare.
10. Actualul Guvern, care și-a preluat mandatul în ultima parte a lunii decembrie, a făcut deja pași importanți pe calea redresării dezechilibrului fiscal. Politicile fiscale din 2008 ar fi produs un deficit de ordinul a 9% din PIB în 2009, dar măsurile deja aprobate prin bugetul anului 2009 vor reduce deficitul cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB. Aceste măsuri bugetare includ: (i) o majorare de 3,3 puncte procentuale a contribuțiilor sociale; (îi) impozite pe proprietate ajustate datorită unei creșteri a valorii evaluate; (iii) reduceri semnificative ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public prin reducerea sporurilor și a altor beneficii și prin eliminarea a 137.000 de posturi vacante (utilizate anterior pentru a acorda salarii mai mari personalului existent); și (iv) reduceri substanțiale ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și reduceri de subvenții.
11. În cadrul programului propus spre a fi implementat cu sprijinul FMI, Guvernul va mai întreprinde și alte eforturi de ajustare fiscală ca precondiție pentru reducerea deficitului cu încă 1,1% din PIB, aducându-l la nivelul de 4,6% din PIB în 2009. Cheltuielile bugetare primare (ce exclud plățile de dobânzi) vor fi reduse cu încă 0,85 puncte procentuale din PIB, comparativ cu bugetul anului 2009. Această reducere se va realiza prin: (i) eliminarea majorărilor salariale din sectorul public (în total de 5%) planificate pentru anul 2009 sau prin reducerea echivalentă a numărului de salariați; (îi) reducerea numărului de angajați în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea unui singur angajat din 7 angajați care părăsesc sectorul public; (iii) reducerea cheltuielilor de capital la articole precum autoturisme și echipamente de birou, în paralel cu un calendar mai realist pentru proiectele cu finanțare UE; (iv) reduceri suplimentare de cheltuieli cu bunurile și serviciile; (v) reducerea în continuare a subvențiilor destinate entităților publice. Ratificarea de către Parlament a acestor măsuri va fi finalizată până la prima evaluare a programului (obiectiv structural). În cadrul cheltuielilor bugetare vom acordă prioritate proiectelor de investiții cofinanțate din fonduri UE. Vom aloca, de asemenea, o sumă adițională de 250 de milioane de RON cheltuielilor de îmbunătățire a protecției sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile pe parcursul crizei economice. Pe partea de venituri este de așteptat ca măsurile de eliminare a anumitor deduceri și avantaje fiscale (referitoare, mai ales, la mașinile de serviciu și la amortizarea activelor reevaluate) să genereze încă 0,25% din PIB.
12. Programul va fi monitorizat în principal prin soldul cash al bugetului general consolidat (definit în Memorandumul Tehnic de Înțelegere, MTI, ce însoțește această scrisoare) (un criteriu de performanță trimestrial). În eventualitatea în care veniturile bugetare, exclusiv finanțarea nerambursabilă, depășesc veniturile prevăzute în program, ținta de deficit va fi ajustată în jos cu jumătate din surplus, permițând astfel efectuarea de cheltuieli suplimentare de capital în paralel cu reducerea continuă a deficitului. Ne vom consulta cu echipa FMI în legătură cu ajustarea țintelor și cu eventualele măsuri corective ce se impun în cazul unei insuficiente finanțări bugetare. Se va stabili un criteriu de performanță aferent variației arieratelor de plăți interne (definite în MTI) ce va avea în vedere plata integrală a arieratelor din 2008 în cadrul programului. În cazul în care este necesar, Guvernul va adopta măsuri corective de prevenire a acumulării de noi arierate. O țintă indicativă va fi stabilită, de asemenea, pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, exclusiv rambursările aferente proiectelor din fonduri UE pre și post aderare structurale, țintă ce va fi supusă aceluiași ajustor, ca și cel aplicabil în cazul țintei de deficit.
13. Guvernul este decis să mențină disciplina fiscală pe termen lung, recunoscând faptul că aceasta constituie un element esențial în reducerea dezechilibrului extern și în menținerea încrederii investitorilor. Intenționăm, așadar, să continuăm consolidarea bugetară în anul 2010. Avem în vedere reducerea în continuare a deficitului bugetului general consolidat până la aproximativ 3 2/3% din PIB. Eforturile fiscale vor continua să se concentreze pe partea de cheltuieli. La data celei de-a doua evaluări (ce se va finaliza până la 15 decembrie 2009) se vor stabili ținte trimestriale specifice pentru anul 2010. Pentru 2011 ne propunem să aducem deficitul bugetului general consolidat sub 3% din PIB (atât în definiția națională, cât și în definiția ESA 95). Aprobarea unui buget pentru anul 2011 menit să realizeze acest obiectiv va reprezenta un obiectiv structural pentru cea de-a șasea evaluare a programului (programată a avea loc până la 15 decembrie 2010).
14. Realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare mai mici va presupune modificarea considerabilă a procesului bugetar, precum și reforme ale politicilor de venituri și cheltuieli. O componentă esențială a strategiei noastre pe termen mediu va fi reprezentată de noua lege a responsabilității fiscale care, printre altele: (i) va stabili, în urma coordonării cu FMI și cu Banca Mondială, proceduri îmbunătățite de elaborare a bugetelor multianuale; (îi) va stabili limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului; (iii) va prevede reguli fiscale privind cheltuielile, datoria publică și deficitul primar; (iv) va crea un consiliu fiscal care să asigure o analiză independentă și de specialitate; (v) va crea cadrul de emisiune și gestionare a garanțiilor și a altor obligații colaterale. Ne propunem să înaintăm Parlamentului această lege și să realizăm un plan de implementare până la sfârșitul lunii noiembrie 2009 (obiectiv structural).
15. Am solicitat asistență tehnică de la FMI, de la Banca Mondială și de la Comisia Europeană în 2009 pentru a ne sprijini în îmbunătățirea managementului finanțelor publice, a administrării fiscale și a eficienței cheltuielilor publice. Implementarea recomandărilor provenite din această asistență se va face în 2009 și 2010, incluzând revizuirile cuprinzătoare ale Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, în conformitate cu termenele și procedurile Comisiei Europene. Vom implementa un sistem îmbunătățit de monitorizare financiară a entităților fiscale descentralizate (inclusiv întreprinderile publice) și vom trece la majorarea veniturilor nete de la aceste entități, printr-un control mai strâns al cheltuielilor lor și prin reducerea subvențiilor. În 2010, odată implementată această monitorizare, în condiționalitățile programului se va include o țintă indicativă privind situația financiară a celor mai mari întreprinderi publice. Întreprinderilor publice nu li se va mai permite sa acumuleze noi arierate și vor trebui să se restructureze pentru a reduce arieratele existente. Pe parcursul programului, întreprinderile publice ce înregistrează pierderi nu vor avea dreptul să majoreze plățile de natură salarială; cele generatoare de profit vor putea să majoreze plățile de natură salarială doar proporțional cu inflația și cu rata de creștere a productivității. Vom intensifica eforturile de îmbunătățire a absorbției de fonduri UE, asigurându-ne în același timp că aceste fonduri sunt îndreptate către prioritățile adecvate de creștere economică. În vederea atingerii acestui scop, îmbunătățirea eficienței și eficacității administrației publice este esențială.
16. În prezent ne confruntăm cu probleme majore în sistemul de salarizare a personalului din sectorul public. Sporurile reprezintă prea mult din remunerația totală, nu avem o grilă unitară de salarizare și există un număr mare de acte normative ce reglementează salariile în diferite segmente ale sistemului. Pentru a elimina definitiv aceste probleme, în anul 2009 vom aproba legislația de restructurare a sistemului de salarizare în sectorul public (obiectiv structural). Prin această legislație vom defini o grilă unitară, simplificată de salarizare și vom reforma actualul sistem de sporuri. Se va introduce treptat un plafon de sub 30% privind ponderea cheltuielilor nonsalariale de personal în totalul remunerației publice. Se va interzice crearea de sporuri nemonetare. Sporurile monetare vor fi consolidate eliminând cea mai mare parte a sporurilor sau incluzându-le în salariul de bază. Pentru orice funcționar public, sporurile vor fi plafonate prin lege. Toate sporurile vor fi în continuare integral impozabile. Legea ar putea prevede o perioadă de implementare treptată a reformelor de până la 3 ani, pe parcursul acestui proces făcându-se eforturi în direcția protejării veniturilor reale ale angajaților cu cele mai mici salarii. Alte prevederi ale acestei legislații vor fi stabilite în coordonare cu FMI și cu Banca Mondială.
17. O sursă semnificativă de presiune fiscală pe termen mediu este costul viitoarelor obligații aferente pensiilor. Pentru soluționarea acestei probleme, vom reforma parametrii principali ai sistemului de pensii, în coordonare cu Banca Mondială (obiectiv structural). Modificările vor include trecerea la indexarea pensiilor publice cu indicele prețurilor de consum și nu cu nivelul salariului și limitarea sferei majorărilor discreționare ale pensiilor. Grupurile de angajați din sectorul public ce sunt în prezent excluși de la contribuțiile la pensii vor face obiectul introducerii treptate a acestor contribuții. Vom continua, de asemenea, ajustarea graduală a vârstei de pensionare dincolo de schema convenită în prezent (mai ales pentru femei) ținând seama de evoluția speranței de viață, pentru a permite o mai mare stabilitate a sistemului, dar și pentru a ne asigura că parametrii de pensionare sunt aliniați practicilor din țările UE. Pentru a proteja pensionarii vulnerabili vom face eforturi de impulsionare a programelor ce vizează susținerea populației sărace prin care se va îmbunătăți standardul de viață al acestora. Vom continua implementarea treptată a pilonului doi al sistemului de pensii, cu majorări programate periodic ale contribuțiilor, așa cum s-a prevăzut inițial. Împreună, sperăm ca pilonii sistemului de pensii să ne permită să atingem în final obiectivul nostru de a avea o rată medie de înlocuire de 45% pentru pensionari.
Sectorul financiar
18. Sistemul bancar românesc a intrat în perioada de turbulență financiară globală cu o poziție de solvabilitate puternică. Toate cele 32 de bănci respectă condiția de adecvare a capitalului de 8%, iar rata medie de adecvare a capitalului era de 12,3% la finele lui 2008. Majoritatea băncilor sunt deținute de capital străin (cu 87% din active) și majoritatea băncilor-mamă se află în zona euro cu acces la lichidități prin facilitățile BCE. Băncile-mamă ale principalelor bănci care operează în România s-au angajat să sprijine continuu sucursalele lor, angajându-se să își mențină expunerea globală față de România pe durata programului și să își recapitalizeze sucursalele în funcție de necesități. Acest lucru a fost reafirmat în declarația comună dată la Viena în 26 martie 2009. BNR împreună cu organismele de supraveghere bancară din țările de domiciliu vor monitoriza îndeaproape acest angajament.
19. Deși sistemul bancar în întregul său este actualmente bine capitalizat, are acum în față circumstanțe financiare și macroeconomice globale mai dificile decât în ultimii ani și perspective extraordinar de nesigure. În aceste circumstanțe este prudent ca băncile să mențină capitaluri tampon solide. În acest scop, programul va beneficia de capabilitatea de testare a stresului dezvoltată de BNR la un standard înalt. Testele de stres pentru bilanțurile contabile și portofoliile de credite ale băncilor conform unor scenarii diferite vor fi utilizate pentru a evalua creșterile potențiale ale fondurilor proprii necesare pentru a asigura menținerea ratelor de solvabilitate peste 10% pe parcursul duratei programului (precondiție).
20. În momentul în care testele de stres vor fi fost finalizate, băncilor li se va solicita să furnizeze, până la sfârșitul lunii septembrie 2009, resurse suficiente pentru a acoperi orice deficiențe potențiale relevate de testele de stres. Aceste resurse pot proveni din creșteri ale capitalului subscris sau prin acordarea de împrumuturi subordonate pe termen lung (cel puțin 5 ani) și a unor instrumente similare, ce sunt calificate ca și capital de rang 2, convertibil în capital subscris obișnuit la libera alegere a proprietarilor sau la solicitarea BNR. Aceste resurse trebuie în primul rând să provină de la proprietarii băncilor, dar vom încuraja proprietarii băncilor să exploreze în mod activ posibilitățile de cofinanțare a creșterii finanțării stabile oferite de Instituțiile Financiare Internaționale în cadrul Planului lor comun de acțiune din februarie 2009 destinat susținerii sistemelor bancare în regiunea ECC.
21. Un regim preferențial temporar va fi instituit pentru băncile al cărui proprietar majoritar semnează un angajament de a (i) menține expunerea globală față de România pe întreaga durata a programului; și (îi) majoră capitalul băncii sale în România în funcție de necesitățile potențiale, așa cum au fost evaluate pe parcursul exercițiului de stres test. Pentru aceste bănci, orice datorie nouă subordonată subscrisă fie de proprietari, fie de IFI va fi exclusă din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a BNR. În vederea urmăririi respectării condiției de la punctul (îi), aceste datorii subordonate și instrumente similare vor fi clasificate ca și capital de rang 1, regulile privind rata de adecvare a capitalului continuând să se aplice. Acest regim preferențial va expira la sfârșitul perioadei programului. Conform principiilor UE, el va fi disponibil pentru toate băncile stabilite în România, indiferent de naționalitatea proprietarilor. Angajamentul băncilor de a menține sau spori expunerea și de a majoră capitalul în funcție de necesități reprezintă un element cheie în îmbunătățirea stabilității financiare și a condițiilor monetare. În eventualitatea în care condițiile monetare evoluează favorabil, BNR va fi gata să reducă treptat ratele rezervelor minime obligatorii, fapt ce va promova la rândul său stabilitatea bancară.
22. Deși sistemul bancar este stabil și sănătos în prezent, vom amenda legislația bancară și pe cea privind procedura de lichidare, după consultări cu FMI, pentru a putea răspunde într-o manieră rapidă și eficientă în eventualitatea în care o bancă se confruntă cu dificultăți. Un obiectiv principal al amendamentelor va fi acela de a spori puterile administratorului special de a trata cu băncile aflate într-o poziție financiară fragilă (obiectiv structural până la sfârșitul lunii noiembrie 2009). În plus, față de procedurile de restructurare a băncilor, puterile de intervenție ale BNR vor fi sporite prin prevederi ce îi vor permite acesteia să impună acționarilor semnificativi să majoreze capitalul subscris și să susțină financiar banca și să interzică sau să limiteze distribuirea de profituri (până la sfârșitul lunii iunie 2009) (obiectiv structural). Suntem conștienți de necesitatea de a simplifica și perfecționa procedurile judiciare de lichidare a băncilor și intenționăm să intensificam eforturile în acest domeniu într-o etapă viitoare.
23. Un alt element crucial pentru asigurarea încrederii în sistemul bancar îl constituie sistemul de garantare a depozitelor. În 2008, guvernele din întreaga Europă, inclusiv România, au acționat în vederea consolidării sistemelor de garantare a depozitelor, prin majorarea nivelului de garantare la cel puțin 50.000 euro. Pentru a întări în continuare FRGD și pentru a-l alinia celor mai bune practici internaționale și cerințelor de perspectivă în conformitate cu directivele UE, FRGD își va suplimenta finanțarea existentă cu accesul la încasările din privatizare păstrate în contul Trezoreriei de la BNR (în prezent 11,6 miliarde de RON). Totodată, procedurile de activare a garantării depozitului vor fi modificate pentru a simplifica și accelera plățile. În conformitate cu legislația modificată, suma aferentă depozitelor garantate va fi plătită în intervalul de 20 de zile lucrătoare autorizat de directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor (obiectiv structural).
24. BNR va continua să îmbunătățească cadrul de reglementare și supraveghere bancară și se va consulta cu experții FMI înainte de introducerea oricărei reglementări prudențiale noi sau revizuite privind băncile. Acesta va include cerințe de raportare mai detaliată cu privire la lichidități și, la momentul potrivit, creșterea nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10%. Ne angajăm, de asemenea, să aliniem standardele de contabilitate financiară române practicii internaționale, așa cum este ea reflectată în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Adoptarea IFRS va reduce poverile de reglementare pentru corporațiile și băncile transnaționale și va asigura un cadru mai transparent pentru ISD. În circumstanțele actuale, totuși, o tranziție rapidă ar putea fi dăunătoare, în special în sectorul financiar. Ținând cont de aceasta, adoptarea IFRS va avea loc în baza unui calendar care va fi hotărât de BNR.
25. Vom încerca să ajungem la un acord cu băncile comerciale, care să faciliteze restructurarea datoriilor contractate în valută de către populație, prin ajustarea maturității și schemei de rambursare a datoriei, acord care să includă și opțiunea voluntară de convertire a datoriei în moneda națională. Băncilor li se va permite să se bazeze în continuare pe expertiza proprie în colectarea creanțelor lor.
Politica monetară și valutară
26. BNR este hotărâtă să reducă treptat inflația până la ținta oficială de 3,5% (plus sau minus 1%). În cadrul programului, progresul realizat în atingerea țintei de inflație va fi monitorizat printr-o clauză de consultare pe inflație (vezi MTI). Politica monetară a fost întărită în 2007 și în prima jumătate a lui 2008 ca răspuns la o creștere a presiunilor inflaționiste existente. În perspectivă, recesiunea economică din România și din restul lumii va diminua cel mai probabil presiunea asupra inflației, dar deprecierea în continuare a ratei de schimb ar putea reaprinde inflația. De aceea, politica monetară va rămâne vigilentă, orice reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii sau a ratei dobânzii de politică monetară fiind calibrată astfel încât să asigure atingerea obiectivelor de inflație până la finele lui 2009 și luând în considerare posibilele efecte asupra fluxurilor de capital și asupra ratei de schimb.
27. În cadrul programului avem în vedere o menținere a nivelului rezervelor internaționale brute în 2009 (ce implică o recuperare a tuturor rezervelor pierdute în lunile anterioare intrării în vigoare a programului) și o creștere de 3,0 miliarde euro în 2010. Aceasta va duce la o mai mare încredere în economie și va permite o mai mare acoperire prin rezerve a datoriilor pe termen scurt. Se va stabili un criteriu de performanță privind activele externe nete care să fie în concordanță cu obiectivul de acumulare de rezerve brute. În cadrul de țintire a inflației, politica de intervenție a BNR va fi aplicată în concordanță cu ținta privind activele externe nete. Pierderile de rezerve ce depășesc 2 miliarde de euro în cadrul oricărei perioade de 30 de zile pe durata programului vor atrage declanșarea de consultări cu experții FMI. BNR își va extinde gama de active acceptabile ca și colaterale pentru facilitățile sale. BNR este pregătită să își lărgească paleta de instrumente în funcție de necesități.
28. Pe perioada acordului Stand-by nu vom introduce și nu vom intensifica fără aprobarea FMI restricțiile privind efectuarea de plăți și de transferuri pentru tranzacțiile internaționale curente și nici nu vom modifica sau introduce practici multivalutare și nu vom încheia niciun acord bilateral de plăți care să contravină art.VIII din Statutul FMI. De asemenea, nu vom introduce sau intensifica restricții de import din rațiuni de balanță de plăți.
29. Recunoaștem importanța finalizării evaluării FMI a cadrului de protejare a resurselor financiare înainte de prima evaluare din cadrul Acordului Stand-By. BNR va furniza informațiile necesare pentru finalizarea acestei evaluări înainte de prima evaluare a programului și va agrea vizita unei misiuni tehnice a FMI în acest scop.
Gheorghe Pogea,
ministrul finanțelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României
Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului
2008 Decembrie real
2009
2010
Martie proiecție
Iunie programat
Septembrie programat
Decembrie proiecție
Decembrie proiecție
I.
Criterii cantitative de performanță
1.
Variația cumulată a rezervelor nete internaționale*1)
-25.532
-3.500
-7.600
-8.720
-9.000
-500
2.
Soldul cumulat al bugetului general consolidat (mld. lei)*2)
-24.655
-8.300
-14.508
-18.612
-24.363
-20.583
3.
Variația cumulată a arieratelor bugetului general consolidat (mld. lei)*1)
0,3
0,0
0,0
-0,15
-0,15
4.
Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat emise în cursul anului (valoare nominală, în mld. lei)
0,0
6,0
6,0
6,0
II.
Criterii de performanță permanente
5.
Neacumularea de arierate la datoria externă
0
0
0
0
0
0
III.
Consultări pe inflație
6.
Rata inflației la 12 luni în prețuri de consum
Interval exterior (limita superioară)
8,3
8,7
8,4
7,7
6,5
4,5
Interval interior (limita superioară)
7,3
7,7
7,4
6,7
5,5
3,5
Punct central
6,3
6,7
6,4
5,7
4,5
2,5
Interval exterior (limita inferioară)
5,3
5,7
5,4
4,7
3,5
1,5
Interval interior (limita inferioară)
4,3
4,7
4,4
3,7
2,5
0,5
IV.
Țintă indicativă
7.
Cheltuielile primare ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE)*2)
182.411
44.120
87.505
132.356
182.723
191.468
-----------
*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.
*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.
Tabelul 2. România: Condiționalități structurale propuse în cadrul programului pe 2009
Măsura
Condiționalitate
Calendar
Politica fiscală 1. Aprobarea măsurilor fiscale de 1,1% din PIB pentru a asigura realizarea țintelor fiscale (paragrafele 4 și 11)
Precondiție
2. Ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale echivalente cu 1,1% din PIB (paragrafele 4 și 11)
Obiectiv structural
31 august 2009
3. Aprobarea legislației revizuite privind salarizarea în sectorul public (paragraful 16)
Obiectiv structural
30 octombrie 2009
4. Prezentarea legislației responsabilității fiscale și a planului de implementare a acesteia în Parlament (paragraful 14)
Obiectiv structural
30 noiembrie 2009
5. Aprobarea legislației revizuite a pensiilor (paragraful 17) Sectorul financiar
Obiectiv structural
31 decembrie 2009
6. Efectuarea testelor de stres la băncile cu > 1% din activele sistemului și la anumite bănci mai mici pentru a evalua nevoia de capital suplimentar (paragraful 19)
Precondiție
7. Aprobarea amendamentelor la legea bancară pentru a spori puterile BNR de a le impune acționarilor băncii o majorare a capitalului subscris de ei și limitarea distribuirii de profituri (paragraful 22)
Obiectiv structural
30 iunie 2009
8. Aprobarea amendamentelor la legislația privind garantarea depozitelor, pentru a extinde motivele de activare a garantării depozitelor, pentru a urgenta plățile și a asigura o linie de credit de la Guvern (paragraful 23)
Obiectiv structural
30 august 2009
9. Aprobarea amendamentelor la legislația bancară și la legislația de lichidare pentru a consolida cadrul de închidere a băncilor, în consultare cu FMI (paragraful 22)
Obiectiv structural
30 noiembrie 2009
Anexa II ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE
aprilie 2009
1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere: (i) definește variabilele care fac obiectul țintelor cantitative specificate în scrisoarea de intenție (SDI); (îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului, inclusiv datele care trebuie raportate pentru a asigura o monitorizare adecvată a țintelor (secțiunea I); și (iii) furnizează clarificări pentru unele dintre condiționalitățile structurale din cadrul programului (secțiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI), ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prezentate în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la obiectivele programului și vom transmite FMI informațiile necesare pentru monitorizarea programului.
2. În accepțiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la RON 3,9852 = EURO 1, față de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, față de yenul japonez la RON 3,1419 = yen 100 și față de lira sterlină la RON 4,1169 = lira 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitățile autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Administrația Fondului "Proprietatea". Prezenta definiție a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura operații de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat experții FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program.
I. Criterii de performanță cantitative, ținta indicativă și criterii de performanță permanente
A. Nivelul minim privind activele externe nete ale BNR
4. Activele externe nete (AEN) ale Băncii Naționale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii constituite de către băncile comerciale la BNR) minus pasivele externe brute și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR, și nu ale celor contabile. Activele și pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
5. Activele externe brute se definesc ca incluzând deținerile de DST ale BNR, poziția rezervelor țării la FMI, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din activele rezervă: (i) aurul și alte metale prețioase; (îi) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligație; (v) creanțe asupra rezidenților; și (vi) creanțe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi futures, forwards, swaps și options).
6. Pasivele externe brute se definesc ca toate pasivele în valute străine față de rezidenți și nonrezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps și options), și tot creditul nerambursat de la FMI, excluzând: (i) depozitele de valute străine ale băncilor reprezentând rezervele minime obligatorii; și (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Această definiție are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiția balanței de plăți pe care se bazează țintele.
Nivelul minim privind variațiile cumulate ale activelor externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)
2008 decembrie
2009
2010 decembrie
martie
iunie
septembrie
decembrie
(stoc)
(realizat)
CP
CP
TI
TI
Variație cumulată în AEN
25.532
-3.500
-7.600
-8.720
-9.000
-500
Pro memoria:
Active externe brute
26.220
-3.500
-2.300
-1.200
0
3.000
---------
*1) CP = criteriu de performanță; TI = ținta indicativă. Date la finele lunii.
7. Țintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului aferente proiecției de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială și CE), care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total. Țintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creșterea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale constituite la BNR față de finele lui decembrie 2008 (EURO 13.038 milioane), măsurate la ratele de schimb ale programului.
Tragerile externe din program - Proiecții de bază
(în mil. euro)
2009
2010 decembrie
martie
iunie
septembrie
decembrie
Fluxuri cumulate de la finele lui decembrie 2008
0
0
1.500
3.000
2.350
B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni
8. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflației la 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indicele prețurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile se vor consulta cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții FMI în cazul în care rata inflației IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.
2008 decembrie
2009
2010 decembrie
martie
iunie
septembrie
decembrie
În afara intervalului (limita superioară)
8,3
8,7
8,4
7,7
6,5
4,5
În interiorul intervalului (limita superioară)
7,3
7,7
7,4
6,7
5,5
3,5
Punct central
6,3
6,7
6,4
5,7
4,5
2,5
În afara intervalului (limita inferioară)
5,3
5,7
5,4
4,7
3,5
1,5
În interiorul intervalului (limita inferioară)
4,3
4,7
4,4
3,7
2,5
0,5
C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat
9. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat (BGC). Autoritățile vor consulta experții FMI cu privire la măsurile corective în cazul unor derapaje ale veniturilor și finanțării guvernamentale.
Limita pentru soldul bugetului general consolidat
(în milioane lei)
31 decembrie 2008 (realizat)
-24.655
Finele lui martie 2009 (realizat)
-8.300
Finele lui iunie 2009 (criteriu de
performanță)
-14.508
Finele lui septembrie 2009 (criteriu
de performanță)
-18.612
Finele lui decembrie 2009 (ținta
indicativă)
-24.363
10. Deficitul bugetar va fi măsurat deasupra liniei utilizându-se datele execuției bugetare. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul BGC măsurat sub linie va include:
+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;
+ (îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine și incluzând ajustări pentru:
- (a) fonduri UE primite și necheltuite (plăți în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+ (c) titluri de despăgubire emise și neplătite;
+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;
+ (iv) schimbări nete la alte finanțări.
11. Dacă diferența dintre deficitul BGC măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 și într-un cuantum pentru 2010 care va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu experții FMI.
12. În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile vor depăși valoarea proiectată în cadrul programului, ținta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital, precum și reducerea deficitului. Tabelul următor prezintă veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile proiectate pentru 2009, față de care se vor compara veniturile realizate.
Venituri cumulate proiectate în bugetul general
consolidat, exclusiv fonduri UE
(în milioane lei)
31 decembrie 2008 (real)
161.650
Finele lui martie 2009 (real)
36.951
Finele lui iunie 2009 (proiecție)
77.351
Finele lui septembrie 2009 (proiecție)
120.145
Finele lui decembrie 2009 (proiecție)
166.722
D. Criteriu de performanță limitând stocul de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice
13. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului.
(în miliarde lei)
Plafon pentru garanțiile guvernamentale
emise de la finele lui 2008 până la:
Finele lui martie 2009 (realizat)
Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanță)
6,0
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de
performanță)
6,0
Finele lui decembrie 2009 (ținta indicativă)
6,0
E. Criteriu de performanță privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat
14. Criteriul de performantă stabilit cu privire la variația stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate și eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În înțelesul programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).
Variație cumulată a arieratelor bugetului
general consolidat
(în miliarde lei)
31 decembrie 2008 (stoc, real)
0,3
Finele lui martie 2009 (proiecție)
0,0
Finele lui iunie 2009 (criteriu de performanță)
0,0
Finele lui septembrie 2009 (criteriu de
performanță)
0,0
Finele lui decembrie 2009 (țintă indicativă)
-0,15
Finele lui decembrie 2010 (țintă indicativă)
-0,15
F. Criterii de performanță permanente privind neacumularea de arierate la plățile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat
15. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În înțelesul acestui criteriu de performanță, un arierat la plata în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în timp de 7 zile după scadență. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.
G. Ținta indicativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat
16. Ținta indicativă privind cheltuielile primare ale BGC, adică cheltuielile BGC, exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre și postaderare vor face obiectul aceluiași ajustor ca cel aplicat țintei de deficit.
Variație cumulată a cheltuielilor primare ale
bugetului general consolidat, net de fonduri UE
(în milioane lei)
31 decembrie 2008 (real)
182.411
Finele lui martie 2009 (real)
44.120
Finele lui iunie 2009 (țintă indicativă)
87.505
Finele lui septembrie 2009 (țintă indicativă)
132.356
Finele lui decembrie 2009 (țintă indicativă)
182.723
H. Monitorizarea întreprinderilor publice
17. Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și alte instituții competente vor furniza informații pentru a demonstra că un sistem de monitorizare a instituțiilor publice a intrat în vigoare până la prima evaluare. Pe parcursul duratei programului se vor transmite informații privind sancțiunile - scăderea remunerației sau eliberarea din funcție a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanțelor de urgență a Guvernului
nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 275/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și
nr. 79/2008
privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin
- care sunt impuse dacă bugetele și țintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.
18. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, după ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost definit, se vor stabili ținte indicative trimestriale pentru 2010 privind soldul operațional (EBIT - "earnings before interest and tax" - câștiguri înainte de dobânzi, impozite și taxe), net de subvenții, al celor mai mari 30 de întreprinderi după cheltuielile totale (la 2009).
I. Cerințe de raportare
19. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR și MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI orice revizuiri de date, ca și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.
Tabelul 1. România: Raportarea de date către FMI
*Font 9*
Articol
Periodicitate
De transmis de către Ministerul Finanțelor Publice
Date lunare preliminare privind conturile BGC
Lunar, pe 25 ale lunii următoare
Date finale trimestriale privind conturile BGC
Trimestrial, date cash, în a 35-a zi
după sfârșitul perioadei pentru care se
raportează. Trimestrial, date accrual,
în a 55-a zi după sfârșitul perioadei
pentru care se raportează
Deficitul BGC utilizând definiția ESA95
Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
Date preliminare privind finanțarea sub
linie pentru BGC
Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35
zile după sfârșitul perioadei pentru care
se raportează
Date finale trimestriale privind finanțarea
sub linie pentru BGC
Trimestrial, nu mai târziu de 45 zile
după sfârșitul perioadei pentru care se
raportează
Sume de plată și arierate totale ale BGC
Trimestrial, în termen de 55 zile
Sume de plată și arierate totale ale guvernului
central și fondurile pentru asigurări sociale
Lunar, în următoarea lună
Stocul de arierate externe ale guvernului
central
Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult
de 7 zile
Datoria publică și garanții guvernamentale
nou-emise
Lunar, în termen de o lună
Date lunare preliminare privind cheltuielile
primare ale BGC, net de fonduri UE
Date lunare preliminare vor fi raportate
către experții FMI în termen de 25 zile
Date finale trimestriale privind cheltuielile
primare ale BGC, net de fonduri UE
Trimestrial, în termen de 35 zile de la
sfârșitul perioadei pentru care se
raportează
Din 2010, soldul operațional, profituri,
arierate și cheltuielile de personal ale celor
mai mari 30 de întreprinderi publice după total
cheltuieli
Trimestrial, în termen de 3 luni de la
sfârșitul perioadei pentru care se
raportează
Date privind granturile pentru proiecte UE
(rambursări și avansuri), cheltuieli de capital
și subvenții acoperite de avansurile UE sau
eligibile pentru rambursări UE legate de
proiecte sprijinite de UE convenite specific
cu UE
Lunar, în termen de 3 săptămâni de la
finele fiecărei luni
De transmis de către Banca Națională a României
Date AEN, pe componente, atât conform ratei
de schimb din program, cât și a celei reale
Săptămânal, în fiecare luni după
săptămâna de raportare și cu un decalaj
de 3 zile lucrătoare în cazul datelor
de final de trimestru
Date privind situația monetară în formatul
convenit cu experții FMI
Lunar, în termen de 30 de zile de la
finele lunii
Calendarul plăților contractuale externe ale
sectorului bancar scadente în următoarele 4
trimestre, dobândă și amortizare
(pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Calendarul plăților contractuale externe ale
sectorului corporatist scadente în următoarele
4 trimestre, dobândă și amortizare (pentru
împrumuturile pe termen mediu și lung)
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Stocul datoriei externe pe termen scurt al
băncilor și corporațiilor
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Balanța de plăți în formatul FMI utilizat
actualmente pentru raportare
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi
subordonate) ale: (i) băncilor-mamă străine
către filialele din România; (îi) IFI; și (iii)
alți creditori către bănci din România
(în monedă națională și străină).
Lunar, 20 de zile după finele fiecărei
luni
II. Condiționalități structurale: detaliere
A. Adecvarea capitalului și testul de stres
20. Testele de stres folosite în evaluarea adecvării capitalului băncilor vor avea următoarele caracteristici:
● Testele vor fi aplicate tuturor băncilor cu active mai mari de 1% din total active bancare plus un număr de bănci mai mici selectate pe baza calității și vulnerabilității portofoliilor de credite; evoluția creditelor neperformante pe parcursul anului precedent și nivelul actual al solvabilității băncii.
● Două scenarii macroeconomice vor fi elaborate, incluzând un scenariu de bază în concordanță cu caracteristicile principale, în concordanță cu principalele ipoteze macroeconomice ale programului și un scenariu mai drastic care să reflecte potențialul unei slăbiri chiar și mai accentuate a creșterii și valorii externe a leului. Modelul de prognoză macroeconomică al BNR va fi utilizat pentru a genera scenarii consecvente privind evoluția variabilelor macroeconomice cheie.
● Testele de stres vor fi realizate de BNR, utilizând metodele de testare a stresului folosite în contextul IMF FSAP din 2008. Testele vor folosi rezultatele scenariilor macroeconomice, împreună cu cele mai recente date disponibile privind bilanțurile băncilor și corporațiilor, pentru a proiecta evoluția bilanțurilor bancare pe durata programului conform celor două scenarii;
● Rezultatele analizelor vor fi utilizate pentru a se evalua nivelul de fonduri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura că rata de solvabilitate a fiecărei bănci rămâne peste 10% pe durata programului.
● Testele de stres și evaluarea creșterilor prudențiale ale fondurilor proprii pentru fiecare bancă vor fi încheiate până la finele lui aprilie. Intenția este de a prezenta băncilor abordarea generală față de analiza testării stresului până la sfârșitul lui martie. Este de așteptat ca evaluările detaliate privind creșterile necesare de fonduri proprii să poată fi comunicate băncilor până la sfârșitul lui aprilie.
● Analiza testării stresului și evaluarea necesităților prudențiale de capital vor fi efectuate în consultare cu experții FMI. În particular, experții FMI vor fi consultați cu privire la selectarea finală a băncilor incluse în analiză și la evaluarea creșterilor corespunzătoare de fonduri proprii. În plus, experții BNR vor furniza o notă care să detalieze proiectarea exercițiului de testare a stresului, incluzând scenariile macroeconomice, ipotezele principale, datele utilizate și principalele constatări.
B. Procedura de restructurare a băncilor
21. Amendamentele privind legislația bancară și lichidările vor ținti următoarele elemente:
a) Legea va prevede în mod clar situația în care trebuie numit din timp un administrator special pe baza unui prag reglementat.
b) Suplimentând competențele existente, autoritatea administratorului special va spori putând să implementeze cu promptitudine o serie largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziția și preluări, vânzare de active, transfer de depozite și diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile.
c) Legea va da autoritate pentru numirea administratorului special care va fi învestit cu puterile tuturor organelor de decizie ale băncilor, inclusiv ale adunării generale a acționarilor băncii.
d) Legea va elimina prevederile împovărătoare, inclusiv în conformitate cu legea privind societățile comerciale, în măsura în care sunt neconcordante cu implementarea promptă a măsurilor de restructurare (adică, în mod specific, a implementării prompte a transferului principalelor active și a reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).
e) Legea va asigura protecția legală pentru acțiunile întreprinse cu bună-credință de către administratorul special în exercitarea îndatoririlor sale.
f) Legea va asigura o mai mare certitudine privind măsurile de restructurare a băncilor pe durata administrării speciale astfel încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau respinse pe cale de litigii (spre exemplu, prin intermediul căilor de contestare și/sau anulare prevăzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvență). De asemenea va clarifica faptul că măsurile de restructurare nu fac obiectul consimțământului creditorilor.
g) Inițierea procedurilor de lichidare în conformitate cu legea lichidării și cu procedurile de lichidare conforme legii societăților comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR.
h) Legea va acordă prioritate în procedura de insolvență creanțelor deponenților și același rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.
C. Garantarea depozitelor
22. Legislația va fi modificată de Parlament pentru a extinde temeiurile existente pentru activarea garantării depozitelor, care va fi de asemenea activată în baza determinării de către BNR a faptului ca o instituție de credit, din cauza circumstanțelor financiare proprii, se află în imposibilitatea de a rambursa un depozit și nu are nicio perspectivă reală de a putea să o facă. Conversia în lei a depozitelor denominate în valute străine se va face la cursul de schimb valabil la data activării garantării depozitului.
23. Limita de timp pentru începerea plăților va fi redusă de la 3 luni actualmente, care pot fi extinse la 9 luni, la 20 de zile lucrătoare în conformitate cu amendamentele din martie 2009 la Directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor.
București, 8 septembrie 2009
Dlui Dominique Strauss-Kahn,
director executiv,
Fondul Monetar Internațional
Washington, D.C. 20431
Stimate domnule Strauss-Kahn,
1. România se confruntă cu o recesiune economică severă. Deși implementarea programului nostru comprehensiv anti-criză susținut de Fondul Monetar Internațional (FMI), UE și Banca Mondială a reușit să ducă la normalizarea condițiilor financiare, contracția activității economice a fost mai gravă decât proiecțiile datorită unei combinații dintre un mediu extern nefavorabil și o reducere mai rapidă a cererii interne. Anticipăm că mediul economic va continua să fie dificil și în restul anului 2009, înregistrând o ameliorare progresivă abia în cursul anului 2010.
2. În pofida contextului extrem de dificil, implementarea de către autorități a programului cu susținere FMI a fost puternică (tabelele 1 și 2):
● Criteriile cantitative de performanță și mecanismul de consultare pe inflație. Au fost realizate toate criteriile cantitative de performanță pentru sfârșitul lunii iunie, precum și criteriul continuu de performanță referitor la neacumularea de arierate externe, cu excepția plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat, care a fost depășit (cu 0,1% din PIB) datorită creșterii arieratelor la nivel central și local. A fost de asemenea realizată ținta orientativă referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat. Inflația s-a situat în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflație.
● Criteriile structurale de referință. Criteriul structural de referință referitor la ratificarea de către Parlament a măsurilor de ajustare fiscală, stabilit pentru sfârșitul lunii august 2009, a fost realizat din aprilie. Criteriul structural de referință privind amendarea legislației ce reglementează asigurarea depozitelor, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a fost de asemenea realizat și vom analiza luarea altor măsuri pentru accelerarea implementării și îmbunătățirea mecanismului de finanțare a garantării depozitelor.
3. Având în vedere aceste rezultate, solicităm finalizarea primei evaluări din cadrul Acordului stand-by. Pe baza măsurilor corective întreprinse și a explicațiilor suplimentare oferite în această scrisoare, solicităm o derogare pentru criteriul de performanță de la sfârșitul lui iunie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.
4. Considerăm că politicile stabilite în scrisoarea din 24 aprilie 2009 și în această scrisoare sunt suficiente pentru a duce la realizarea programului nostru economic și Guvernul este în continuare pregătit să întreprindă măsuri suplimentare, dacă este cazul, pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Așa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și a Comisiei Europene informațiile necesare pentru monitorizarea programului.
Cadrul macroeconomic pentru perioada 2009-2010
5. Cererea internă a scăzut mai mult decât s-a anticipat la momentul la care a fost convenit programul. PIB-ul real a înregistrat o contracție de 6,2% (an-pe-an) în primul trimestru și ne așteptăm la o scădere suplimentară în trimestrul al doilea. Pentru întregul an anticipăm acum o contracție severă de -8 până la -8,5%, cu o modestă ameliorare în 2010, condițiile financiare precare de la nivelul gospodăriilor și șomajul în creștere menținând cererea internă la un nivel scăzut. Cererea externă se va îmbunătăți numai în funcție de revigorarea din alte părți ale Europei. Output gap-ul mare a contribuit la ținerea sub control a creșterilor de prețuri, inflația scăzând ușor; acum anticipăm o creștere de 4,3% a IPC în 2009, urmată de o ameliorare de până la sub 3% în 2010.
6. Contracția cererii interne a declanșat o corecție mai rapidă a dezechilibrelor externe. Deficitul de cont curent a scăzut cu trei sferturi în primele 5 luni ale anului 2009 comparativ cu aceeași perioadă din 2008, atât exporturile, cât și importurile scăzând într-un ritm mult mai accentuat decât s-a proiectat în cadrul programului (aproximativ 20% și, respectiv, 35% an-pe-an). Totodată, evoluțiile capitalului extern și ale contului financiar au fost cumva mai bune decât s-a proiectat în cadrul programului, deoarece o rulare ușor mai mică a expunerii băncilor străine a fost mai mult decât compensată de o rulare mai mare din partea corporațiilor și de intrări mai mari de ISD. Proiectăm acum că dezechilibrele externe pentru întregul an se vor ajusta mai repede decât am anticipat în programul inițial. Se anticipează o scădere a deficitului de cont curent până la 5,5% în 2009 (comparativ cu 7,5% în programul inițial), de la 12,4% din PIB în 2008. Și finanțarea externă se anticipează că o să aibă o situație mai bună decât am anticipat în programul inițial. Ca rezultat, se proiectează că AEN vor fi cu 4 miliarde de euro peste țintele stabilite în program pentru finalul anului 2009.
Sectorul fiscal
7. În pofida înrăutățirii condițiilor economice, eforturile de controlare a cheltuielilor bugetului general consolidat ne-au permis realizarea țintei de deficit al bugetului general consolidat stabilite pentru sfârșitul lunii iunie 2009, în ciuda unor depășiri de cheltuieli la unele dintre entitățile guvernamentale descentralizate. Cu toate acestea, întrucât condițiile economice continuă să se mențină precare, deficitul va crește brusc în cea de-a doua parte a anului. În lipsa unor măsuri suplimentare, creșterea în continuă deteriorare, încasările mai mici de venituri și depășirile de cheltuieli curente, mai ales salarii, vor împinge deficitul la un nivel proiectat de 8,1% din PIB, comparativ cu nivelul de 4,6% agreat. Se anticipează că veniturile vor scădea cu aproximativ 17,5 miliarde RON (3,5% din PIB) comparativ cu programul inițial, datorită scăderii veniturilor încasate din TVA, contribuții sociale și venituri nefiscale. Pe partea de cheltuieli, reducerea sporurilor și a numărului de salariați produce un oarecare impact asupra cheltuielilor cu salariile, dar acumularea majorărilor salariale masive de anul trecut, mai ales în afara autorităților centrale, a condus la majorări ale cheltuielilor cu salariile mult mai mari decât se programase. Chiar dacă au scăzut față de anul trecut, cheltuielile cu bunurile și serviciile se situează peste nivelul dorit de noi, în timp ce alte cheltuieli se află sub nivelul vizat de obiectivele noastre. Împreună, aceste tendințe vor duce la depășirea cheltuielilor cu aproximativ 3,3 miliarde RON (0,7% din PIB).
8. Pentru a se realiza un echilibru între nevoia pe termen scurt de a permite stabilizatorilor automați să acționeze și obiectivele de ajustare pe termen mediu, suntem hotărâți să întreprindem acțiuni suplimentare de politică pentru a limita deficitul fiscal în 2009 și a-l reduce în 2010. Pentru anul 2009, aceasta va presupune o ajustare adițională de 0,8% din PIB - nu numai prin inversarea tendințelor de depășire a cheltuielilor, ci și prin reducerea cheltuielilor totale cu aproximativ 5,7 miliarde RON față de nivelul inițial din program -, generând un deficit de 7,3% din PIB, în paralel cu îmbunătățirea structurii cheltuielilor. Aceasta reprezintă o ajustare de 2,2% din PIB în termeni structurali. Pentru a ajuta la eliminarea depășirilor de cheltuieli curente, vom stabili un plafon trimestrial pentru cheltuielile curente minus anumite transferuri și plăți sociale, ca țintă orientativă în cadrul programului, începând cu sfârșitul lunii septembrie*1. Vom întreprinde mai multe măsuri de urgență pentru reducerea cheltuielilor cu salariile și a cheltuielilor cu pensiile: (i) în perioada octombrie - finele lunii decembrie 2009, toate cheltuielile de personal (inclusiv cele de la autoritățile locale și instituțiile autofinanțate) vor face obiectul unei reduceri cu 15,5%, reducere ce corespunde unei reduceri a timpului de lucru normat cu echivalentul a 10 zile lucrătoare (0,3% din PIB); (îi) vor fi tăiate orele suplimentare și primele, ceea ce va duce la câștigarea a 0,1% din PIB; și (iii) vom lansa o restructurare a agențiilor guvernamentale, după cum este descris în paragraful 12 de mai jos. Alte cheltuieli curente vor fi reduse față de trendul din prima parte a anului (0,2% din PIB), cuprinzând atât tăieri discreționare, cât și reduceri automate de cheltuieli ale autorităților locale și entităților guvernamentale descentralizate, datorate lipsei de venituri proprii. Bugetul de capital va fi redus cu 0,2% din PIB, păstrând în același timp spațiu pentru un buget de investiții realist pentru următoarele luni. Aprobarea de către Guvern a legislației necesare, inclusiv a bugetului rectificat pe 2009, care să implementeze aceste angajamente pentru toate sectoarele administrației va constitui condiționalitate (acțiune preliminară) pentru finalizarea acestei evaluări. Pentru a finanța deficitul bugetar mai mare din anul 2009, intenționăm ca jumătate din tranșele de la FMI rămase pentru 2009 (3,1 miliarde DST) să fie redirecționate către Guvern.
------------
*1) Această țintă va înlocui plafonul orientativ al cheltuielilor primare stabilit anterior.
9. Pentru a reduce riscul apariției altor arierate, vom lua o serie de măsuri corective la nivel central și local. În special (i) vom elimina toate arieratele acumulate până acum în acest an până la sfârșitul lunii septembrie 2009 și vom elimina întregul stoc rămas (care s-a dovedit a fi mai mare decât am estimat inițial) până la sfârșitul anului 2010; (îi) vom condiționa accesul autorităților locale și al instituțiilor autofinanțate la garanții guvernamentale și la transferuri suplimentare de rezultatele satisfăcătoare în direcția reducerii sau eliminării acestor arierate; și (iii) vom iniția o analiză a sistemelor de control al angajamentelor în vederea întăririi acestora pe parcursul anului 2010 (conform paragrafului 14 de mai jos). Vom majoră plafonul la garanții publice la 7,7 miliarde RON în 2009 și la 8,6 miliarde RON în 2010, dar vom insista ca aceste garanții suplimentare față de plafonul inițial de 6 miliarde RON să fie dedicate exclusiv finanțării în contrapartidă a proiectelor de investiții finanțate de UE sau de alte instituții multilaterale. Suntem conștienți de întârzierile pe care le avem în ceea ce privește rambursarea de TVA către exportatori și întreprindem măsuri pentru reducerea drastică a acestor întârzieri și pentru lichidarea stocului de arierate existente până la sfârșitul lui septembrie 2009. Am stabilit instrucțiuni naționale cu privire la rambursările de TVA aplicabile tuturor administrațiilor fiscale locale, instrucțiuni prin care se asigură procesarea cererilor în ordinea în care sunt primite și în termenul de 45 de zile. Implementăm un sistem de urmărire on-line ce va permite exportatorilor să verifice situația cererii lor. Vom implementa, de asemenea, recomandările recentei misiuni de asistență tehnică a FMI cu privire la îmbunătățirea procesului de rambursare a TVA (vezi paragraful 16).
10. Pentru 2010 ne menținem angajamentul de a lua măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul bugetar la un nivel mai sustenabil în conformitate cu recomandările din Decizia nr. 1.047 a Consiliului European. Pentru acel an ne propunem să reducem deficitul până la sub 6% din PIB, o ajustare de aproximativ 2,5 puncte procentuale din PIB în termeni structurali comparativ cu 2009. Pe partea de cheltuieli, vom implementa măsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o înghețare a salariilor conform descrierii din paragraful 12 (0,3% din PIB), o continuare a politicii de înlocuire a unui angajat din 7 care părăsesc sistemul și reducerea plății orelor suplimentare și a premiilor (0,25% din PIB) și modificări structurale pentru reducerea numărului de salariați și restructurarea sistemului de salarizare (paragraful 12). Economiile din implementarea legii de reformă a sistemului de pensii (paragraful 13), datorate unei baze mai mari de contribuții, unui control mai bun al revendicărilor frauduloase de pensii de invaliditate și unui număr mai mic de pensionări anticipate, ar trebui să se situeze la 0,1% din PIB. Se așteaptă ca o înghețare a cheltuielilor cu bunuri și servicii, a pensiilor (cu excepția pensiilor sociale) și a anumitor transferuri, împreună cu aplicarea din ce în ce mai extinsă a sistemelor de achiziții electronice, precum și unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale altor cheltuieli să conducă la economisirea a 0,9% din PIB. Pe partea de venituri, reevaluarea bazei de impunere pentru impozitele pe proprietate și accizele majorate la tutun și combustibili vor contribui cu 0,3% din PIB (deja aprobate prin lege). Vom continua totodată eforturile de îmbunătățire a absorbției de fonduri UE, asigurându-ne în același timp că acestea sunt direcționate către prioritățile de creștere corespunzătoare. Aprobarea bugetului pe 2010 în conformitate cu aceste angajamente va fi obiectiv structural pentru sfârșitul anului 2009.
11. Pentru strategia noastră fiscală vor fi cruciale o serie de măsuri ce produc economii pe termen mai lung și îmbunătățesc calitatea finanțelor publice prin intermediul unor reforme ale sectorului public. Avem în vedere acțiuni în 6 domenii: (i) restructurarea sectorului public pentru a reduce numărul de salariați, conjugată cu o reformă a sistemului de salarizare; (îi) reforma pensiilor; (iii) implementarea unei legi a responsabilității fiscale și a cadrului bugetar pe termen mediu; (iv) reforma întreprinderilor de stat; (v) restructurarea relațiilor financiare cu autoritățile locale și instituțiile autofinanțate, pentru a asigura o mai mare asumare a răspunderii financiare; (vi) îmbunătățiri ale administrării fiscale; și (vii) programe de asistență socială suple.
12. Numărul de angajați și sistemul de salarizare în sistemul public. Suntem ferm hotărâți să raționalizăm structura personalului din sectorul public la toate nivelurile administrației publice. Până la sfârșitul anului 2009 vom aproba legislația necesară care va genera reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal în sectorul public, ce vor asigura economii brute suplimentare de 0,68% din PIB (cel puțin 0,49% din PIB net) în 2010*2). Acest lucru va fi obținut prin: (i) aplicarea de normative pentru cheltuielile de personal și pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, care vor fi elaborate și aplicate în lunile ce urmează la toate nivelurile administrației, pentru a asigura un sector public mai suplu; (îi) restructurarea a numeroase agenții de stat din sectorul guvernamental, fie prin desființarea lor, fie prin încorporarea lor în ministerele de resort. Ne reafirmăm angajamentul în ceea ce privește o lege unificată a salarizării, care să producă o grilă de salarizare mai simplă, mai echitabilă, mai transparentă și mai puțin costisitoare pentru angajații din sistem, și în ceea ce privește reforma sistemului de sporuri. Acest lucru va fi realizat în două etape. În prima etapă, până la sfârșitul lunii octombrie va fi aprobată o lege organică a salarizării care va defini principiile directoare și cadrul pentru noul sistem unificat de salarizare în domeniul public, va conține limite specifice anuale ale anvelopei salariale, care vor reduce progresiv nivelul acestei anvelope la aproximativ 7% din PIB până în 2015 (nivelul de dinaintea exceselor din ultimii ani), va îngheța salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010 (cu excepția celor plătite persoanelor ce câștigă mai puțin de 705 RON pe lună), condiționând majorările valorii de referință (în raport cu care se indexează grila de salarizare în sectorul public) în perioada de după 2010 de reducerile de personal necesare pentru a se atinge ținta stabilită pentru cheltuielile totale cu salariile ca pondere din PIB, și va reforma sistemul actual de sporuri (obiectiv structural până la sfârșitul lunii octombrie 2009). În cea de-a doua etapă, legislația de implementare va fi aprobată până la finele lui septembrie 2010 și va detalia elementele sistemului unificat de salarizare, inclusiv scala de salarizare, într-o manieră consistentă cu legea organică de salarizare și va include o analiză a costurilor totale efectuată de experți independenți, pentru a se asigură realizarea de economii, înainte ca aceasta să fie prezentată Parlamentului.
-------------
*2) Aceasta corespunde unei economii brute de 3.585 milioane RON și unei economii nete de 2.571 milioane RON la cheltuieli de personal.
13. Reforma pensiilor. Ne menținem angajamentul de a aproba prin lege reforma pensiilor până la sfârșitul lui decembrie 2009. Costurile reformei vor fi evaluate corespunzător înainte de aprobarea legii, pentru a se asigura economii suficiente pe termen lung. Pe lângă asigurarea trecerii treptate la indexarea cu inflația, în locul indexării cu salariile, și a altor ajustări ale vârstei de pensionare, reforma va elimina de asemenea și regimurile speciale inechitabile și costisitoare de care beneficiază anumiți angajați și va revizui condițiile de pensionare anticipată, pentru a garanta că stimulentele asigură un sistem echitabil. Reforma va include și revizuirea modului în care sunt alocate pensiile de invaliditate și va asigura reducerea la minimum a posibilităților de fraudare.
14. Legea responsabilității fiscale. În cadrul asistenței tehnice asigurate de FMI a fost discutat pe larg un proiect de lege a responsabilității fiscale, acesta beneficiind și de asistență din partea CE, și ne reafirmăm angajamentul cu privire la prezentarea acestei legi Parlamentului (împreună cu un plan de implementare) până la finele lunii noiembrie. Vom solicita o misiune de asistență tehnică suplimentară de la FMI pentru implementarea acestei legi, cu un accent deosebit pe întărirea procedurilor de execuție bugetară și pe instituirea unui sistem de control al angajamentelor, în vederea rezolvării slăbiciunilor existente care au condus la recenta acumulare de arierate. Concluziile acestei misiuni vor sta la baza reformelor noastre în acest domeniu pe parcursul anului 2010.
15. Autoritățile locale. Persistarea în supraestimarea veniturilor și depășirea cheltuielilor curente la nivelul autorităților locale prezintă un risc pentru stabilitatea macrofiscală. În urma consultării cu autoritățile locale, vom modifica legislația corespunzătoare pentru a introduce mai multe reforme instituționale pentru a contracara acest risc: (i) toate autoritățile locale ce solicită resurse suplimentare sau încalcă regulile fiscale vor fi obligate să semneze cu guvernul central un program de ajustare ce va stipula măsurile pe care își propun să le ia pentru soluționarea depășirilor de cheltuieli și a dezechilibrelor fiscale și pentru a realiza consolidarea într-o perioadă de timp rezonabilă, precum și sancțiunile și măsurile de restructurare aplicabile în cazul în care condițiile agreate nu sunt îndeplinite; (îi) vor fi aplicate normative de cost tuturor autorităților locale, în vederea asigurării echității și eficientizării (legiferate până la sfârșitul anului 2009, paragraful 12); (iii) va fi interzisă transferarea sumelor de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente; (iv) se va institui un cadru legal pentru insolvabilitatea autorităților locale; și (v) direcția de supraveghere a autorităților locale de la Ministerul Finanțelor Publice, în colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, va fi întărită, pentru a monitoriza și analiza activitățile autorităților locale (criteriu structural pentru finele lunii iunie 2010).
16. Întreprinderile publice. Pentru a minimiza povara asupra finanțelor publice de pe urma întreprinderilor proprietate de stat (IPS), ca rezultat al cerințelor de subvenționare mai mari și al transferurilor mai mici de dividende, vom efectua următoarele schimbări legislative: (i) IPS vor trebui să prezinte proiectele de bugete Guvernului în 15 zile lucrătoare de la publicarea bugetului de stat și negocierile privind contractele colective de muncă nu vor fi permise până când bugetul anual al întreprinderii (inclusiv plafoanele pentru fondul de salarii) nu va fi fost aprobat; (îi) fondul de salarii total pentru fiecare IPS care primește subvenții sau alte transferuri de la buget va fi stabilit de Guvern; (iii) mutarea resurselor alocate pentru cheltuieli de capital la cheltuieli curente va fi interzisă; (iv) vor fi introduse sancțiuni automate (personale și instituționale) pentru nerespectarea prevederilor bugetare sau a contractelor de performanță managerială; și (v) toate IPS care solicită resurse suplimentare de la buget sau care încalcă regulile fiscale vor fi obligate să semneze cu guvernul central un program de ajustare ce va stipula măsurile pe care își propun să le ia pentru a-și îmbunătăți performanțele financiare, cu sancțiuni și restructurări în cazul în care condițiile convenite nu sunt îndeplinite (indicator structural de performanță pentru finele lui iunie 2010). Vom continua să îmbunătățim sistemul de monitorizare a întreprinderilor de stat cu cele mai mari probleme, în vederea stabilirii unor ținte de performanță semestriale la următoarea evaluare a programului.
17. Administrația fiscală. Înregistrarea de progrese în administrația fiscală este esențială pentru recuperarea pierderilor de venituri aferente ciclului economic și pentru îndeplinirea obiectivelor noastre fiscale. Ca rezultat al recomandărilor făcute recent de o echipă de asistență tehnică a FMI, eforturile noastre se vor concentra pe frauda și neconformarea în domeniul TVA, pe îmbunătățirea gestionării arieratelor fiscale în creștere și pe intensificarea controlului asupra celor mai mari contribuabili. Mai întâi, în ceea ce privește TVA, vom reorienta programul de inspecție pe solicitările de rambursare cu grad sporit de risc (inclusiv prin diminuarea inspecției fiscale universale anterioare și ulterioare a cererilor de rambursare de fonduri și prin implementarea unui proces rapid pentru exportatorii cu risc scăzut) și vom redirecționa personalul către domeniile cu risc ridicat reprezentate de cererile de rambursare TVA prin compensare, subdeclararea vânzărilor și deconturile negative fără solicitare de rambursare. În al doilea rând, creșterea arieratelor fiscale va fi gestionată prin îmbunătățirea practicilor de gestionare a datoriei inclusiv prin: (i) reintroducerea posibilității acordurilor de reeșalonare cu contribuabilii, cu clauze asiguratorii corespunzătoare și în conformitate cu procedurile europene; și (îi) modificarea sistemului de penalități pentru neconformare, prin stabilirea de dobânzi și amenzi separate pentru întârzierea la plată, proiectându-l astfel încât să protejeze valoarea reală a obligațiilor fiscale și să descurajeze din faza timpurie neplata. În al treilea rând, controlul asupra contribuabililor mari va fi întărit prin: (i) asigurarea faptului că mărirea numărului de contribuabili alocați unităților pentru administrarea contribuabililor mari și mijlocii va fi însoțită de creșteri ale personalului însărcinat cu inspecția fiscală; (îi) introducerea posibilității de a utiliza metode de control indirecte pentru a determina obligațiile fiscale corecte ale contribuabililor, în cazul în care declarațiile nu sunt adecvate; și (iii) direcționarea atenției către persoanele fizice și juridice unde potențialul de colectare este cel mai mare. Pentru a îmbunătăți eficiența administrativă se va încuraja depunerea electronică prin reducerea costurilor legate de securitate impuse contribuabililor și prin introducerea unei alternative cu costuri mai reduse. Vom purta discuții suplimentare cu reprezentanții FMI cu privire la un calendar de concentrare a eforturilor către acei contribuabili cu cel mai mare potențial de colectare, iar aprobarea reglementărilor interne necesare (și a legislației) pentru a implementa aceste reforme prezentate mai sus va constitui un criteriu structural de performanță pentru sfârșitul lunii martie 2010.
18. Asistența socială. Până la sfârșitul lunii octombrie 2009 va fi adoptată legislația de îmbunătățire a sistemului de asistență socială prin consolidarea unora dintre cele peste 200 de prestații sociale ce există în prezent și prin mai buna țintire a programelor rămase. În același timp, vor fi majorate alocările bugetare pentru șomaj și pentru programele ce asigură o plasă de siguranță socială, în vederea atenuării efectelor crizei economice. Ne vom consulta cu Banca Mondială, cu UE și cu FMI în conceperea acestei legislații. La momentul celei de-a doua evaluări a programului vom discuta progresele înregistrate în ceea ce privește aceste măsuri cu FMI și cu UE și, dacă va fi necesar, vom lua măsuri suplimentare pentru realizarea acestor economii.
Sectorul financiar
19. Sistemul bancar românesc a suportat până acum relativ bine șocurile generate de contracția mai adâncă decât se aștepta a activității economice. Deși creditele neperformante (îndoielnice și în pierdere) au crescut de la 4,7% la 11,8% între iunie 2008 și iunie 2009, nivelul lor actual este încă gestionabil și sistemul rămâne destul de profitabil. Până la sfârșitul lui iunie 2009, rata medie de adecvare a capitalului a rămas stabilă, în linii mari, la 13,5% și toate băncile au o rată de peste 10%. Ca urmare a testelor de stres din aprilie 2009, băncile cu necesități anticipate de capital pentru 2009 și 2010 au înregistrat progrese bune către creșterea fondurilor proprii care le vor permite să își mențină rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe întreaga durată a programului. BNR a primit toate cele 9 angajamente bilaterale de la băncile-mamă ale celor mai mari bănci deținute de străini, confirmând angajamentele făcute la Viena și Bruxelles, inclusiv menținerea expunerilor lor generale în România. Expunerile actuale au fluctuat totuși și ne găsim acum în procesul de definire și implementare împreună cu băncile a unui cadru de raportare cuprinzător, care va permite BNR să monitorizeze mai bine evoluția acestor expuneri.
20. Vom continua să îmbunătățim plasa de siguranță disponibilă pentru a ține sub control tensiunile financiare negative. Am întărit competențele BNR de a solicita creșteri de capital și de a restricționa distribuirea de dividende în cazul instituțiilor de credit slabe, în conformitate cu criteriul structural de performanță pentru iunie 2009. Totuși, în ceea ce privește deciziile de luat în cazul băncilor problemă, îmbunătățirea normelor legale interne, păstrându-le în același timp în concordanță cu cerințele UE, s-a dovedit a fi mai complexă decât se anticipase și ne așteptăm actualmente să finalizăm acest proces la începutul anului 2010 (criteriu structural de performanță pentru sfârșitul lui martie 2010). Pentru asigurarea depozitelor, Guvernul a emis în iunie 2009 o ordonanță pentru a se conforma cu datele-limită stabilite în directiva UE de reducere a perioadei maxime de plată la 20 de zile lucrătoare și luăm în considerare îmbunătățirea în continuare a regimului de finanțare, în ideea îmbunătățirii în continuare a finanțării guvernamentale pentru asigurarea depozitelor. Pentru gospodăriile supraîndatorate, băncile au implementat o abordare descentralizată de rescadențare și restructurare, în vederea păstrării disciplinei în creditare. Nu considerăm necesare acțiuni publice la acest moment, dar vom încuraja băncile să își continue eforturile de restructurare și vom monitoriza îndeaproape rezultatele.
21. BNR continuă să îmbunătățească cadrele de reglementare și supraveghere bancară, consultându-se cu experții FMI înainte de introducerea de reglementări prudențiale-cheie noi sau revizuite. Cerințele privind nivelul lichidităților și regulile de guvernanță aplicabile băncilor au fost întărite. Înainte de a amenda pe mai departe reglementările privind lichiditatea, vom efectua un studiu de impact mai cuprinzător și ne vom consulta cu asociația băncilor în ceea ce privește rezultatele. Creșterea permanentă și oficială a nivelului minim a ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% rămâne un obiectiv pe termen mediu. Ne exprimăm angajamentul de a adopta Standardele de Raportare Financiară Internaționale (IFRS) și ne consultăm cu Asociația Română a Băncilor asupra calendarului.
Politica monetară și valutară
22. Negocierea pachetului internațional de sprijin a contribuit la reducerea presiunii asupra ratei de schimb. Leul a rămas în linii mari stabil față de euro de la finele lunii martie, fără nicio intervenție a băncii centrale. Îmbunătățirea mai rapidă decât se anticipase a contului curent și perspectiva în mare măsură neschimbată asupra contului de capital au permis supraperformanța pe criteriul de performanță privind activele externe nete la sfârșitul lui iunie. Această supraperformanță va continua probabil de asemenea și până la cea de a doua misiune de evaluare. România a primit o alocație semnificativă de DST în 2009. Având în vedere finanțarea externă adecvată furnizată prin pachetul multilateral de sprijin, nu planificăm utilizarea acestei alocații pe parcursul duratei programului și, ca atare, nu propunem schimbarea țintelor AEN în cadrul programului.
23. În condițiile scăderii drastice a activității economice și a stabilizării ratei de schimb, presiunile inflaționiste se calmează. Inflația a scăzut de la 6,7% în ianuarie la 5,1% în iulie. Ne așteptăm ca inflația să scadă la 4,3% la sfârșitul anului 2009, în interiorul intervalului de țintire a inflației al BNR. Această situație a permis BNR ca în mod prudent să relaxeze progresiv politica monetară. Din ianuarie, banca centrală a redus ratele dobânzii cumulat cu 175 de puncte de bază în 4 etape și a redus cerințele privind rezervele la pasivele în monedă națională și străină. Pe viitor BNR va continua să adapteze politica sa monetară pe măsură ce inflația și condițiile pieței valutare o vor permite. O abordare precaută este necesară având în vedere că inflația în România rămâne mult peste media UE și că pe viitor pot apărea presiuni pe prețuri. BNR va continua să administreze nivelul de lichiditate în mod prudent ținând cont de evoluția condițiilor din piață, pentru a se asigura că ratele dobânzii sunt corespunzătoare pentru diminuarea inflației, fără să dăuneze stabilității externe.
Monitorizarea programului
24. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acțiuni prealabile, criterii de performanță cantitative și ținte orientative și criterii structurale de performanță. Țintele cantitative pentru finele lui septembrie 2009 și finele lui decembrie 2009 și criteriile de performanță permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanță sunt stabilite în tabelul 2. Înțelegerile dintre autoritățile române și experții FMI privind criteriile cantitative de performanță și măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în memorandumul tehnic de înțelegere anexat la prezentul memorandum.
Gheorghe Pogea,
ministrul finanțelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României
Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului
2008 Decembrie realizat
2009
Decembrie 2010 proiecție
Martie realizat
Iunie program
Iunie realizat
Septembrie program
Septembrie revizuit
Decembrie program
I.
Criterii cantitative de performanță
1.
Variația cumulată a activelor externe nete (milioane euro)*1)
-25.532
-3.500
-7.600
-5.119
-8.720
-8.720
-9.000
-500
2.
Soldul cumulat al bugetului general consolidat (milioane lei)*2)
-24.655
-8.300
-14.508
14.456
-18.612
-26.900
-36.500
-31.200
3.
Variația cumulată a arieratelor bugetului general consolidat (miliarde lei)*1)
1,06
0,35
0,0
0,49
0,0
0,0
-0,15
-0,91
4.
Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat emise în cursul anului (valoare nominală, în miliarde lei)
0,0
6,0
0,02
6,0
7,7
7,7
8,6
II.
Criterii de performanță permanente
5.
Neacumularea de arierate la datoria externă
0
0
0
0
0
0
0
III.
Consultări pe inflație
6.
Rata inflației la 12 luni în prețuri de consum
Interval exterior (limita superioară)
8,3
8,7
8,4
7,7
7,7
6,5
4,5
Interval interior (limita superioară)
7,3
7,7
7,4
6,7
6,7
5,5
3,5
Punct central
6,3
6,7
6,4
5,9
5,7
5,7
4,5
2,5
Interval exterior (limita inferioară)
5,3
5,7
5,4
4,7
4,7
3,5
1,5
Interval interior (limita inferioară)
4,3
4,7
4,4
3,7
3,7
2,5
0,5
IV.
Țintă orientativă
7.
Cheltuielile primare ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE, milioane lei)*2)
182.411
43.900
87.505
87.271
132.356
8.
Cheltuielile curente ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE și asistența socială, milioane lei)*2)
92.327
22.149
43.238
63.725
81.015
79.604
----------
*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.
*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.
Tabelul 2. România: Condiționalități structurale propuse în cadrul programului pe 2009
Măsura
Condițio-
nalitate*1)
Calendar
Comentarii
Politica fiscală
Aprobarea măsurilor convenite pentru
2009, inclusiv a bugetului rectificat
pe 2009 în conformitate cu
comentariile de la paragraful 18
Acțiune
prealabilă
Ratificarea de către Parlament a
măsurilor fiscale echivalente cu 1,1%
din PIB
CSR
31
august
2009
Îndeplinit în
aprilie 2009
Aprobarea de către Parlament a legis-
lației revizuite privind salarizarea în
sectorul public (conform descrierii de
la paragrafele 12 și 16 din Scrisoarea
de intenție din 24 aprilie 2009)
CSR
30
octombrie
2009
Prezentarea legislației responsabi-
lității fiscale și a planului de
implementare a acesteia în Parlament
CSR
30
noiembrie
2009
Aprobarea legislației revizuite a
pensiilor (conform descrierii de la
paragrafele 13 și 17 din Scrisoarea de
intenție din 24 aprilie 2009)
CSR
31
decembrie
2009
Aprobarea bugetului convenit pe 2010
(paragraful 10)
CSR
31
decembrie
2009
Condiționalitate
nouă
Aprobarea legislației și a reglemen-
tărilor interne necesare pentru imple-
mentarea reformelor administrației
fiscale (după cum s-a discutat în
paragraful 16)
CSR
31
martie
2010
Condiționalitate
nouă
Aprobarea reformelor instituționale de
contracarare a riscurilor fiscale
aferente autorităților locale și
întreprinderilor de stat
(paragrafele 14-15)
CSR
30
iunie
2010
Condiționalitate
nouă
Sectorul financiar
Aprobarea amendamentelor la legea
bancară pentru a spori puterile BNR de
a le impune acționarilor băncii o
majorare a capitalului subscris de
aceștia și limitarea distribuirii de
profituri (paragraful 22 din Scrisoarea
de intenție din 24 aprilie 2009)
CSR
30
iunie
2009
Îndeplinită
Aprobarea amendamentelor la legislația
privind garantarea depozitelor, pentru
a extinde motivele de activare a
garantării depozitelor, pentru a
urgenta plățile și a asigura o linie
de credit de la Guvern (paragraful 23
din
Scrisoarea de intenție din
24 aprilie 2009)
CSR
30
august
2009
Îndeplinită
Aprobarea amendamentelor la legislația
bancară și la legislația de lichidare
pentru a consolida cadrul de închidere
a băncilor, în consultare cu FMI
(paragraful 22 din Scrisoarea de
intenție din 24 aprilie 2009)
CSR
30
noiembrie
2009
Transferată la
31 martie 2010
Aprobarea amendamentelor la legislația
bancară și la legislația de lichidare
pentru a consolida cadrul de închidere
a băncilor, în consultare cu FMI
CSR
31
martie
2010
------------
*1) CSR - criteriu structural de referință.
Anexa ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE
8 septembrie 2009
1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTI) actualizează și înlocuiește MTI din data de 1 aprilie 2009. Acesta (i) definește variabilele care fac obiectul țintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenție (SDI); (îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și necesitățile de informații pentru a asigura o monitorizare adecvată a țintelor (secțiunea I); și (iii) furnizează clarificări pentru unele dintre condiționalitățile structurale din cadrul programului (secțiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile conținute în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la țelurile programului și vom furniza FMI informațiile necesare pentru monitorizarea programului.
2. În accepțiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la RON 3,9852 = euro 1, față de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, față de yenul japonez la RON 3,1419 = yen 100 și față de lira sterlină la RON 4,1169 = lira 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe 2009. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitățile autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Administrația Fondului Proprietatea. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura operații de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat experții FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program.
I. Criterii de performanță cantitative, ținta orientativă și criterii de performanță permanente
A. Limita privind activele externe nete
4. În accepțiunea programului activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligațiile de trezorerie față de Fondul Monetar Internațional
5. AEN ale Băncii Naționale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ținute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR, și nu a celor contabile. Activele și pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de DST ale BNR, poziția rezervelor țării la FMI, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) aurul și alte metale prețioase; (îi) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate, sau se află sub o altă obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut; (v) creanțe asupra rezidenților; și, (vi) creanțe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi futures, forwards, swaps și options).
7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps și options), și tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; și (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiție are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiția balanței de plăți, pe care se bazează țintele.
Limita pentru schimbările cumulate în activele externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)
*Font 9*
2008
2009
2010
decembrie
decembrie
martie
iunie
septembrie
decembrie
(stoc)
(realizat)
(realizat)
CP
CP
TO
Schimbare cumulată în AEN
25.532
-3.468
-5.118
-8.720
-9.000
-500
Poziția din memorandum:
Active externe brute
26.220
-1.549
-132
-1.200
0
3.000
---------
*1) CP=criteriu de performanță; TO=țintă orientativă. Date la finele lunii.
8. Țintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecția de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială și CE) care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total. Țintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creșterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ținute la BNR față de finele lui decembrie 2008 (euro 13.038 milioane), măsurate la ratele de schimb ale programului. Alocația în DST pentru România în al treilea trimestru al anului 2009 nu va conduce la AEN ale BNR mai mari, deoarece aceasta majorează atât activele, cât și pasivele externe nete ale BNR, conform definiției din MTI, paragrafele 6 și 7 de mai sus.
Tragerile externe din Program - Proiecții de bază
(în mil. euro)
2009
2010 decembrie
martie
iunie
septembrie
decembrie
Fluxuri cumulate de la finele lui decembrie 2008
0
0
1.300
2.800
2.350
B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni
9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflației la 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC), publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții FMI în cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.
2008 decembrie
2009
2010 decembrie
martie
iunie
septembrie
decembrie
Interval exterior (limita superioară)
....
....
....
7,7
6,5
4,5
Interval interior (limita superioară)
....
....
....
6,7
5,5
3,5
Punct central
6,3
6,7
5,9
5,7
4,5
2,5
Interval exterior (limita inferioară)
....
....
....
4,7
3,5
1,5
Interval interior (limita inferioară)
....
....
....
3,7
2,5
0,5
C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat
10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor derapaje ale veniturilor și finanțării guvernamentale.
Limita pentru soldul bugetului
general consolidat
(în milioane
lei)
Finele lui martie 2009 (realizat)
-8.300
Finele lui iunie 2009 (realizat)
-14.456
Finele lui septembrie 2009 (criteriu
de performanță)
-26.900
Finele lui decembrie 2009 (criteriu de
performanță)
-36.500
11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuției bugetare. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:
+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;
+ (îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine și incluzând ajustări pentru:
+ (a) fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+ (c) titluri de despăgubire emise și neplătite încă;
+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;
+ (iv) schimbări nete ale altor finanțări.
12. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2009 și într-un cuantum care pentru 2010 va fi determinat în timpul celei de-a doua misiuni de evaluare, MFP se va consulta cu experții FMI.
13. În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, vor depăși valoarea proiectată în cadrul programului, ținta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus și va permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în același timp deficitul. Tabelul următor înfățișează veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, proiectate pentru 2009, față de care se vor compara veniturile realizate.
Venituri cumulate proiectate în bugetul
general consolidat, exclusiv fonduri UE
(în milioane
lei)
Finele lui martie 2009 (realizat)
37.204
Finele lui iunie 2009 (realizat)
75.069
Finele lui septembrie 2009 (proiecție)
110.050
Finele lui decembrie 2009 (proiecție)
149.518
D. Criteriu de performanță limitând stocul de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice
14. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului.
Plafon pentru garanțiile din bugetul
general consolidat nou-emise de la
finele anului 2008 până la:
(în miliarde
lei)
Finele lui martie 2009 (realizat)
.....
Finele lui iunie 2009 (realizat)
6,0
Finele lui septembrie 2009 (criteriu
de performanță)
7,7
Finele lui decembrie 2009 (criteriu
de performanță)
7,7
E. Criteriu de performanță privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat
15. Criteriul de performanță stabilit cu privire la variația stocului de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate și eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).
Schimbări cumulate în arieratele
bugetului general consolidat de la
finele anului precedent
(în miliarde
lei)
31 decembrie 2008 (stoc, realizat)
1,06
Finele lui martie 2009 (realizat)
0,35
Finele lui iunie 2009 (realizat)
0,49
Finele lui septembrie 2009 (criteriu
de performanță)
0,0
Finele lui decembrie 2009 (criteriu
de performanță)
-0,15
Finele lui decembrie 2010 (țintă
orientativă)
-0,91
F. Criterii de performanță permanente privind neacumularea de arierate la plățile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat
16. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile după scadență. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.
G. Ținta orientativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat
17. Ținta orientativă privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, deci cheltuielile BGC exclusiv cheltuielile cu dobânzile, nete de tragerile de fonduri pre și postaderare, vor face obiectul aceluiași ajustor ca cel aplicat țintei de deficit.
Schimbări cumulate în cheltuielile
primare ale bugetului general
consolidat, net de fonduri UE
(în milioane
lei)
31 decembrie 2008 (realizat)
182.411
Finele lui martie 2009 (realizat)
44.120
Finele lui iunie 2009 (țintă orientativă)
87.505
H. Ținta orientativă privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat
18. Ținta orientativă privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri și servicii, subvenții, transferuri către entitățile publice, Fondul de rezervă și alte cheltuieli conform clasificației din tabelele de raportare lunară:
Schimbări cumulate în cheltuielile
primare curente ale bugetului general
consolidat, net de fonduri UE
(în milioane
lei)
Finele lui martie 2009 (realizat)
22.149
Finele lui iunie 2009 (realizat)
42.849
Finele lui septembrie 2009 (țintă orientativă)
63.725
Finele lui decembrie 2009 (țintă orientativă)
81.015
I. Monitorizarea întreprinderilor publice
19. MFP, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și alte instituții competente vor furniza informații pentru a demonstra că un sistem de monitorizare a instituțiilor publice a intrat în vigoare până la momentul primei misiuni de evaluare. Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informații pentru a arăta sancțiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcție a conducerii în conformitate cu prevederile ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 275/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin
-, care sunt impuse dacă bugetele și țintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.
20. În urma primei evaluări, monitorizarea se va concentra pe următoarele întreprinderi publice: (1) C.N. Căi Ferate CFR; (2) S.N. Transport CFR Călători; (3) C.N. a Huilei; (4) S.C. Termoelectrica; (5) C.N. de Autostrăzi și Drumuri Naționale; (6) S.C. Metrorex; (7) S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A.; (8) S.C. Electrocentrale București; (9) Societatea Comercială Electrificare CFR S.A.; și (10) S.C. Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare.
21. Pe parcursul celei de-a doua misiuni de evaluare, după ce sistemul de monitorizare al MFP va fi fost rafinat, se vor stabili ținte orientative trimestriale pentru 2010 privind soldul operațional (EBIT - "earnings before interest and tax" - câștiguri înainte de dobânzi și impozite și taxe), net de subvenții, al celor mai mari 30 de întreprinderi după cheltuielile totale (la 2009).
J. Cerințe de raportare
22. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR și MFP, după cum este prezentat în tabelul 1. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.
Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI
Articol
Periodicitate
De furnizat de Ministerul Finanțelor Publice
Date lunare preliminare privind
conturile bugetului general consolidat
Lunar, pe 25 ale lunii următoare
Date finale trimestriale privind
conturile bugetului general consolidat
Trimestrial, date cash, în a 35-a zi
după sfârșitul perioadei pentru care se
raportează trimestrial date accrual,
în a 55-a zi după sfârșitul perioadei
pentru care se raportează
Deficitul BGC utilizând definiția
ESA95
Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
Date preliminare privind finanțarea
sub linie pentru BGC
Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de
35 de zile după sfârșitul perioadei
pentru care se raportează
Date finale trimestriale privind
finanțarea sub linie pentru BGC
Trimestrial, nu mai târziu de 45 de
zile după sfârșitul perioadei pentru
care se raportează
Sume de plată și arierate totale ale
BGC
Trimestrial, în termen de 55 de zile
Sume de plată și arierate totale ale
guvernului central și fondurile pentru
asigurări sociale
Lunar, în următoarea lună
Stocul de arierate externe ale
guvernului central
Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult
de 7 zile
Datoria publică și garanții guverna-
mentale nou emise
Lunar, în termen de o lună
Date lunare preliminare privind
cheltuielile primare ale BGC, net
de fonduri UE
Datele lunare preliminare vor fi
raportate către experții FMI în
termen de 25 de zile.
Date finale trimestriale privind
cheltuielile primare ale BGC, net
de fonduri UE
Trimestrial, în termen de 35 de zile
de la sfârșitul perioadei pentru care
se raportează
Din 2010, soldul operațional,
profituri, arierate și cheltuielile de
personal ale celor mai mari 30 de
întreprinderi publice după total
cheltuieli
Trimestrial, în termen de 3 luni de la
sfârșitul perioadei pentru care se
raportează
Date privind granturile pentru
proiecte UE (rambursări și avansuri),
cheltuieli de capital și subvenții
acoperite de avansurile UE sau
eligibile pentru rambursări UE legate
de proiecte sprijinite de UE convenite
specific cu UE
Lunar, în termen de 3 săptămâni de la
finele fiecărei luni
De furnizat de Banca Națională a României
Date AEN, pe componente, conform atât
ratei de schimb din program, cât și
celei reale
Săptămânal, în fiecare luni după
săptămâna de raportare și cu un decalaj
de 3 zile lucrătoare în cazul datelor
de final de trimestru
Date privind analiza monetară în
formatul convenit cu experții FMI
Lunar, în termen de 30 de zile de la
finele lunii
Schema plăților contractuale externe
ale sectorului bancar scadente în
următoarele 4 trimestre, dobânda și
amortizare (pentru împrumuturile pe
termen mediu și lung)
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Schema plăților contractuale externe
ale sectorului corporatist scadente în
următoarele 4 trimestre, dobânda și
amortizare (pentru împrumuturile pe
termen mediu și lung)
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Stocul datoriei externe pe termen
scurt al băncilor și corporațiilor
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Balanța de plăți în formatul FMI
utilizat actualmente pentru raportare
Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
luni
Expunerea (depozite, împrumuturi,
împrumuturi subordonate)
(i) băncilor-mamă străine către
subsidiarele lor din România;
(îi) IFI; și (iii) altor creditori
către bănci din România (în monedă
națională și străină)
Lunar, 20 de zile după finele fiecărei
luni
II. Condiționalități structurale: detaliere
A. Procedura de restructurare a băncilor
23. Amendamentele legale la legislația bancară și privind lichidările promulgate de Parlament vor fi elaborate prin consultare cu FMI și vor include următoarele elemente:
● Legea va specifică un declanșator timpuriu pentru numirea obligatorie și din timp a unui administrator special bazat pe un prag reglementat.
● Suplimentând competențele sale existente, autoritatea administratorului special va fi sporită pentru a putea să implementeze cu promptitudine o gamă largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziția și prezumții, vânzare de active, transfer de depozite și diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile.
● Legea va da autoritate pentru numirea administratorului special cu puterile tuturor organelor de decizie ale băncilor, inclusiv ale adunării generale a acționarilor băncii.
● Legea va îndepărta aplicarea prevederilor împovărătoare, inclusiv în conformitate cu legea generală a societăților comerciale, în măsura în care sunt neconcordanțe cu implementarea promptă a măsurilor de restructurare (adică, în mod specific, a implementării prompte a transferului de active substanțiale și a reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).
● Legea va asigura protecția legală pentru acțiunile de bunăcredință ale administratorului special pe parcursul exercitării îndatoririlor sale.
● Legea va asigura o mai mare certitudine privind măsurile de restructurare a băncilor pe durata administrării speciale astfel încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau inversate pe cale de litigii (spre exemplu, prin intermediul căilor de contestare și/sau anulare prevăzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvență). De asemenea, va clarifica faptul că măsurile de restructurare nu fac obiectul consimțământului creditorilor.
● Inițierea procedurilor de lichidare în conformitate cu legea lichidării și cu procedurile de lichidare conforme legii societăților comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR.
● Legea va acordă prioritate la insolvabilitate creanțelor depozitarilor și același rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.
B. Legislația privind salarizarea în sectorul public
24. Legea organică a salarizării în sectorul public (legea) ce se va aproba până la finele lunii octombrie 2009 va include următoarele prevederi și cerințe pentru legislația ulterioară de implementare:
a) Legea va preciza limite anuale pentru cheltuielile de remunerare a angajaților din sectorul public pentru perioada 2010-2015, astfel încât cheltuielile cu salariile să fie reduse gradual până la 7% din PIB până la finele acestei perioade. Va menționa că implementarea noii grile de salarizare se va face cu respectarea acestei limite privind cheltuielile cu salariile și că nu se vor putea introduce măsuri referitoare la salarizare care să conducă la nerespectarea acestor limite anuale. Astfel, orice majorare salarială va fi condiționată de reducerea numărului de angajați.
b) Legea nu va lega grila de salarizare din sectorul public de salariul minim.
c) Legea va îngheța salariile din sectorul bugetar pentru anul 2010 (cu excepția celor plătite persoanelor ce câștigă mai puțin de 705 RON pe lună), majorările valorii de referință (în raport cu care se indexează grila de salarizare în sectorul public) în perioada de după 2010 fiind condiționate de reducerile de personal necesare pentru a se atinge ținta stabilită pentru cheltuielile totale cu salariile ca pondere din PIB.
d) Legea va include următoarele reforme în domeniul sistemului de sporuri: (i) va include o limită a sporurilor ca procent din cheltuielile totale cu salariile (de până la 30%) și o limită individuală la nivel de angajat în concordanță cu limita globală; și (îi) va interzice în mod expres crearea de noi sporuri și va ratifica eliminarea și plafonarea sporurilor vechi (sau includerea lor în salariul de bază).
e) Legea va impune controlul unificat al salariilor din sectorul public de către Guvern. Niciun ministru și niciun demnitar public nu va putea crea salarii, deduceri sau sporuri noi fără ca legea să prevadă o autorizație specială în acest sens.
f) Legea va stipula că noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat, pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce țin de cât de mult permite bugetul.
g) Principiile ce vor sta la baza noului sistem de salarizare și plasare în cadrul grilei vor include următoarele:
● Noua structură de gradare va avea la bază în principal ocupația și responsabilitățile postului, promovând astfel remunerații egale pentru muncă egală. Această structură de gradare va consta într-un număr limitat de grade bazate pe ocupații (de exemplu: activitate de administrare; activitate didactică; ofițeri de poliție), fiecare grad cuprinzând familii distincte de posturi (de exemplu: manageri superiori; experți în diferite profesii; profesori calificați). Toate posturile din sectorul public vor fi clasificate în vederea stabilirii salariului aferent, în conformitate cu această structură de gradare.
● Pentru fiecare grad se va crea o grilă de salarizare a gradului, menită să asigure un nivel mai mare de salarizare pentru posturile ce presupun mai multă răspundere și să stimuleze personalul cu calificarea și experiența corespunzătoare să își asume o răspundere mai mare. Intervalul fiecărei grile de salarizare (adică diferența dintre salariul maxim și salariul minim) va fi relativ îngust (cu excepția ocupațiilor în care există puține oportunități de avansare în carieră, cum ar fi profesorii, asistentele medicale, polițiștii), iar deplasarea în cadrul grilei de salarizare a gradului se va baza cu mult mai puțin pe vechime decât în cazul sistemului existent de coeficienți.
h) Legea va include prevederi clare cu privire la aplicarea sa în afara autorităților centrale (autoritățile locale, entitățile autofinanțate).
i) Legea va stipula că legislația ulterioară de implementare: (i) va avea la bază o evaluare totală a costurilor (costuri care să fie apreciate în concordanță cu limitele aferente cheltuielilor totale cu salariile); (îi) va fi aprobată până la finele lui septembrie 2010; (iii) va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2011.
j) Se va crea un sistem centralizat (baze de date cu toți angajații, gradele și salariile aferente) în vederea administrării sistemului de salarizare unificat, fiecare instituție din sectorul public fiind obligată să furnizeze date la cerere.
Anexa Scadențar rambursare Aranjament stand-by
Data rambursărilor
TOTAL
Tranșa I
Tranșa II
Tranșa III
Tranșa IV
Tranșa V
Tranșa VI
Tranșa VII
Tranșa VIII
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă MFP
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă MFP
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă BNR
suma de rambursat aferentă BNR
6 august 2012
546.250.000
546.250.000
6 noiembrie 2012
546.250.000
546.250.000
23 decembrie 2012
214.750.000
107.375.000
107.375.000
6 februarie 2013
546.250.000
546.250.000
15 martie 2013
88.062.500
88.062.500
23 martie 2013
214.750.000
107.375.000
107.375.000
6 mai 2013
546.250.000
546.250.000
15 iunie 2013
88.062.500
88.062.500
23 iunie 2013
310.500.000
107.375.000
107.375.000
95.750.000
6 august 2013
546.250.000
546.250.000
15 septembrie 2013
88.062.500
88.062.500
23 septembrie 2013
406.500.000
107.375.000
107.375.000
95.750.000
96.000.000
6 noiembrie 2013
546.250.000
546.250.000
15 decembrie 2013
88.062.500
88.062.500
23 decembrie 2013
502.625.000
107.375.000
107.375.000
95.750.000
96.000.000
96.125.000
6 februarie 2014
546.250.000
546.250.000
15 martie 2014
88.062.500
88.062.500
23 martie 2014
598.750.000
107.375.000
107.375.000
95.750.000
96.000.000
96.125.000
96.125.000
6 mai 2014
546.250.000
546.250.000
15 iunie 2014
88.062.500
88.062.500
23 iunie 2014
708.000.000
107.375.000
107.375.000
95.750.000
96.000.000
96.125.000
96.125.000
109.250.000
15 septembrie 2014
88.062.500
88.062.500
23 septembrie 2014
708.000.000
107.375.000
107.375.000
95.750.000
96.000.000
96.125.000
96.125.000
109.250.000
15 decembrie 2014
669.375.000
88.062.500
88.062.500
95.750.000
96.000.000
96.125.000
96.125.000
109.250.000
15 martie 2015
493.250.000
95.750.000
96.000.000
96.125.000
96.125.000
109.250.000
15 iunie 2015
397.500.000
96.000.000
96.125.000
96.125.000
109.250.000
15 septembrie 2015
301.500.000
96.125.000
96.125.000
109.250.000
15 decembrie 2015
205.375.000
96.125.000
109.250.000
15 martie 2016
109.250.000
109.250.000
Subtotal
859.000.000
859.000.000
704.500.000
704.500.000
TOTAL
10.210.125.000
4.370.000.000
1.718.000.000
1.409.000.000
766.000.000
768.000.000
769.000.000
769.000.000
874.000.000
NOTĂ:
Datele efectuării rambursărilor aferente tranșelor III-VIII sunt estimative și vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.
--------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.