Decizia nr. 1282/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil și art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Guță în Dosarul nr. 39.097/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 2.387R din 19 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 39.097/3/2008, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil și art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Nicolae Guță într-o acțiune având ca obiect o cerere de ieșire din indiviziune cu privire la un bun imobil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, stipulându-se în Codul civil și în Codul de procedură civilă obligativitatea ieșirii din indiviziune și a împărțelii în natură prin formarea de loturi și atribuirea lor, se încalcă dreptul de proprietate al persoanei care nu dorește încetarea acestei situații juridice. Arată că prin cererea de ieșire din indiviziune se dispune asupra întregului bun, avându-se în vedere doar voința unuia dintre coproprietari, încălcându-se astfel dreptul celuilalt coproprietar de a dispune de propriul bun.

Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție. În acest sens, arată că este atributul legiuitorului să stabilească modalitățile ieșirii din indiviziune în situația în care sunt mai multe persoane coproprietare ale aceluiași bun, prin aceste modalități neîncălcându-se dreptul de proprietate al coproprietarilor cărora nu li se va atribui bunul în natură.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea reglementează procedura ieșirii din indiviziune a unor persoane care sunt coproprietare ale unui bun și nu conțin norme contrare principiului garantării și ocrotirii, în mod egal, a dreptului de proprietate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil și art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil: "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.";

- Art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă: "Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani."

În susținerea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) teza întâi potrivit cărora proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 728 din Codul civil au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, reținând în

Decizia nr. 844 din 8 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, că, de principiu, proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pură și simplă. Sunt situații însă când proprietatea este afectată de modalități și prezintă forme speciale. O astfel de modalitate o reprezintă proprietatea comună, cu cele trei forme: coproprietatea, indiviziunea și devălmășia.

Această situație, uneori, nu este avantajoasă pentru proprietari și nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, din cauza dificultății de a se putea exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, tocmai în interesul coproprietarilor, art. 728 din Codul civil prevede că "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune". Deși art. 728 se referă, în principiu, la partajul succesoral, el se aplică tuturor indiviziunilor, oricare ar fi izvorul lor, astfel că orice proprietar poate cere ieșirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalți coproprietari să se poată opune. Coproprietarii au însă posibilitatea de a conveni să rămână în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenții la expirarea termenului, potrivit alin. 2 al aceluiași articol.

Așadar, Curtea a reținut că textul art. 728 din Codul civil conține suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății private, reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea".

Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.

În ceea ce privește prevederile art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă, acestea reglementează reguli procedurale privind împărțeala judiciară în acord cu dispozițiile constituționale privind ocrotirea și garantarea în mod egal a proprietății.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil și art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Guță în Dosarul nr. 39.097/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.