HG nr. 79/2010
privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de referință cuprinse în
Decizia Comisiei 2006/928/CE
din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 354 din 14 decembrie 2006, prevăzute în anexa nr. 1, se înființează Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, denumită în continuare Comisia MCV.
Comisia MCV prevăzută la alin. (1) este un organism interinstituțional, fără personalitate juridică, în coordonarea ministrului justiției.
Articolul 2
Comisia MCV are următoarele atribuții principale:
a) întocmește, ca urmare a recomandărilor cuprinse în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu din 22 iulie 2009 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, prevăzute în anexa nr. 2, și în baza propunerilor instituțiilor reprezentate în Comisia MCV, Planul de acțiune pe termen scurt pentru îndeplinirea obiectivelor de referință din cadrul MCV, denumit în continuare Planul de acțiune MCV, care va fi adoptat prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii;
b) monitorizează îndeplinirea măsurilor din Planul de acțiune MCV;
c) aprobă rapoarte lunare, rapoarte periodice - o dată la două luni, raportul semestrial, precum și raportul anual;
d) formulează propuneri privind modificarea și completarea Planului de acțiune MCV ori, după caz, elaborează un nou plan de acțiune MCV, care va fi adoptat prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii.
Articolul 3
Planul de acțiune MCV prevăzut la art. 2 lit. a) și d), precum și orice modificare și/sau completare ale/a acestuia se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.
Articolul 4
Comisia MCV este alcătuită din următoarele persoane:
a) ministrul justiției;
b) consilierul de stat pe probleme de justiție din aparatul propriu al primului-ministru;
c) un secretar de stat din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, desemnat prin ordin al ministrului administrației și internelor;
d) un secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, desemnat prin ordin al ministrului afacerilor externe;
e) un secretar de stat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, desemnat prin ordin al ministrului finanțelor publice;
f) șeful Departamentului pentru Afaceri Europene;
g) președintele Consiliului Superior al Magistraturii;
h) președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
i) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
j) procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție;
k) președintele Agenției Naționale de Integritate.
Lucrările Comisiei MCV sunt conduse de ministrul justiției.
Articolul 5
Comisia MCV este convocată de către ministrul justiției lunar, până la data de 10 a fiecărei luni și ori de câte ori este necesar.
Comisia MCV se consideră legal reunită în prezența a cel puțin 7 dintre membrii săi.
Deciziile Comisiei MCV se iau prin consens.
Articolul 6
La lucrările Comisiei MCV pot participa, la invitația ministrului justiției, reprezentanți ai altor autorități sau instituții publice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin (1).
La lucrările Comisiei MCV în care pe ordinea de zi sunt supuse aprobării raportul semestrial și anual pot fi invitați de către ministrul justiției, în calitate de observatori, reprezentanți ai organizațiilor legal constituite din sectorul societății civile și ai mass-mediei sau ai organizațiilor profesionale ale magistraților.
Ordinea de zi a ședințelor Comisiei MCV prevăzute la alin. (2) va fi publicată pe pagina de internet a Ministerului Justiției, cu 5 zile înainte, cu indicarea locului, datei și orei de desfășurare.
Sintezele rapoartelor semestriale și anuale, care vor fi supuse aprobării Comisiei MCV, vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiției împreună cu ordinea de zi menționată la alin. (3).
Articolul 7
În realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 2, Comisia MCV adoptă decizii și recomandări.
Deciziile adoptate de către Comisie vor fi puse în aplicare, cu celeritate, de către instituțiile competente.
Ministrul justiției are obligația de a-l informa lunar sau ori de câte ori este necesar, în scris, pe primul-ministru cu privire la deciziile adoptate de Comisia MCV.
Articolul 8
Secretariatul Comisiei MCV este asigurat de maximum 5 persoane din cadrul Ministerului Justiției, desemnate prin ordin al ministrului justiției.
Secretariatul Comisiei MCV are următoarele atribuții:
a) elaborează și supune aprobării Comisiei MCV rapoartele prevăzute la art. 2 lit. c);
b) solicită informații fiecărei instituții implicate, în vederea elaborării rapoartelor;
c) convocă membrii grupului tehnic de lucru ori de câte ori este nevoie, pentru clarificarea ori definitivarea rapoartelor;
d) transmite rapoartele periodice și raportul anual, sub semnătura ministrului justiției, către Președintele României, către președinții celor două Camere ale Parlamentului și către primul-ministru;
e) întocmește informările pentru primul-ministru, conform prevederilor art. 7 alin. (3), și le înaintează ministrului justiției;
f) transmite, sub semnătura ministrului justiției, convocări membrilor Comisiei MCV și oricăror alte persoane care urmează să participe la ședințe ori la întâlnirile organizate cu prilejul misiunilor de experți ale Comisiei Europene;
g) elaborează minutele fiecărei întâlniri, inclusiv pentru întâlnirile organizate cu prilejul misiunilor de experți ale Comisiei Europene, care vor fi transmise spre aprobare tuturor membrilor prezenți și spre informare membrilor absenți;
h) elaborează documentele-suport pentru discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene;
i) solicită toate minutele întâlnirilor, elaborate de către reprezentanții instituțiilor evaluate de către Comisia Europeană;
j) ori de câte ori instituțiile europene solicită informații ce sunt de competența altor instituții, secretariatul poate solicita acestora, în regim de urgență, dacă este cazul, date referitoare la subiectul în cauză;
k) sesizează ministrul justiției în cazul în care intervin disfuncționalități de natură să afecteze calitatea documentelor elaborate de către Ministerul Justiției, în calitate de coordonator MCV, care, la rândul său, dacă este cazul, va informa primul-ministru cu privire la problemele intervenite.
Articolul 9
În sprijinul Comisiei MCV se constituie un grup tehnic de lucru care cuprinde experți din cadrul instituțiilor menționate la art. 4 alin. (1).
Fiecare instituție reprezentată în cadrul Comisiei MCV are obligația de a desemna prin dispoziție a conducătorului un expert și un supleant al acestuia în grupul tehnic de lucru.
Grupul tehnic de lucru va fi coordonat de secretariatul Comisiei MCV, prevăzut la art. 8.
Articolul 10
Membrii grupului tehnic de lucru au obligația de a transmite în format electronic un raport privind măsurile din sfera de competență a instituției pe care o reprezintă până la data de 15 a fiecărei luni, cuprinzând evoluțiile înregistrate în luna anterioară celei pentru care se face raportarea. În cazul în care membrii grupului tehnic de lucru nu oferă la termenul stabilit informațiile solicitate, secretariatul Comisiei MCV va informa despre aceasta ministrul justiției și conducătorul instituției din care fac parte.
Secretariatul Comisiei MCV va elabora o formă consolidată a raportului privind progresele înregistrate în realizarea măsurilor din cadrul Planului de acțiune MCV până la data de 25 a fiecărei luni, pentru luna anterioară celei în care se face raportarea, care va fi transmisă tuturor membrilor grupului tehnic de lucru, în format electronic, până în ultima zi calendaristică a fiecărei luni, pentru luna anterioară celei în care se face raportarea.
Raportul lunar va respecta în detaliu structura Planului de acțiune MCV.
Raportul lunar se aprobă de către Comisia MCV, care se va întruni până la data de 10 a fiecărei luni.
Articolul 11
Secretariatul Comisiei MCV elaborează rapoarte periodice o dată la două luni, precum și raportul semestrial privind evoluțiile înregistrate în perioada de referință, care se transmit pe suport hârtie și în format electronic tuturor instituțiilor reprezentate în cadrul Comisiei MCV.
Rapoartele periodice și raportul semestrial se aprobă de către Comisia MCV.
Rapoartele prevăzute la alin. (1), astfel aprobate, vor fi transmise de către Ministerul Justiției, spre informare, Președintelui României, primului-ministru și președinților celor două Camere ale Parlamentului.
Articolul 12
Secretariatul Comisiei MCV va elabora raportul anual privind evoluțiile înregistrate în perioada de referință, care va fi transmis, pe suport hârtie și în format electronic, tuturor instituțiilor reprezentate în cadrul Comisiei MCV.
Raportul anual se aprobă de către Comisia MCV.
Raportul prevăzut la alin. (1), astfel aprobat, va fi transmis de către Ministerul Justiției, spre informare, Președintelui României, primului-ministru și președinților celor două Camere ale Parlamentului.
Articolul 13
În termen de 10 zile de la numirea persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (1) și (2), Ministerul Justiției va înainta Guvernului, spre adoptare, proiectul de hotărâre pentru aprobarea Planului de acțiune MCV, întocmit de către Comisia MCV.
Articolul 14
În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conducătorii instituțiilor reprezentate în Comisia MCV vor emite documentele de desemnare a secretarilor de stat prevăzuți la art. 4 alin. (1) lit. b)-d) și a membrilor grupului tehnic de lucru, în condițiile art. 9 alin. (2).
Dispozițiile de numire cu privire la persoanele desemnate în condițiile alin. (1) se transmit ministrului justiției în termen de cel mult 3 zile de la semnare.
Articolul 15
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 16
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă pct. 5 lit. b din Planul de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.346/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 12 noiembrie 2007.
PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul justiției, Cătălin Marian Predoiu p. Ministrul administrației și internelor, Mihai Capră, secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 5 februarie 2010. Nr. 79.
Anexa 1 OBIECTIVELE DE REFERINȚĂ
instituite în cadrul Mecanismul de cooperare și verificare
Potrivit
art. 1 din Decizia Comisiei 2006/928/CE
din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 354 din 14 decembrie 2006 p. 0058-0060, "în fiecare an, până la 31 martie cel târziu, iar în primul an la 31 martie 2007, România prezintă Comisiei un raport privind progresele realizate în vederea atingerii fiecăruia dintre obiectivele de referință enumerate în anexă".
Obiectivele de referință pe care România trebuie să le atingă, potrivit anexei la
Decizia Comisiei 2006/928/CE
sunt următoarele:
1. garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală;
2. înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive;
3. continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.
Anexa 2 RECOMANDĂRI
cuprinse în Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European
și Consiliu din 22 iulie 2009 privind progresele realizate
de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare
"(...) Comisia invită România să întreprindă acțiuni în următoarele domenii:
În ceea ce privește noile coduri:
● să efectueze o evaluare amănunțită a impactului celor 4 coduri asupra funcționării sistemului judiciar și asupra organizării instanțelor și parchetelor și să cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor în aplicare;
● să realizeze o consultare publică cu privire la Codul de procedură civilă și la Codul de procedură penală și să le adopte cât mai curând;
● să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor 4 coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care să asigure coerența cadrului legislativ.
În ceea ce privește reforma sistemului judiciar:
● să pună în aplicare, în ceea ce privește resursele umane, o abordare flexibilă, bazată pe priorități, concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgență, precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicție diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanță și, pe termen mediu și lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări și previziuni în ceea ce privește numirile, transferurile de personal, detașările și pensionările;
● să consolideze transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilității care îi revine, și anume de a avea o abordare mai proactivă în privința recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal și a detașărilor și prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar și accesibil.
În ceea ce privește unificarea jurisprudenței:
● să întreprindă măsurile adecvate ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracțiunile de corupție;
● să consolideze rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în unificarea jurisprudenței, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării și aplicării legii în mod coerent, precum și prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracțiunile de corupție.
În ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt:
● să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foști și actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform și rapid de către Parlamentul României;
● să monitorizeze eficiența sistemului judiciar în ceea ce privește judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt;
● să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupției la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri;
● să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepții de neconstituționalitate.
În ceea ce privește activitățile Agenției Naționale de Integritate:
● să continue să obțină rezultate în ceea ce privește verificarea averilor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese;
● să asigure faptul că organismele judiciare și disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce privește cauzele înaintate de Agenția Națională de Integritate referitoare la averi nejustificate, la incompatibilități și la conflicte de interese.
În ceea ce privește combaterea corupției de la nivel local:
● să urmărească îmbunătățirea coordonării strategiei naționale anticorupție, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile și a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile;
● să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesitățile locale, și să asigure o mai mare eficacitate a acestora;
● să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupției în sectoarele vulnerabile, organismele centrale și cele locale coordonându-se în acest sens.
Comisia invită România să continue procesul de reformă și să pună în aplicare recomandările pe care i le-a făcut. Comisia va sprijini și va monitoriza anul viitor pe această bază progresele realizate. Este nevoie de presiuni continue pentru a se obține rezultate, iar Comisia invită celelalte state membre să continue să acorde asistență României și să o ajute să realizeze progrese. În ceea ce o privește, Comisia va continua să sprijine eforturile României, prin dialog politic și tehnic și prin furnizarea de expertiză adecvată, dacă este necesar."
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.