Decizia nr. 1531/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ges Glass" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.741/105/2009 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.741/105/2009, Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată.

Excepția a fost ridicată de Societății Comerciale "Ges Glass" - S.R.L. într-un dosar având ca obiect o cerere în anulare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că cererea în anulare nu este în sine o cale de atac, nu poate fi asimilată cu apelul sau recursul, întrucât acestea se judecă de instanțele ierarhic superioare, instanțe ce au pronunțat hotărârea în fond. Codul de procedură civilă prevede că și căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în plină instanță apelul și recursul. Însăși Convenția europeană a drepturilor omului în art. 13 prevede dreptul la recurs efectiv, arătând că "orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale". Însăși esența căii de atac presupune exercitarea unui control judiciar al hotărârii atacate, de către o instanță superioară.

Tribunalul Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următorul conținut: "(1) Împotriva ordonanței prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.

(2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și a prevederilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră dreptul la un recurs efectiv.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

reglementează o procedură specială, simplificată și accelerată pentru recuperarea creanțelor al căror caracter cert, lichid și exigibil rezultă din înscrisuri însușite de părți. Pe calea acestei proceduri speciale se soluționează neînțelegerile dintre creditor și debitor legate de executarea de către debitor a obligației de plată, fără cercetarea fondului raporturilor juridice dintre părți.

Conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". În raport cu obiectul și natura diferitelor litigii, a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ce urmează a fi apărate prin acțiuni în justiție, legiuitorul poate elabora norme diferite privind procedura de sesizare a instanțelor judecătorești și de judecată, ca și căile de atac ce pot fi exercitate, cu condiția să nu îngrădească exercițiul dreptului de acces liber la justiție pentru apărarea și promovarea intereselor legitime.

Dispozițiile

art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

nu aduc atingere sub niciun aspect prevederilor constituționale și convenționale invocate.

De altfel, asupra constituționalității acestor dispoziții de lege, Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, precum

Decizia nr. 427 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 aprilie 2009,

Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, și

Decizia nr. 213 din 28 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 26 martie 2008, respingând, pentru considerentele acolo reținute, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001

privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ges Glass" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.741/105/2009 al Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009.