Decizia nr. 1224/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și ale

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, excepție ridicată de Daniel Ilie Hurbean în Dosarul nr. 410/107/2009 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor 6^2 alin. (3) din

Legea nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, arătând că textul de lege criticat nu conține condiția apreciată ca fiind discriminatorie a locului de muncă al solicitantului, aceasta fiind reglementată, astfel cum rezultă din motivarea excepției, la nivelul administrației publice locale prin act administrativ. Mai mult, autorul excepției deduce neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate din circumstanțele concrete ale cauzei, ceea ce nu poate constitui o veritabilă critică de neconstituționalitate. Cât privește dispozițiile

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției, deoarece Curtea Constituțională se pronunță numai asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, nu și dintr-o hotărâre a Guvernului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 410/107/2009, Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 6 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 " privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și ale

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Excepția a fost ridicată de Daniel Ilie Hurbean într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei acțiuni în anulare a unui act administrativ emis de autorități publice locale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile legale criticate sunt discriminatorii, în măsura în care, la stabilirea criteriilor de acces la repartizarea locuințelor pentru tineri destinate închirierii, construite și date în exploatare prin programele derulate de Agenția Națională pentru Locuințe, se face distincție între persoanele care își desfășoară activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuințele și cele care nu îndeplinesc această condiție. În contextul noilor condiții socio-economice și al fenomenului de migrațiune temporară a forței de muncă, o astfel de cerință se îndepărtează de intenția legiuitorului de a adopta măsuri de protecție a persoanelor cu venituri medii-reduse și care constituie cazuri speciale. Autorul excepției precizează faptul că "un rol important în crearea acestei inegalități îl au autoritățile competente să hotărască în mod arbitrar".

Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

este inadmisibilă, deoarece Curtea Constituțională se pronunță, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , asupra constituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, nu și dintr-o hotărâre a Guvernului. Cât privește excepția de neconstituționalitate privind prevederile

art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 , apreciază că este neîntemeiată, având în vedere că din ansamblul dispozițiilor actului normativ rezultă preocuparea și eforturile statului pentru a asigura un nivel de trai decent tuturor categoriilor de cetățeni, și în special tinerilor.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispozițiile

art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 , cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

este inadmisibilă, potrivit

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile " art. 6 alin. (3) din Legea nr. 152/1998 " privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998. În realitate, astfel cum arată autorul excepției în notele scrise, dispozițiile criticate sunt cele ale art. 6^2 alin. (3) din lege, introduse prin

art. I pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 septembrie 2003, modificate de

art. I pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 50/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 31 august 2006, și modificate prin

art. I pct. 4 din Legea nr. 89/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 21 aprilie 2008. Acest text are următorul conținut:

"(3) Repartizarea locuințelor pentru tineri destinate închirierii, construite și date în exploatare prin programele derulate de Agenția Națională pentru Locuințe conform prevederilor art. 6^1 alin. (4), se face după criterii stabilite și adoptate de autoritățile administrației publice locale și/sau centrale care preiau în administrare aceste locuințe, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuințe și, respectiv, de prioritate în repartizarea locuințelor, aprobate prin hotărâre a Guvernului. În baza unor propuneri temeinic justificate pot fi adaptate la situații concrete existente pe plan local numai criteriile-cadru de acces la locuințe și numai din punctul de vedere al cuprinderii teritoriale."

Dispozițiile art. 6^1 alin. (4), la care textul de lege criticat face trimitere, prevăd următoarele: "(4) Agenția Națională pentru Locuințe va stabili anual programe de investiții publice în construcția de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, construcția de locuințe sociale și de necesitate, construcția și/sau reabilitarea locuințelor distruse ori grav avariate, situate în zonele afectate de calamități naturale, construcția altor locuințe proprietate publică a statului sau a unităților administrativteritoriale, precum și intervenții la construcții existente, pe baza proiectelor de investiții aprobate în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în colaborare cu organele administrației publice locale și centrale interesate, pe terenurile destinate amplasării acestor locuințe potrivit legii."

De asemenea, obiect al excepției îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 4 octombrie 2001.

Autorul excepției de neconstituționalitate invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1) privind principiul universalității legii, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări și ale art. 47 - Nivelul de trai.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată următoarele:

I. Conform dispozițiilor

art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, repartizarea locuințelor pentru tineri destinate închirierii, construite și date în exploatare prin programele derulate de Agenția Națională pentru Locuințe se face după criterii stabilite și adoptate de autoritățile administrației publice locale și/sau centrale, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuințe și, respectiv, de prioritate în repartizarea locuințelor, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Prin urmare, Curtea constată că textul criticat nu conține nicio referire la o condiție sau alta pe care trebuie să o îndeplinească solicitanții de locuințe construite de Agenția Națională pentru Locuințe, astfel că nu poate fi reținută nici critica autorului excepției privind încălcarea principiului universalității, al egalității în drepturi a cetățenilor sau a dreptului la un nivel de trai decent. Condițiile de acces la astfel de locuințe, printre care și cea potrivit căreia titularul cererii trebuie să își desfășoare activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuințele, sunt stabilite mai întâi pe baza unor criterii-cadru aprobate prin hotărâre a Guvernului, urmând ca autoritățile administrației publice locale să le transpună în mod concret la nivel local, prin act administrativ.

II. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă. Potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, nu și dintr-o hotărâre a Guvernului, aceste acte normative fiind supuse controlului judecătoresc exercitat de instanța de contencios administrativ.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6^2 alin. (3) din Legea nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, excepție ridicată de Daniel Ilie Hurbean în Dosarul nr. 410/107/2009 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 962/2001

privind Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 152/1998

privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2009.