Regulamentul din 24 septembrie 2009

§ 1.

Scopul examenului

Prin promovarea examenului, candidații vor demonstra că îndeplinesc condițiile necesare pentru începerea unui studiu superior la instituțiile de învățământ superior în Republica Federală Germania și în România.

§ 2.

Susținerea examenului

(1) Susținerea examenului poate fi solicitată de secții/școli speciale germane care funcționează în România, în conformitate cu Acordul dintre Republica Federală Germania și România cu privire la colaborarea în domeniul școlar.

(2) Examenul se susține la sfârșitul ultimului an școlar al secției/școlii speciale germane.

(3) Conducerea școlii anunță la începutul anului școlar respectiv intenția de a organiza examenul și solicită Conferinței Permanente a Miniștrilor Învățământului și Culturii din Landurile Republicii Federale Germania numirea unui președinte al comisiei de examen. Solicitarea va conține, după consultarea ministerului de resort, calendarul tuturor probelor scrise și o propunere referitoare la calendarul tuturor probelor orale, precum și numărul probabil de candidați. Probele scrise și probele orale se vor desfășura, pe cât posibil, în perioade compacte. Calendarul este hotărât de președintele comisiei de examen, după consultarea părții române.

§ 3.

Discipline de examen. Cerințe

(1) Examenul poate fi susținut doar integral. El se compune din probe scrise și din probe orale.

(2) Cerințele pentru disciplinele de examen ce cad în responsabilitatea părții germane trebuie să corespundă programelor aprobate pentru fiecare disciplină de către Comisia federație-landuri pentru activitate școlară în străinătate și de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării din România.

(3) Discipline de examen posibile pentru ambele profiluri sunt:

- Limba germană;

- Limba română;

- Limba engleză;

- Istorie;

- Matematică,

iar pentru profilul matematică-informatică:

- Fizică;

- Chimie;

- Informatică,

pentru profilul științe sociale:

- Limba franceză;

- Geografie;

- Științe sociale.

(4) Examenul constă pentru fiecare candidat din 8 elemente constituente.

(5) Cele 4 discipline la care se susțin probe scrise sunt:

- Limba germană;

- Limba română;

- Istorie;

- Matematică.

(6) Fiecare candidat va fi examinat oral la cel puțin 4 discipline, și anume:

(i) Limba română;

(îi) Limba germană;

(iii) Matematică sau Istorie, în funcție de opțiunea candidatului (în responsabilitatea părții germane);

(iv) o altă disciplină, pe care o alege candidatul dintre celelalte discipline de examen în afară de ceea ce a ales la lit. (iii), în responsabilitatea părții germane sau în responsabilitatea părții române:

- pentru profilul matematică-informatică: Limba engleză sau Fizică ori Informatică;

- pentru profilul științe sociale: Limba engleză sau

Limba franceză ori Științe sociale.

Disciplinele din domeniul științelor naturii, respectiv științelor sociale trebuie să fi fost studiate până la examen cel puțin 4 ani succesivi și în ultimii 2 ani școlari minimum 3 ore pe săptămână.

§ 4.

Evaluare

(1) Pentru evaluarea rezultatelor școlare ale elevelor și elevilor din ultimii 2 ani școlari și în cadrul examenului este valabil următorul sistem de notare, exprimat în calificative:

- "foarte bine" - dacă rezultatele școlare corespund într-o măsură deosebită cerințelor;

- "bine" - dacă rezultatele școlare corespund pe deplin cerințelor;

- "corespunzător" - dacă rezultatele școlare corespund în general cerințelor;

- "suficient" - dacă rezultatele școlare prezintă oarecare lacune, dar în general corespund cerințelor;

- "necorespunzător" - dacă rezultatele nu corespund cerințelor, dar se constată că există cunoștințele de bază necesare, iar lacunele ar putea fi eliminate într-o anumită perioadă de timp;

- "insuficient" - dacă rezultatele școlare nu corespund cerințelor, iar cunoștințele de bază sunt atât de lacunare încât nu ar putea fi eliminate într-o perioadă de timp previzibilă.

(2) Pentru transpunerea calificativelor în sistemul de notare din Republica Federală Germania, exprimat în puncte, este valabilă următoarea grilă:

- 15/14/13 puncte corespund calificativului "foarte bine";

- 12/11/10 puncte corespund calificativului "bine";

- 9/8/7 puncte corespund calificativului "corespunzător";

- 6/5/4 puncte corespund calificativului "suficient";

- 3/2/1 puncte corespund calificativului "necorespunzător";

- 0 puncte corespund calificativului "insuficient".

(3) Rezultatele școlare semestriale obținute la disciplinele de examen în ultimii 2 ani școlari, precum și rezultatele obținute la examen sunt notate cu un număr de puncte de la 0 la 15. Transpunerea rezultatelor școlare semestriale din ultimii 2 ani școlari și a celor obținute la examen în puncte din sistemul de notare utilizat în Republica Federală Germania se face în baza tabelelor asupra cărora s-a convenit. (anexa nr. 5 și anexa nr. 6).

Se emit situații școlare semestriale.

§ 5.

Comisia de examen. Comisia de examen pe discipline. Participanți

(1) Din comisia de examen fac parte:

a) reprezentantul Conferinței Permanente a Miniștrilor Învățământului și Culturii din Landurile Republicii Federale Germania, în calitate de președinte al comisiei de examen;

b) un reprezentant numit de Ministerului Educației, Cercetării și Inovării din România;

c) directorul școlii;

d) directorul secției/școlii speciale germane;

e) cadrele didactice care au predat candidaților la clasă disciplinele de examen în ultimul an școlar;

f) dacă este cazul, alte cadre didactice, conform deciziei președintelui.

(2) Președintele comisiei de examen este numit de către președintele Conferinței Permanente a Miniștrilor Învățământului și Culturii din Landurile Republicii Federale Germania, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania. Acesta este, de regulă, un membru al Comisiei federație-landuri pentru activitate școlară în străinătate din Republica Federală Germania.

(3) Președinția comisiei de examen pe discipline este preluată de reprezentantul numit de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării din România, pentru examenele la Limba și literatura română și la disciplinele ce sunt în responsabilitatea părții române [§ 3 alin. (6)].

(4) Din comisia de examen pe discipline, sub președinție germană, fac parte președintele comisiei de examen, profesorul care a predat disciplina de examen la clasă în ultimul an școlar și al doilea corector (profesorul care consemnează rezultatele examenului).

(5) La desfășurarea probelor orale participă, în afara membrilor comisiei de examen și ai comisiei de examen pe discipline, și reprezentanți ai Ministerului Educației, Cercetării și Inovării din România și ai reprezentanței diplomatice a Republicii Federale Germania, respectiv ai misiunii diplomatice sau ai oficiului consular. Cadrele didactice din școală pot participa la desfășurarea probelor orale.

(6) Cu acordul celui ce urmează să fie examinat, președintele comisiei poate aproba ca maximum 2 elevi din clasa a XI-a să asiste la o examinare orală. Președintele comisiei poate aproba și altor persoane asistența la desfășurarea probelor orale. La consultarea legată de evaluarea examinării nu este admisă prezența altor persoane.

(7) Atât membrii comisiei de examen, cadrele didactice implicate în examen, cât și ceilalți participanți la desfășurarea probelor orale sunt obligați să păstreze secretul în legătură cu desfășurarea examenului.

§ 6.

Înscrierea la examen. Consiliul de admitere la examen

(1) Cererea de înscriere a candidatului se înaintează directorului secției speciale germane până la data fixată de conducerea școlii. Candidatul comunică opțiunea sa în legătură cu cea de-a treia și a patra probă orală [§ 3 alin. (6)].

(2) Cererii de înscriere i se anexează un curriculum vitae (scris de mână) și o prezentare a parcursului școlar anterior.

(3) a) În cadrul Consiliului de admitere la examen, format din cadrele didactice care fac parte din comisie, prezidat de directorul secției speciale [§ 5 alin. (1) lit. e)], se va decide, înainte de începerea probelor scrise, pentru fiecare candidat, de comun acord cu directorul școlii, dacă rezultatele obținute la învățătură permit admiterea candidatului la examen.

b) Admiterea la examen presupune participarea cu regularitate a candidaților la orele de curs și rezultate școlare care fac previzibilă promovarea examenului.

(4) Președintelui i se pun la dispoziție, cel târziu după desfășurarea lucrărilor Consiliului de admitere la examen, CV-urile candidaților și o listă a disciplinelor de examen alese de către candidați pentru probele orale.

§ 7.

Cerințe ale examenului scris

(1) Subiectele trebuie să ofere candidatului prilejul să demonstreze cunoștințe, cunoașterea metodelor, gândire independentă, capacitate de judecată și de prezentare a cunoștințelor.

Nu este permis ca subiectele să se asemene cu cele rezolvate sau tratate în cadrul orelor de curs ori să fie pregătite în cadrul orelor de curs astfel încât să nu solicite o rezolvare independentă din partea candidatului.

(2) Subiectele trebuie să fie alcătuite conform predării din ultimii 2 ani școlari.

(3) Formularea subiectelor se va face astfel încât să i se ofere candidatului posibilitatea de a demonstra abilități și cunoștințe în 3 domenii de cerințe:

I. Redarea într-un context repetitiv a cunoștințelor și informațiilor dintr-un domeniu bine definit, într-un context învățat, descrierea și utilizarea tehnicilor de lucru și a metodelor învățate și exersate.

II. Explicarea, prelucrarea și prezentarea independentă a unor conținuturi cunoscute, aplicarea și transferul independent al celor însușite în situații și contexte noi și comparabile cu cele cunoscute.

III. Prelucrarea unor fenomene complexe, după o planificare prealabilă, cu scopul de a găsi independent soluții, argumente, respectiv interpretări și de a formula concluzii și aprecieri proprii.

În formularea subiectelor accentul se va pune pe domeniul de cerințe II.

În plus se va ține cont și de domeniile de cerințe I și III; cerințele din domeniul I vor avea o pondere mai mare decât cele din domeniul III.

§ 8.

Subiectele pentru probele scrise

(1) Pentru lucrarea la Limba română este valabilă metodologia aprobată anual prin ordinul ministrului (metodologia privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării în anul școlar respectiv).

Subiectele la Limba germană trebuie să fie astfel alcătuite încât să permită o tratare complexă.

(2) a) Tipurile de itemi pentru disciplina Limba germană oferă posibilitatea de a evalua într-o măsură diferită capacitatea de analiză, cercetare, dezbatere și redactare:

1. analiza și interpretarea unui text nonliterar sau literar;

2. dezbaterea eseistică structurată a unui text nonliterar sau literar;

3. dezbaterea eseistică liberă a unei teme, fără folosirea unui text suport (dezbatere liberă);

4. interpretarea structurată a unor texte funcționale sau a unor texte literare.

Aceste tipuri de itemi reprezintă modele de bază, ce pot fi și combinate.

b) Profesorul de specialitate înaintează pentru 3 din 4 tipuri de itemi câte o propunere. Președintele aprobă două subiecte. Dintre cele două subiecte aprobate, candidatul alege un subiect pentru a-l trata.

(3) a) Subiectele scrise la disciplina Istorie vor fi astfel alcătuite încât să se pună în evidență capacitățile de a explica, de a înțelege și de a interpreta din punct de vedere istoric. Candidații au posibilitatea să expună coerent, în baza cunoștințelor fundamentate, evoluții istorice și structuri, într-un text unitar. Tipurile de subiecte sunt:

1. interpretarea surselor;

2. interpretarea explicațiilor unor fapte istorice din redarea lor;

3. redarea unor fapte istorice în forma unor argumentări istorice.

Aceste tipuri de itemi reprezintă modele de bază, ce pot fi și combinate.

b) Profesorul de specialitate înaintează 3 propuneri. Fiecare propunere trebuie să permită o abordare istorică longitudinală și transversală din cel puțin două domenii a fazelor de calificare. Președintele aprobă două subiecte. Dintre cele două subiecte aprobate, candidatul alege un subiect pe care îl tratează.

(4) a) Pentru disciplina Matematică se cere tratarea a 2 până la 5 itemi.

b) Profesorul de specialitate înaintează propuneri pentru două subiecte. Fiecare variantă propusă trebuie să conțină itemi din cel puțin două domenii de specialitate, analiză, algebră lineară/geometrie analitică și stochastică. Nu este permis ca subiectul să se refere doar la conținuturile dintr-un semestru. Subiectele vor fi în proporție de o treime din analiza matematică.

c) Președintele comisiei de examen validează, de regulă, o propunere de variantă. El poate selecta și 3 itemi din cele două propuneri de variante. Analiza matematică este obligatorie.

(5) Propunerilor de subiecte li se atașează explicații, care li se dau candidaților, precum și mijloacele auxiliare, care urmează să le fie puse la dispoziție.

(6) Fiecare subiect propus va fi însoțit de un barem detaliat, care va cuprinde și un "orizont al așteptărilor", respectiv ceea ce se așteaptă din partea candidaților în tratarea subiectului, precum și criteriile de evaluare, inclusiv precizări referitoare la ponderea subpunctelor; astfel se evidențiază și relația față de cele 3 domenii de cerințe, în special pentru diferențierea clară a limitei dintre "bine" și "satisfăcător".

Se anexează o scurtă prezentare a conținuturilor și a temelor abordate în lucrările semestriale din ultimii 2 ani școlari.

(7) Profesorii de specialitate prezintă propunerile de variante directorului secției/școlii speciale germane, confirmându-i acestuia, în scris, păstrarea secretului cu privire la subiecte. Directorul secției/școlii speciale germane verifică propunerile, constatând dacă acestea sunt în concordanță cu prezentul regulament, și le trimite în timp util președintelui comisiei de examen.

(8) Dacă constată nerespectarea prevederilor regulamentare, președintele comisiei de examen poate modifica subiectele sau poate să solicite alte propuneri de subiecte.

(9) Plicul sigilat conținând subiectele poate fi deschis numai în prezența directorului școlii, în ziua desfășurării fiecărei probe. În cazul în care președintele comisiei de examen modifică o variantă, pentru o probă aflată în responsabilitatea părții germane, acest lucru se consemnează pe plic. În acest caz, plicul se deschide în ziua premergătoare desfășurării probei scrise respective, în prezența directorului școlii. Același lucru este valabil și în situația în care președintele comisiei de examen a ales un experiment pentru proba scrisă la o disciplină din aria curriculară Matematică și științe ale naturii.

(10) Profesorii propunători de subiecte și directorul secției/școlii speciale germane au datoria de a asigura ca subiectele pentru proba scrisă să le fie făcute cunoscute candidaților numai la începutul fiecărei probe. Este interzisă divulgarea subiectelor sau orice aluzie la subiectele propuse.

§ 9.

Desfășurarea probelor scrise

(1) Cel târziu în ultima zi de curs dinaintea primei probe scrise, directorul secției speciale germane aduce la cunoștința candidaților consecințele săvârșirii unei fraude.

(2) a) Candidații ce se fac vinovați de fraudă, de tentativă de fraudă sau acordă ajutor în timpul examenului sunt excluși din examen. Atât examenul în vederea obținerii Diplomei de acces general în învățământul superior german, cât și examenul în vederea obținerii Diplomei de bacalaureat se consideră în aceste cazuri nepromovate.

b) Pentru disciplinele aflate în responsabilitatea părții germane, directorul secției/școlii speciale germane aprobă tratarea unui nou subiect, dacă natura cazului îi permite o decizie mai puțin gravă.

Aplicarea acestei prevederi presupune acordul președintelui comisiei de examen.

(3) Candidații tratează subiectele sub supravegherea permanentă a cadrelor didactice. Directorul secției speciale germane stabilește, consultând directorul școlii, supravegherea și verifică așezarea candidaților în sălile de examen, în conformitate cu planificarea întocmită.

(4) Timpul de lucru alocat pentru probele scrise este de:

- 5 ore pentru disciplina Limba germană;

- 3 ore pentru disciplina Istorie;

- 4 ore pentru disciplina Matematică.

Pentru disciplina Limba română sunt valabile prevederile metodologiei privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării în anul școlar respectiv.

Timpul de lucru începe de îndată ce subiectele au fost distribuite.

Pentru disciplinele Limba germană și Istorie, pentru care candidații aleg un subiect din două, timpul de lucru începe la 20 de minute după distribuirea subiectelor.

(5) Candidații care și-au încheiat lucrarea o predau profesorului care asigură supravegherea și părăsesc sala de examen.

Toate lucrările se vor preda de îndată ce s-a scurs timpul de lucru.

Lucrările se predau însoțite de ciorne, respectiv de orice însemnări făcute în timpul examenului.

(6) În legătură cu desfășurarea examenului scris se întocmește un proces-verbal.

§ 10.

Corectarea, evaluarea și notarea lucrărilor scrise

(1) Din corectarea și evaluarea lucrărilor scrise trebuie să rezulte în ce măsură candidatul a reușit să rezolve creativ subiectele sau în ce măsură nu a reușit acest lucru, datorită unor greșeli de conținut sau de logică. Abateri grave și frecvente de la normele limbii germane sau prezentarea într-o formă necorespunzătoare atrag depunctarea, și anume cu 1-2 puncte din notarea simplă; pentru disciplina Limba germană sunt valabile criterii proprii în ceea ce privește corectitudinea exprimării. Nota reflectă o evaluare de ansamblu.

(2) Pentru disciplina Limba germană, evaluarea conținutului și evaluarea exprimării corecte au o pondere aproximativ egală. Următoarelor aspecte li se acordă o importanță deosebită:

- corectitudinea științifică;

- motivarea afirmațiilor, succesiunea logică;

- multitudinea punctelor de vedere, respectiv însemnătatea lor;

- modul diferențiat de a înțelege și de a reda;

- realizarea unor conexiuni potrivite;

- gradul de independență;

- claritatea în structurarea lucrării și în limbajul folosit;

- siguranța în utilizarea limbajului de specialitate și a metodelor specifice;

- respectarea normelor limbii literare.

Se face o evaluare de ansamblu.

(3) Pentru evaluarea lucrărilor la disciplina Istorie se acordă o importanță deosebită:

- corectitudinii științifice;

- siguranței în utilizarea limbajului de specialitate și a metodelor specifice disciplinei;

- prezentării logice, motivate și corelate a expunerilor;

- gradului de problematizare, multiperspectivității, respectiv argumentării controversei;

- măsurii abordării independente;

- clarității concepționale;

- respectării normelor lingvistice și a aspectelor formale.

(4) În cazul lucrărilor scrise la disciplina Matematică, procentajul obținut din unitățile de evaluare se raportează după cum urmează la sistemul de puncte aplicat în Republica Federală Germania:

100-95%: 15 puncte; 94-90%: 14 puncte; 89-85%: 13 puncte;

84-80%: 12 puncte; 79-75%: 11 puncte; 74-70%: 10 puncte;

69-65%: 9 puncte; 64-60%: 8 puncte; 59-55%: 7 puncte;

54-50%: 6 puncte; 49-45%: 5 puncte; 44-40%: 4 puncte;

39-34%: 3 puncte; 33-27%: 2 puncte; 26-20%: 1 punct.

(5) Profesorul de specialitate evaluează greșelile din fiecare lucrare, în funcție de tip și gravitate, întocmește o apreciere, evidențiind avantajele și deficiențele fiecărei lucrări, acordând în final un număr de puncte (notarea simplă).

Se anexează și un raport cu privire la evaluarea de ansamblu a tuturor lucrărilor scrise.

(6) Pentru fiecare disciplină aflată în responsabilitatea părții germane, directorul secției/școlii speciale germane numește un al doilea corector. Acesta citește și evaluează lucrarea, după care fie validează evaluarea celui dintâi corector, fie face o apreciere și o evaluare proprie; evaluarea divergentă trebuie motivată.

Corectura a doua trebuie să fie recognoscibilă.

(7) Lucrările scrise, inclusiv subiectele și evaluarea de ansamblu în legătură cu lucrările scrise pentru fiecare disciplină, se trimit, în timp util, președintelui comisiei de examen. Se anexează procesul-verbal în legătură cu examenul scris.

(8) Președintele comisiei de examen este cel care fixează nota finală pentru fiecare lucrare [vezi § 12 alin. (2)], fiind mandatat să modifice, dacă este cazul, aprecierea propusă și poate, în cazul în care există dubii în legătură cu rezolvarea independentă a unor lucrări sau a tuturor lucrărilor, să le declare nule și să propună alte subiecte spre a fi tratate.

§ 11.

Stabilirea notelor preliminare pentru disciplinele de examen. Consiliul de stabilire a notelor preliminare

(1) Înainte de începerea examenului oral, directorul secției/școlii speciale germane întrunește consiliul, la care participă membrii comisiei de examen, în vederea stabilirii notelor (rezultatelor școlare) preliminare la disciplinele de examen.

În stabilirea notelor preliminare se iau în considerație rezultatele semestriale din ultimii 2 ani școlari, rezultatele din ultimul an școlar având o pondere mai mare față de cele din anul precedent. Transformarea evaluării în puncte din sistemul de notare din Republica Federală Germania se face conform § 4 alin. (2).

(2) La examenul oral este admis doar cel/cea care a absolvit cu succes clasa a XII-a și îndeplinește condițiile de admitere pentru bacalaureatul românesc. Referitor la admitere, directorul secției speciale germane informează în scris președintele în cadrul consiliului dinaintea începerii probelor orale.

(3) Procesul-verbal al consiliului și fișele de examen (conform anexei nr. 2), care reflectă situația școlară la momentul respectiv, se predau președintelui comisiei de examen, în timp util.

§ 12.

Consiliul dinaintea începerii probelor orale

(1) Înaintea începerii examenului oral, președintele comisiei de examen se întrunește în consiliu cu membrii comisiei de examen și cu ceilalți membri ai comisiei pe discipline.

(2) Președintele comisiei își expune punctul de vedere în legătură cu candidații și își exprimă opinia în legătură cu lucrările scrise. Se stabilesc rezultatele finale ale lucrărilor scrise.

(3) a) Dacă 3 sau toate 4 lucrările scrise ale unui candidat sunt notate cu mai puțin de 4 puncte - în sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania -, candidatul respectiv nu este admis la examenul oral.

Dacă două lucrări scrise au fost notate cu mai puțin de 4 puncte - în sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania -, președintele comisiei de examen dispune asupra admiterii candidatului la examenul oral, după ce ascultă punctul de vedere al comisiei. În acest caz se iau în calcul, pe lângă rezultatele obținute la examenul scris, și rezultatele obținute în timpul ultimilor 2 ani școlari.

b) Candidatul care nu a fost admis la examenul oral nu a promovat examenul în vederea obținerii Diplomei de acces general în învățământul superior german și a Diplomei de bacalaureat din România.

(4) Președintele comisiei de examen stabilește, în conformitate cu § 3 alin. (6), la care dintre cele 4 discipline urmează să fie examinat fiecare candidat.

Se stabilește ordinea probelor de examen.

(5) Președintele discută cu membrii comisiilor de examen pe discipline modul de desfășurare a probelor orale.

(6) Deciziile consiliului comisiei de examen sunt consemnate într-un proces-verbal.

§ 13.

Organizarea și desfășurarea probelor orale

(1) Fiecare examen va fi astfel organizat încât să ofere candidatului posibilitatea de a demonstra cunoștințe precise și ordonate, cunoașterea tehnicilor de lucru specifice fiecărei discipline, înțelegere și capacitate de judecată, gândire independentă, înțelegere a conexiunilor dintre domeniile disciplinei și capacitate de prezentare a cunoștințelor.

Examenul oral nu poate relua conținuturi ale unei probe scrise.

(2) Probele orale se desfășoară individual.

(3) Candidații se pregătesc pentru proba orală sub supravegherea cadrelor didactice. Supravegherea este organizată de către directorul secției speciale germane.

Timpul de pregătire este, de regulă, de 20 de minute.

(4) Pentru fiecare examinare orală se formulează un subiect inedit, bine delimitat. Subiectele sunt formulate de profesorul de specialitate și prezentate în scris. Textele și alte indicații sunt însoțite de cerințele de lucru. § 13 alin. (6) nu suferă atingere.

(5) Subiectele pentru examenul oral vor fi predate președintelui comisiei de examen înaintea începerii examenului.

(6) Profesorul de specialitate examinează la proba orală. Președintele are dreptul să le adreseze candidaților întrebări și să preia temporar examinarea.

(7) Durata fiecărei examinări orale este, de regulă, de 20 de minute.

(8) În timpul probei orale, candidatul va încerca să rezolve independent subiectul pregătit, printr-o prezentare liberă. Următoarele aspecte contravin scopului examenului:

- citirea însemnărilor făcute în timpul pregătirii subiectului;

- redarea unor cunoștințe care nu au legătură cu subiectul;

- examinarea în baza unor întrebări izolate, fără o succesiune logică.

(9) Pe parcursul examinării, discuția se va extinde asupra unor contexte mai largi care rezultă din formularea subiectelor respective.

Dacă datorită cunoștințelor lacunare ale candidatului acest lucru nu este posibil, examinatorul abordează un alt domeniu.

De asemenea, considerente legate de specialitate pot să conducă la trecerea la un alt domeniu.

(10) a) Probele la disciplina Limba și literatura germană au ca suport un text nonliterar sau literar. În aprecierea probei orale, prestația candidatului din punctul de vedere al conținutului și al limbajului utilizat se apreciază prin acordarea unui număr de puncte.

b) În cazul probei orale la Limba germană, candidatul trebuie să dovedească prin expunerea sa că a înțeles conținutul textului și că a identificat specificitatea sa din punct de vedere lingvistic.

c) În cazul probelor orale la Matematică și Istorie, subiectele se formulează pe baza unor materiale ce se pun la dispoziția candidaților.

d) Pentru proba orală la disciplina Limba și literatura română și la disciplinele aflate în responsabilitatea părții române sunt valabile prevederile metodologiei privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării în anul școlar respectiv.

(11) Președintele comisiei de examen stabilește numărul de puncte acordat pentru fiecare candidat, de regulă, după fiecare examinare orală, în urma consultării cu profesorul care consemnează rezultatele examenului și cu profesorul de specialitate.

(12) Dacă se constată că un candidat nu a promovat examenul în vederea obținerii Diplomei de acces general în învățământul superior din Republica Federală Germania și a Diplomei de bacalaureat din România, în condițiile prezentului regulament, acest lucru i se comunică imediat.

(13) Președintele comisiei de examen ia măsurile necesare în cazul în care un candidat nu s-a putut prezenta la examen sau a fost nevoit să îl întrerupă.

(14) În cazul constării fraudei sau a tentativei de fraudă ori a complicității la fraudă în timpul desfășurării examenului oral se aplică în mod corespunzător prevederile § 9 alin. (2).

(15) Se întocmește un proces-verbal pentru fiecare examinare.

§ 14.

Stabilirea rezultatelor examenului (Consiliul final)

(1) După încheierea probelor orale are loc conferința comisiei de examinare.

(2) Președintele comisiei stabilește nota finală, după consultarea comisiei de examen, pentru fiecare candidat, la fiecare disciplină.

a) Nota finală pentru fiecare disciplină de examen se compune, de regulă, din nota preliminară și din rezultatele probelor scrise sau/și orale. Atunci când există diferențe, rezultatul examenului are o pondere mai mare în raport cu nota preliminară. Dacă diferența rezultată este un număr par de puncte, cele două părți pot avea o pondere egală.

b) Dacă la o disciplină s-a examinat atât în scris, cât și la oral, o pondere mai mare va avea, în cazul în care există diferențe între acestea, rezultatul probei scrise față de cel obținut la oral. Dacă diferența rezultată este un număr par de puncte, cele două părți pot avea o pondere egală.

c) Dacă la o disciplină de examen nu s-a examinat nici în scris, nici la oral, nota finală este egală cu nota preliminară.

(3) Președintele comisiei stabilește rezultatul final al examenului pentru fiecare candidat.

Stabilirea rezultatului final se face în baza celor 8 note obținute la disciplinele de examen.

(4) a) Examenul este promovat dacă suma celor 8 note finale simple la disciplinele de examen este de cel puțin 40 de puncte, iar rezultatele celor 4 probe scrise însumează cel puțin 20 de puncte, în conformitate cu prevederile din Republica Federală Germania cu privire la promovare.

b) În plus:

Nu se admite punctajul 0, la nicio disciplină, iar la cel mult două discipline se admite un punctaj cuprins între 1-3 puncte, din care doar o disciplină la care s-a examinat în scris.

Dacă punctajul obținut la două discipline este de 1-3 puncte, la fiecare dintre celelalte discipline de examen sunt necesare cel puțin 5 puncte.

c) Dacă nu se obține suma necesară de puncte [(conform lit. a)], examenul nu este promovat, chiar dacă rezultatele obținute la disciplinele de examen nu sunt sub 4 puncte.

(5) a) Numărul total de puncte ale examenului se obține prin însumarea următoarelor:

- dublul punctajului de la fiecare dintre cele 4 probe scrise;

- punctajul de la fiecare dintre celelalte probe de examen.

Astfel, la cele 8 discipline de examen se pot obține maximum 180 de puncte (120 + 60).

b) Suma totală a punctelor se transformă în medie, în conformitate cu tabelul din anexa nr. 3 (pentru transformarea numărului total de puncte din sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania în medie generală).

(6) Se stabilesc și se consemnează notele finale pentru celelalte discipline de învățământ, aplicându-se tabelul din anexa nr. 5 (pentru transformarea mediilor cu zecimale, rezultate din însumarea mediilor semestriale sau a mediilor din ultimii 2 ani școlari, din sistemul de notare românesc în sistemul de puncte aplicat în Republica Federală Germania).

(7) Deciziile consiliului final al comisiei de examen se consemnează într-un proces verbal.

§ 15.

Diploma de acces general în învățământul superior din Republica Federală Germania și Diploma de bacalaureat din România

(1) Candidații care au promovat examenul, în condițiile prezentului regulament, obțin Diploma de acces general în învățământul superior din Republica Federală Germania, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Diploma de bacalaureat din România se eliberează în baza reglementărilor românești, luându-se în considerare rezultatele examenului și tabelul de transpunere a punctelor din sistemul de notare aplicat în Republica Federală Germania în sistemul de notare din România, în conformitate cu anexele la prezentul regulament.

Candidații care, în condițiile prezentului regulament, nu au fost admiși la probele scrise sau orale ori nu au promovat examenul în vederea obținerii Diplomei de acces general în învățământul superior german și Diplomei de bacalaureat din România se pot înscrie la examenul național de bacalaureat în anul curent doar în sesiunea a doua, în condițiile prevederilor metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, aprobată anual prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării.

§ 16.

Repetarea examenului

(1) Examenul nepromovat pentru obținerea Diplomei de acces general în învățământul superior din Republica Federală Germania și a Diplomei de bacalaureat din România poate fi repetat, de regulă o singură dată, și anume în anul următor.

(2) Repetarea examenului presupune repetarea ultimei clase a secției/școlii speciale germane.

În acest caz, pentru ultima clasă se iau în considerație numai rezultatele obținute în anul în care se repetă clasa.

(3) Un examen promovat nu poate fi repetat.

§ 17.

Dispoziții finale

Acest regulament, elaborat în conformitate cu § 17 al Regulamentului-cadru pentru examenul în vederea obținerii Diplomei de acces general în învățământul superior german și a examenelor naționale la încheierea învățământului secundar pentru absolvenții secțiilor cu limbă de predare germană din licee speciale de stat din state din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (Hotărârea Conferinței Permanente a Miniștrilor Învățământului și Culturii din Landurile Republicii Federale Germania din 27 ianuarie 1994, în varianta din 29 martie 2006), intră în vigoare la data publicării. Regulamentul se aplică elevilor care se află în clasele a IX-a și a X-a la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pentru elevii care la data publicării sunt în clasele a XI-a și a XII-a se aplică §§ 5-11 și § 13 din prezentul regulament.