Decizia nr. 1605/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 672/1.259/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Raveca Sicoe a depus la dosar note scrise prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea formulării apărării necesare în cauză. În acest context, solicită Curții Constituționale comunicarea unui exemplar al excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii formulate, considerând că, de la data invocării excepției de neconstituționalitate și până în prezent, partea avea suficient timp să ia la cunoștință de motivarea acesteia și să își formuleze apărarea corespunzătoare.
Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul
art. 14 din Legea nr. 47/1992
și al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 672/1.259/2005, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Hunedoara într-o cauză având ca obiect revocarea unui contract de vânzare-cumpărare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia consideră că reglementarea cuprinsă în art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă constituie o încălcare evidentă a accesului liber la justiție, deoarece este de "neconceput să refuzi titularului unui interes legitim mijloacele legale de natură să îi permită să asigure apărarea acestuia, întrucât respectivul interes beneficiază, oricum, de protecție pe alte căi." Faptul că reclamantul este diligent nu îi este de niciun folos, deoarece, sub imperiul actualei reglementări, nu are posibilitatea de a pune concluzii și a formula apărări. Autorul excepției apreciază că principiul accesului liber la justiție implică, printre altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată. În acest sens, s-a pronunțat constant și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în cauza Rotaru împotriva României - 2000 sau în cauza Sunday Times contra Regatului Unit - 1979.
Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, iar excepția invocată neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea unui termen de recurs împotriva hotărârii de declinare a competenței este un aspect al procedurii de judecată, ce reprezintă atributul legiuitorului, însă nici termenul în sine și nici momentul în raport de care se calculează acesta nu restricționează dreptul de acces la o instanță, dreptul părților la apărare și la un proces echitabil.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. [...]"
Prevederile constituționale pretins încălcate de dispozițiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 care consacră dreptul la apărare, art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și cele ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, autorul excepției consideră a fi încălcate și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală precum cele invocate în prezenta cauză și având motivări similare.
În acest sens, sunt
deciziile nr. 806 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 3 august 2009, nr. 644 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009, nr. 322 din 5 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, și nr. 246 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, prin care Curtea a statuat că dispozițiile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă nu contravin principiilor constituționale și nici dispozițiilor internaționale invocate în cauză.
Deoarece în cauza de față nu sunt relevate aspecte noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele care le-au fundamentat își păstrează valabilitatea și în acest dosar.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 672/1.259/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 noiembrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.