Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1391/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului
29 octombrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 859 din 10 decembrie 2009
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 13.612 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în dosarele nr. 709/84/2009, nr. 69/115/2009, nr. 1.071/85/2009, nr. 1.098/91/2009, nr. 7.708/30/2008, nr. 7.763/30/2008, nr. 7.778/30/2008, nr. 7.780/30/2008, nr. 7.716/30/2008, nr. 3.485/90/2008, nr. 3.050/90/2008, nr. 7.459/120/2007, nr. 3.227/90/2008, nr. 2.294/109/2008, nr. 422/109/2008, nr. 2.919/90/2008, nr. 960/86/2009, nr. 961/86/2009, nr. 962/86/2009, nr. 358/86/2009, nr. 1.626/86/2009, nr. 18.171/63/2008, nr. 18.472/63/2008, nr. 19.219/63/2008, nr. 15.831/63/2008 și nr. 17.249/63/2008 ale Tribunalului Caraș-severin - Secția civilă, Tribunalului Sălaj - Secția civilă, Tribunalului Sibiu - Secția civilă, Tribunalului Vrancea - Secția civilă, ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de familie, Tribunalului Suceava - Secția civilă, precum și ale Tribunalului Dolj Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.846D, nr. 2.865D, nr. 2.866D, nr. 3.172D, nr. 3.173D, nr. 3.174D, nr. 3.175D, nr. 3.176D, nr. 3.234D, nr. 3.319D, nr. 3.338D, nr. 3.339D, nr. 3.340D, nr. 3.341D, nr. 3.342D, nr. 3.351D, nr. 3.352D, nr. 3.353D, nr. 3.481D, nr. 3.868D, nr. 3.869D, nr. 4.055D, nr. 4.056D, nr. 4.078D, nr. 4.079D și nr. 4.080D/2009 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.865D, nr. 2.866D, nr. 3.172D, nr. 3.173D, nr. 3.174D, nr. 3.175D, nr. 3.176D, nr. 3.234D, nr. 3.319D, nr. 3.338D, nr. 3.339D, nr. 3.340D, nr. 3.341D, nr. 3.342D, nr. 3.351D, nr. 3.352D, nr. 3.353D, nr. 3.481D, nr. 3.868D, nr. 3.869D, nr. 4.055D, nr. 4.056D, nr. 4.078D, nr. 4.079D și nr. 4.080D/2009 la dosarul nr. 2.846D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 și 21 aprilie 2009, 5 și 12 mai 2009, pronunțate în dosarele nr. 69/115/2009 și nr. 709/84/2009, nr. 1.071/85/2009 și nr. 1.098/91/2009, încheierile din 14 aprilie 2009, pronunțate în dosarele nr. 7.708/30/2008, nr. 7.763/30/2008. nr. 7.778/30/2008, nr. 7.780/30/2008 și nr. 7.716/30/2008, încheierile din 22 și 29 aprilie 2009, pronunțate în dosarele nr. 3.485/90/2008, nr. 3.050/90/2008 și nr. 7.459/120/2007, nr. 3.227/90/2008, nr. 2.294/109/2008, nr. 422/109/2008 și nr. 2.919/90/2008, încheierile din 5, 7 și 14 mai 2009, pronunțate în dosarele nr. 960/86/2009, nr. 961/86/2009, nr. 962/86/2009, nr. 358/86/2009 și nr. 1.626/86/2009, precum și prin încheierile din 18 martie 2009, pronunțate în dosarele nr. 18.171/63/2008, nr. 18.472/63/2008, nr. 19.219/63/2008, nr. 15.831/63/2008 și nr. 17.249/63/2008, Tribunalul Caraș-Severin - Secția civilă, Tribunalul Sălaj - Secția civilă, Tribunalul Sibiu - Secția civilă, Tribunalul Vrancea - Secția civilă, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de familie, Tribunalul Suceava - Secția civilă și Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat a fost interpretat de către instanțele de judecată ca realizând o abrogare implicită a prevederilor

art. 72 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare a

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea implicită, dispozițiile

art. 62 și 63 din Legea nr. 24/2000

reglementând în mod imperativ abrogarea expresă directă, cu enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art. 1 alin. (2) și

art. 15 din Legea nr. 24/2000 . În opinia autorului excepției, orice altă interpretare este contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia legiuitorul are obligația elaborării unor dispoziții legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilității acestora, în sensul că ele trebuie să fie coerente (Cauza Unedic contra Franței, 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României, 2009), să aibă vocația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudență neuniformă (Cauza Santo Pinto contra Portugaliei, 2008). De asemenea, autorul excepției susține că, prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept, este încălcat și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Mai mult, arată că, în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituție, Parlamentul este obligat să respecte Constituția și celelalte legi, respectiv poate să modifice prevederile legale în vigoare prin abrogare expresă, iar nu implicită, fiindcă procedând în acest mod ar contraveni principiului coerenței legislative.

Tribunalul Caraș-Severin - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale sau reglementărilor internaționale invocate. Instanța arată că, de fapt, sunt criticate modul de aplicare în timp a unor norme și raportul dintre o lege specială și dreptul comun, iar aceste nemulțumiri se referă la modul de aplicare a legii, atribut suveran al instanțelor de judecată, și nu al Curții Constituționale.

Tribunalul Sălaj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată, nefiind vorba de un caz de constituționalitate, ci de modul de apreciere și interpretare a normelor incidente.

Tribunalul Sibiu - Secția civilă și Tribunalul Suceava Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției.

Tribunalul Vrancea - Secția civilă își exprimă opinia, în sensul că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, abrogarea

Legii nr. 168/1999 , lege organică, neputându-se face decât cu respectarea normelor de tehnică legislativă cuprinse în

art. 62 și 63 din Legea nr. 24/2000 .

Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, iar art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii nu contravine prevederilor constituționale invocate.

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției.

Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de familie apreciază că

Legea nr. 53/2003

- Codul muncii nu poate abroga implicit, prin

art. 298 alin. (2) ultima liniuță, prevederile cuprinse în Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional și invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care au următorul cuprins:

"(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...]

- orice alte dispoziții contrare."

Autorul excepției consideră că textul de lege criticat este contrar prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilește domeniul de reglementare al legii și art. 79 alin. (1) referitor la atribuțiile Consiliului Legislativ. De asemenea, consideră că este încălcat și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că argumentele invocate de autor nu vizează o veritabilă problemă de constituționalitate, ci constituie o problemă de interpretare și de aplicare a legii ce ține de competența instanțelor judecătorești, iar nu de cea a instanței de contencios constituțional.

În acest sens, asupra unor critici identice, invocate de același autor, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, precum

Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, și

Decizia nr. 1.284 din 8 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 27 octombrie 2009, prilej cu care a respins, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în dosarele nr. 709/84/2009, nr. 69/115/2009, nr. 1.071/85/2009, nr. 1.098/91/2009, nr. 7.708/30/2008, nr. 7.763/30/2008, nr. 7.778/30/2008, nr. 7.780/30/2008, nr. 7.716/30/2008, nr. 3.485/90/2008, nr. 3.050/90/2008, nr. 7.459/120/2007, nr. 3.227/90/2008, nr. 2.294/109/2008, nr. 422/109/2008, nr. 2.919/90/2008, nr. 960/86/2009, nr. 961/86/2009, nr. 962/86/2009, nr. 358/86/2009, nr. 1.626/86/2009, nr. 18.171/63/2008, nr. 18.472/63/2008, nr. 19.219/63/2008, nr. 15.831/63/2008 și nr. 17.249/63/2008 ale Tribunalului Caraș-severin - Secția civilă, Tribunalului Sălaj - Secția civilă, Tribunalului Sibiu - Secția civilă, Tribunalului Vrancea - Secția civilă, ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Pitești - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de familie, Tribunalului Suceava - Secția civilă, precum și ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 octombrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.