Decizia nr. 1697/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, art. 18 alin. (3) și art. 116 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, art. 18 alin. (3) și
art. 116 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Costin Țugui în Dosarul nr. 8.643/300/2005 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că la dosar autorul excepției a comunicat o adresă prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivând că în perioada 7-18 decembrie 2009 este internat la Sanatoriul de Recuperare și Tratament Techirghiol, fără însă a depune dovezi în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare.
Deliberând, Curtea Constituțională respinge cererea de acordare a unui nou termen.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată în ceea ce privește prevederile
art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și, ca fiind inadmisibilă, în ceea ce privește prevederile art. 18 alin. (3) și
art. 116 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , arătând că acestea din urmă nu au legătură cu cauza aflată pe rolul Curții de Apel Secția a IV-a civilă, în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 8.643/300/2005, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, art. 18 alin. (3) și
art. 116 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Costin Țugui într-o cauză de fond funciar.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile criticate încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât "discriminează pe cei cărora trebuie să li se constituie dreptul de proprietate în favoarea celor cărora li se reconstituie dreptul de proprietate". Cu privire la celelalte dispoziții constituționale invocate nu formulează nicio motivare.
Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului nu a comunicat punctul său de vedere în legătură cu excepția invocată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) din titlul XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare - al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care are următorul conținut: "(1) Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive și irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanța de judecată birourilor de carte funciară".
Totodată, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile art. 18 alin. (3) și
art. 116 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, având următorul conținut:
- Art. 18 alin. (3): "Terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, după încheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziția celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploatații agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condițiile legii sau puse la dispoziție pentru obiective de interes social.";
- Art. 116 alin. (1): "Comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările și operațiunile stabilite de lege, din competența lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor județene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului."
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitate, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 44 alin. (1) și (2) ce reglementează dreptul de proprietate privată și ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, de vreme ce normele legale criticate nu operează nicio distincție între subiectele de drept supuse incidenței lor, susținerea autorului potrivit căreia acestea "discriminează pe cei cărora trebuie să li se constituie dreptul de proprietate în favoarea celor cărora li se reconstituie dreptul de proprietate" fiind lipsită de temei.
Totodată, Curtea reține că autorul excepției invocă neconstituționalitatea textelor de lege criticate și prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 4 alin. (2) privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitate, ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, fără să formuleze o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile constituționale invocate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, art. 18 alin. (3) și
art. 116 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Costin Țugui în Dosarul nr. 8.643/300/2005 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.