Decizia nr. 1513/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Cristina Trăilă în Dosarul nr. 10.352/300/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.352/300/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cristina Trăilă într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, aflată în stadiul procesual al recursului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, contrar dispozițiilor constituționale care garantează dreptul de liberă circulație, conferă agentului de poliție posibilitatea de a dispune suspendarea dreptului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile. Mai susține că se instituie o situație de inegalitate, fiind defavorizată persoana care, urmare a nerespectării semnificației unui semn de circulație, a lovit un alt autovehicul, față de cea care nu a lovit alt vehicul, deși a încălcat aceeași normă juridică.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege ce formează obiectul excepției sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 101 alin. (3) lit. a): "(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale."

În argumentarea neconstituționalității textului de lege criticat, autorul excepției își raportează critica la prevederile art. 25 din Constituție și la cele ale art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră libertatea de circulație, precum și la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală privind egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări și la cele ale art. 14 din convenția amintită, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor de lege criticate în prezenta cauză, sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de liberă circulație, iar prin

Decizia nr. 480 din 2 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, a constatat că acestea sunt constituționale. În spiritul jurisprudenței sale constante, Curtea a reținut că dreptul la liberă circulație, astfel cum este consacrat prin dispozițiile art. 25 din Legea fundamentală, vizează libertatea de mișcare a cetățeanului, care nu include, însă, și dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deține un permis de conducere auto în acest scop. Întrucât prevederile constituționale nu fac referire și la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulație, fiecare cetățean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), sub condiția respectării regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora.

În continuare, Curtea constată că nu poate reține critica potrivit căreia textul de lege criticat ar crea o situație discriminatorie, defavorizând persoana care, în urma nerespectării semnificației unui semn de circulație, a lovit un alt autovehicul, față de persoana care nu a lovit alt vehicul, deși a încălcat aceeași normă juridică. În repetate rânduri, Curtea Constituțională a stabilit, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul constituțional al egalității nu are semnificația uniformității atâta vreme cât situațiile avute în vedere sunt diferite. Or, în cazul de față, este evidentă deosebirea existentă între cele două ipoteze evocate de autorul excepției. Deși desprinde identitatea situațiilor din nesocotirea aceleiași prevederi legale, respectiv cea referitoare la nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, autorul excepției omite să observe că situațiile juridice evidențiate sunt esențialmente diferite sub aspectul consecințelor acestei nerespectări. Producerea unui accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale reprezintă o justificare obiectivă și rațională care îndreptățește legiuitorul să stabilească un tratament juridic diferențiat față de situația în care un astfel de accident nu a avut loc.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Cristina Trăilă în Dosarul nr. 10.352/300/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009.