Legea nr. 158/1998
privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997
prezumat în vigoare
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articol unic
Se ratifica Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI
CRISTIAN DUMITRESCU
ACORD
între Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor
Guvernul României și Guvernul Republicii India, denumite în cele ce urmează părțile contractante,
dorind sa creeze condiții favorabile pentru stimularea creșterii investițiilor investitorilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat,
recunoscând ca încurajarea și protejarea reciprocă pe baza unui acord internațional cu privire la astfel de investiții vor determina stimularea inițiativei individuale în domeniul afacerilor și vor spori prosperitatea în ambele state,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții
În sensul acestui acord, termenii:
a) societăți desemnează :
(i) în ceea ce privește România: persoane juridice, incluzând societăți comerciale, corporatii, asociații de afaceri și alte organizații, care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legislația în vigoare în România și își au sediul împreună cu activitățile economice efective pe teritoriul României.
(îi) în ceea ce privește India: corporatii, firme și asociații înființate sau constituite ori organizate pe baza legii în vigoare în orice parte a Indiei;
b) investiție înseamnă orice fel de activ constituit sau achiziționat, inclusiv modificări ale formei unei astfel de investiții, în conformitate cu legislația naționala a părții contractante pe teritoriul căreia se efectuează investiția și include, în special, dar nu exclusiv:
(i) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi cum sunt: ipotecile, garanțiile sau gajurile;
(îi) părți sociale, acțiuni și obligațiuni ale unei societăți și orice alte forme similare de participare într-o societate;
(iii) drepturi de creanta sau privind prestații pe bază de contract care au o valoare financiară;
(iv) drepturi de proprietate intelectuală în conformitate cu legile în materie ale părții contractante respective;
(v) concesiuni de afaceri conferite prin lege sau prin contract, inclusiv concesiuni pentru prospectarea, extractia sau exploatarea petrolului sau a altor resurse naturale;
c) investitori desemnează orice național sau societate a unei părți contractante;
d) naționali desemnează:
(i) în ceea ce privește România: persoane fizice care, în conformitate cu legislația în vigoare în România, sunt considerate a fi cetățenii săi;
(îi) în ceea ce privește India: persoane al căror statut de național indian deriva din legislația în vigoare în India;
e) venituri înseamnă sumele pecuniare produse de o investiție, cum sunt: profitul, dobânda, câștigurile de capital, dividendele, redevențele și onorariile;
f) teritoriu desemnează:
(i) în ceea ce privește România: teritoriul României, inclusiv marea teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora România exercita, în conformitate cu legislația interna și cu dreptul internațional, suveranitate, drepturi suverane și jurisdicție;
(îi) în ceea ce privește India: teritoriul Republicii India, inclusiv apele sale teritoriale și spațiul aerian de deasupra acestuia și alte zone maritime, inclusiv zona economică exclusiva și platoul continental, asupra cărora republica India are suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție exclusiva, în conformitate cu legile sale în vigoare, Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului marii din anul 1982 și dreptul internațional.
Articolul 2
Domeniul de aplicare a acordului
Acest acord se va aplica tuturor investițiilor efectuate de investitorii oricărei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, acceptate ca investiții în conformitate cu legile și regulamentele sale, efectuate fie anterior, fie după intrarea în vigoare a acestui acord. Totuși acordul nu se va aplica diferendelor apărute anterior intrării sale în vigoare.
Articolul 3
Promovarea și protejarea investițiilor
Fiecare parte contractantă va incuraja și va crea condiții favorabile pentru investitorii celeilalte părți contractante pentru efectuarea de investiții pe teritoriul sau și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și politica sa.
Investițiilor și veniturilor investitorilor fiecărei părți contractante li se va acorda oricând un tratament just echitabil pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Articolul 4
Tratamentul național și tratamentul națiunii celei mai favorizate
Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante un tratament care nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat fie investițiilor propriilor investitori, fie investițiilor investitorilor oricărui stat terț.
În plus, fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, inclusiv în ceea ce privește veniturile provenite din investițiile lor, un tratament care nu va fi mai puțin favorabil decât cel acordat investitorilor oricărui stat terț.
Prevederile paragrafelor (1) și (2) ale acestui articol nu vor fi interpretate într-un mod care să oblige o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante beneficiul oricărui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din:
a) orice uniune economică sau vamală existenta sau viitoare, zona de comerț liber, organizație economică regionala sau acord internațional similar, la care este sau poate deveni parte; sau
b) orice problema referitoare, total sau parțial, la impozitare.
Articolul 5
Expropriere
Investițiile investitorilor fiecărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având efect echivalent cu naționalizarea sau exproprierea, denumite în continuare expropriere, pe teritoriul celeilalte părți contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, în conformitate cu legea, pe baza nediscriminatorie și contra unei despăgubiri juste și echitabile. Aceasta despăgubire va corespunde valorii reale a investiției expropriate, imediat înaintea exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devină cunoscută public, indiferent care dintre situații ar surveni prima, va include dobânda la o rata justa și echitabila, până la data plății, va fi plătită fără întârzieri nejustificate, va fi efectiv realizabila și liber transferabila.
Investitorul afectat va avea dreptul, conform legislației părții contractante care face exproprierea, la o examinare a cazului sau și a evaluării investiției sale de către o autoritate judiciară sau o alta autoritate independenta a acelei părți contractante, în conformitate cu principiile declarate în acest paragraf. Partea contractantă care face exproprierea va face toate demersurile pentru asigurarea efectuării prompte a acestei examinari.
În cazul în care o parte contractantă expropriaza activele unei societăți care este înființată sau constituită în conformitate cu legea în vigoare în orice parte a teritoriului sau și în care investitorii celeilalte părți contractante dețin cote-părți, aceasta va asigura aplicarea prevederilor paragrafului (1) al acestui articol în măsura necesară asigurării unei despăgubiri juste și echitabile în legătură cu investiția unor astfel de investitori ai celeilalte părți contractante, care sunt deținătorii acelor cote-părți.
Articolul 6
Despăgubire pentru pierderi
Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții de pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, stării naționale de urgenta sau tulburarilor civile de pe teritoriul ultimei părți contractante, li se va acorda de către ultima parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, indemnizația, despăgubirea sau alta reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care ultima parte contractantă îl acorda propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat terț. Plățile rezultate vor fi liber transferabile.
Articolul 7
Repatrierea investițiilor și veniturilor
Fiecare parte contractantă va permite ca toate fondurile unui investitor al celeilalte părți contractante, legate de o investiție de pe teritoriul sau, să fie transferate liber, fără întârzieri nejustificate și pe baza nediscriminatorie. Aceste fonduri pot include:
a) capital și sume suplimentare de capital utilizate pentru menținerea și dezvoltarea investițiilor;
b) profituri nete curente, inclusiv dividendele și dobânda, proporțional cu cotele-părți deținute;
c) rambursarea oricărui împrumut, inclusiv dobânda aferentă, în legătură cu investiția;
d) plata redevențelor și a onorariilor din servicii legate de investiție;
e) sume rezultate din vânzarea cotelor-părți deținute;
f) sume obținute de investitori în cazul vânzării totale sau parțiale ori al lichidării unei investiții;
g) câștiguri ale cetățenilor/naționalilor unei părți contractante care lucrează în legătură cu o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Nici o prevedere a paragrafului (1) al acestui articol nu va afecta transferul oricărei despăgubiri conform art. 6.
Dacă nu s-a convenit altfel între părți, transferul valutar conform prevederilor paragrafului (1) al acestui articol se va putea efectua în valută investită inițial sau în orice alta valuta convertibilă. Acest transfer se va efectua la cursul de schimb al pieței, aplicabil la data transferului.
Articolul 8
Subrogare
În cazul în care o parte contractantă sau agenția desemnată de ea a garantat orice asigurare împotriva riscurilor necomerciale în legătură cu o investiție a oricăruia dintre investitorii săi de pe teritoriul celeilalte părți contractante și a făcut o plata către acești investitori în legătură cu pretențiile lor conform acestui acord, cealaltă parte contractantă consimte ca prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta să fie indreptatita în virtutea subrogarii sa exercite drepturile și sa susțină pretențiile acelor investitori. Drepturile sau pretențiile subrogate nu vor depăși drepturile sau pretențiile inițiale ale acestor investitori.
Articolul 9
Reglementarea diferendelor dintre un investitor și o parte contractantă
Orice diferend între un investitor al unei părți contractante și cealaltă parte contractantă cu privire la o investiție a acestuia, conform prezentului acord, va fi reglementat, pe cat posibil, prin negocieri amiabile între părțile la diferend.
Dacă acest diferend nu poate fi astfel soluționat în termen de 6 luni de la data la care a fost declansat de una dintre părți, acesta poate fi supus:
a) pentru soluționarea la organele judecătorești sau arbitrale competente ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția, la cererea investitorului; sau
b) pentru arbitrare internationala, conform prevederilor paragrafului (3) al acestui articol, de către oricare dintre părțile la diferend,
cu condiția ca, dacă investitorul a supus diferendul organului judecătoresc sau arbitral competent al părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția, alegerea, o dată luată, va fi definitivă.
Dacă diferendul a fost supus arbitrajului internațional conform paragrafului (2) b) de mai sus, procedura va fi următoarea:
a) dacă partea contractantă a investitorului și cealaltă parte contractantă sunt părți la Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, și dacă investitorul consimte în scris sa supună diferendul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), acest diferend va fi trimis la I.C.S.I.D.; sau
b) dacă una sau ambele părți contractante nu sunt părți la convenție și dacă ambele părți la diferend consimt la aceasta, diferendul va face trimitere la Facilitățile suplimentare pentru administrarea procedurilor de conciliere, arbitraj și investigare ale I.C.S.I.D.; sau
c) diferendul va fi trimis unui tribunal arbitral ad-hoc de către oricare dintre părțile la diferend, în conformitate cu Regulile de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional din anul 1976, cu următoarele modificări:
(i) autoritatea care numește, conform art. 7 al regulilor de arbitraj, va fi președintele, vicepreședintele sau judecătorul Curții Internaționale de Justiție, care urmează imediat în funcție, care nu este național al vreuneia dintre părțile contractante. Cel de-al treilea arbitru nu va fi național al vreuneia dintre părțile contractante;
(îi) părțile își vor numi arbitrii respectivi în termen de doua luni;
(iii) hotărârea arbitrală va fi adoptată în conformitate cu prevederile acestui acord și va fi obligatorie pentru părțile la diferend;
(iv) tribunalul arbitral va stabili temeiul hotărârii sale și o va argumenta la cererea oricărei părți.
Articolul 10
Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante
Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi reglementate, pe cat posibil, prin negocieri.
Dacă un diferend între părțile contractante nu poate fi astfel reglementat în termen de 6 luni din momentul apariției, acesta va fi supus, la cererea oricărei părți contractante, unui tribunal arbitral.
Acest tribunal arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul următor: în termen de doua luni de la primirea cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă va numi un membru al tribunalului. Acești doi membri vor alege apoi un național al unui stat terț, care, cu aprobarea celor două părți contractante, va fi numit președinte al tribunalului. Președintele va fi numit în termen de doua luni de la data numirii celorlalți doi membri.
Dacă, în perioadele menționate în paragraful (3) al acestui articol, numirile necesare nu au fost făcute, oricare parte contractantă poate, în absenta oricărui alt acord, sa-l invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă președintele este național al unei părți contractante sau dacă este altfel împiedicat sa îndeplinească aceasta funcție, vicepreședintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este național al unei părți contractante sau dacă este, de asemenea, împiedicat sa îndeplinească funcția respectiva, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în funcție, care nu este național al unei părți contractante, va fi invitat să facă numirile necesare.
Tribunalul arbitral va adopta hotărârile cu majoritate de voturi. Aceste hotărâri vor fi obligatorii pentru ambele părți contractante. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile propriului membru în tribunal și pe cele ale reprezentării sale în procedurile arbitrale, cheltuielile președintelui și celelalte cheltuieli fiind suportate în părți egale de către părțile contractante. Cu toate acestea, tribunalul poate, prin hotărâre, sa dispună ca o parte mai mare a cheltuielilor să fie suportată de către una dintre cele doua părți contractante, iar aceasta hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părți contractante. Tribunalul își va stabili propriile proceduri.
Articolul 11
Intrarea și sejurul personalului
O parte contractantă va permite, potrivit legilor sale în vigoare referitoare la intrarea și sejurul celor care nu sunt cetățenii săi, persoanelor fizice ale celeilalte părți contractante și personalului angajat de societăți ale celeilalte părți contractante să între și sa rămână pe teritoriul sau în scopul angajării în activități legate de investiții.
Articolul 12
Legi aplicabile
Cu excepția cazului în care se prevede altfel acest acord, toate investițiile vor fi reglementate de legile în vigoare pe teritoriul părții contractante în care sunt efectuate aceste investiții.
Fără a încalcă prevederile paragrafului (1) al acestui articol, nici o prevedere a acestui acord nu va împiedica partea contractantă-gazda sa acționeze pentru protejarea intereselor sale esențiale de securitate sau în situații de extrema urgenta, în conformitate cu legile sale aplicate în mod normal și rezonabil, pe o baza nediscriminatorie.
Articolul 13
Aplicarea altor reguli
Dacă prevederile legale ale oricărei părți contractante sau obligațiile rezultate din dreptul internațional, existente în prezent sau stabilite ulterior între părțile contractante, în plus față de prevederile prezentului acord, conțin reguli fie generale, fie specifice, care să indreptateasca investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord, aceste reguli, în măsura în care sunt mai favorabile, vor prevala asupra acestuia.
Articolul 14
Intrarea în vigoare
Prezentul acord va fi supus ratificării și va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare.
Articolul 15
Durata și expirarea
Prezentul acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 15 ani și va fi considerat prelungit automat, cu excepția cazului în care oricare parte contractantă transmite celeilalte părți contractante o notificare scrisă a intentiei sale de denunțare a acestuia. Acordul își va inceta valabilitatea la un an de la data primirii acestei notificări scrise.
Fără a tine seama de expirarea prezentului acord conform paragrafului (1) al acestui articol, acordul va continua să fie aplicabil pentru încă o perioadă de 15 ani de la data încetării valabilității sale ceea ce privește investițiile efectuate sau dobândite înaintea datei de încetare a valabilității acestuia.
Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați de guvernele respective, au semnat prezentul acord.
Semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, hindi și engleza, toate textele fiind egal autentice.
În cazul oricărei divergențe, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Mircea Ciumara,
ministru de stat, ministrul finanțelor
Pentru Guvernul Republicii India,
P. Chidambaram,
ministrul finanțelor
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.