Decizia nr. 50/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Costică Constanda și Maria Constanda în Dosarul nr. 8.052/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde pentru autorii excepției domnul avocat Traian Briciu, iar pentru Societatea Comercială "Raptis-Kavouras" răspund domnii avocați Valeriu Stoica și Florentin Țucă.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, în timp ce reprezentanții celeilalte părți solicită respingerea acesteia, fiecare parte aducând argumente în sprijinul solicitărilor lor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8.052/3/2009, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru.
Excepția a fost ridicată de Costică Constanda și Maria Constanda într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare - pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că, în conformitate cu dispozițiile legale criticate, calcularea unei taxe judiciare de timbru în mod progresiv, în raport cu valoarea cererii, se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial. Dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, potrivit cărora Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi "anulată", având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, încălcând dispozițiile Constituției, respectiv art. 115 alin. (4) și (6) și art. 21 alin. (3).
Articolul I
pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
nu respectă condițiile de constituționalitate extrinsecă, intervenind în domenii de reglementare excluse ordonanțelor de urgență și adoptând măsuri care nu justifică urgența, definită constituțional prin condiția de a interveni numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În opinia sa, prevederile legale criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 135 alin. (2) lit. b). Instituirea de taxe și cauțiuni în legătură cu procedurile judiciare reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercită în considerarea unor situații concrete în care se impune stabilirea în sarcina părților din proces a unor obligații fiscale în cazul taxelor judiciare de timbru și al timbrului judiciar.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, și ale
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, prevederi ce au următorul conținut:
-
Articolul I
pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008 : "La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
<<(1^1) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial.>>";
-
Articolul 2
alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 : "Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial."
Examinând excepția, Curtea constată că, ulterior sesizării Curții, dispozițiile legale criticate au suferit modificări prin
Legea nr. 276/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009. Curtea constată că legiuitorul a preluat, în mare parte, soluția legislativă din vechea reglementare, astfel încât, în conformitate cu jurisprudența sa constantă în astfel de cazuri, Curtea va analiza dispozițiile legale astfel cum au fost modificate.
Așadar, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 276/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, și ale
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, prevederi ce au următorul conținut:
-
Articolul I
pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008 : "La articolul I punctul 1, alineatul (1^1) al articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
<<(1^1) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial.>>";
-
Articolul 2
alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 : "Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind liberul acces la justiție și în art. 115 alin. (4) și (6) cu privire la delegarea legislativă din Constituție.
În ceea ce privește criticile referitoare la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008 , prin raportare la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că Guvernul a justificat, în nota de fundamentare, urgența ce permite adoptarea unor astfel de măsuri pe calea unei ordonanțe de urgență.
Referitor la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție Curtea constată că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
nu afectează drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. Cu privire la sensul juridic al verbului "a afecta", Curtea a făcut unele precizări prin
Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că din interpretarea textului constituțional se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale" și că "nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin.
Cu privire la dispozițiile
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, Curtea constată că asupra acestor dispoziții s-a mai pronunțat, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, în cazul drepturilor patrimoniale și al actelor juridice patrimoniale, acțiunile în constatare sau cererile în anulare, rezoluțiune sau reziliere au caracterul unei acțiuni în realizarea dreptului, întrucât tind la readucerea în patrimoniul reclamantului a unui bun evaluabil în bani. Or, apare ca fiind pe deplin justificată soluția adoptată de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor art. 2 alin. (1^1) din lege în materia timbrării unor astfel de acțiuni cu o taxă calculată în funcție de valoarea bunului, tocmai în scopul instituirii unui tratament juridic identic cu cel aplicabil acțiunilor sau cererilor evaluabile în bani, reglementat de prevederile art. 2 alin. (1).
Așa fiind, pentru acțiunile reglementate în ipoteza normei juridice criticate, indiferent dacă se solicită sau nu, distinct, repunerea părților în situația anterioară, taxarea acțiunii se va face la valoarea bunului, în vreme ce taxa cu valoare fixă urmează a fi datorată numai în cazul acțiunilor care au ca obiect drepturi, respectiv acte juridice nepatrimoniale.
Accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.
Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 2 alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Costică Constanda și Maria Constanda în Dosarul nr. 8.052/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.