Decizia nr. 85/2010

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286, art. 287 și art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă și ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.420/85/2009 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 6.704D/2009.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 6.986D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286, art. 287, art. 288 și art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

și ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 891/40/2009 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

De asemenea, președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 6.987D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 287 din Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.075/90/2009 al Tribunalului Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 6.704D/2009, nr. 6.986D/2009 și nr. 6.987D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 6.986D/2009 și nr. 6.987D/2009 la Dosarul nr. 6.704D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens vasta jurisprudență în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/85/2009, Tribunalul Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286, art. 287 și art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă și ale art. 164 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 1 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 891/40/2009, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286, art. 287, art. 288 și

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 , ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

și ale art. 164 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 1 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.075/90/2009, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 287 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii.

În toate aceste dosare, excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București cu prilejul soluționării unor acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, care prevede că orice dispoziție contrară acestui act normativ se abrogă, este contrar dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1) din Constituție, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăți de interpretare și aplicare a legii. Astfel, prevederile

art. 72 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeași materie, respectiv instanța competentă să soluționeze aceste conflicte. Cu toate că, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speță ar trebui să fie incidente reglementările mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are

Legea nr. 168/1999

față de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispozițiile legii speciale. Ca urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii încalcă principiul efectivității juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, autorul excepției a arătat că dispozițiile art. 286, art. 287 și art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

și ale art. 164 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că se pot aplica tale quale, printr-un formalism excesiv, fără a se avea în vedere situațiile particulare care pot apărea pe parcursul judecății litigiilor de muncă, aducându-se astfel atingere substanței dreptului protejat și lipsindu-l de efectivitate.

Tribunalul Sibiu - Secția civilă, Tribunalul Botoșani - Secția civilă și Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 286, art. 287, art. 288 și

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 286: "(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(3) Procedura de citare a părților se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecată.";

- Art. 287: "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.";

- Art. 288: "Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia.";

- Art. 298 alin. (2) ultima liniuță: "Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] - orice alte dispoziții contrare."

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 74: "(1) Cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se judecă în regim de urgență.

(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.

(3) Părțile sunt legal citate, dacă citația le-a fost înmânată cel puțin cu o zi înaintea judecării.";

- Art. 75: "În cazul în care sunt contestate măsuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligația ca, până la prima zi de înfățișare, să depună dovezile în baza cărora a luat măsura respectivă.";

- Art. 77: "(1) În cazul în care judecata continuă, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgență al judecării conflictelor de drepturi.

(2) Instanța poate să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia."

De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Părțile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiași instanțe sau instanțe deosebite, de același grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între dânsele o strânsă legătură.

Întrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă părțile nu au cerut-o.

Dosarul va fi trimis instanței mai întâi învestită, afară numai dacă amândouă părțile cer trimiterea lui la una din celelalte instanțe.

Când una din pricini este de competența unei instanțe, și părțile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea instanță."

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilește domeniul de reglementare al legii organice, art. 79 alin. (1) referitor la atribuțiile Consiliului Legislativ și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, consideră că este încălcat și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, Curtea constată că a mai examinat aceleași critici, formulate de același autor, și cu alte prilejuri. În acest sens, poate fi amintită

Decizia nr. 1.016 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, prin care Curtea a respins ca fiind inadmisibilă critica de neconstituționalitate a textului de lege amintit, întrucât aspectele invocate de autorul excepției puneau în discuție probleme de aplicare a legii și de legiferare, care nu intră în competența instanței de contencios constituțional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286, art. 287 și art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

și ale art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea constată, de asemenea, că și aceste texte de lege au mai fost analizate în raport cu aceleași critici, formulate de același autor ca în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 1.015 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009, Curtea a respins ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituționalitate pentru considerentele acolo reținute.

Curtea apreciază că nici în acest caz nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, astfel că soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 891/40/2009 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286, art. 287 și art. 288 din Codul muncii, ale art. 74, art. 75 și

art. 77 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă și ale art. 164 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 1.420/85/2009 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă, Dosarul nr. 891/40/2009 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă și Dosarul nr. 1.075/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 ianuarie 2010.