Decizia nr. 327/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în Dosarul nr. 21.795/3/CA/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, potrivit
art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, hotărârile judecătorești irevocabile sunt comunicate părților, astfel că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate nu pot fi reținute.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 23 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 21.795/3/CA/2009, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect sancțiune pentru neexecutare hotărâre.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate, care reglementează obligația autorităților publice de a executa hotărârile judecătorești definitive și irevocabile în termenul prevăzut de acestea sau în termen de cel mult 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sunt imposibil de respectat, deoarece hotărârile pronunțate în recurs nu se comunică și nici nu se publică. Părțile lipsă la procesul aflat în recurs pot depăși astfel termenul legal de exercitare a contestației în anulare sau de revizuire a hotărârilor, fiind, prin urmare, dezavantajate față de cele aflate în procedura de judecată pe fond sau în apel.
Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că textul de lege criticat este constituțional.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 33 din Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
Articolul 24
Obligația executării: "(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii."
Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 31 alin. (2), referitoare la obligația autorităților publice să asigure, potrivit competențelor ce le revin, informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal și ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
au fost analizate prin prisma unor critici de neconstituționalitate asemănătoare, referitoare la faptul că autoritățile publice sunt obligate să execute hotărâri al căror conținut nu îl cunosc. Prin
Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, Curtea Constituțională a reținut că "autoritățile publice (...) pot fi întotdeauna reprezentate, în procesele în care sunt parte, fie de către un consilier juridic, care are obligația de serviciu de a depune toate diligențele posibile pentru apărarea intereselor instituției, fie de un avocat angajat în baza unui contract de asistență juridică și reprezentare, fie chiar de un salariat al acestora, anume desemnat în baza unei procuri speciale de reprezentare în justiție. Așadar, prin intermediul unui astfel de reprezentant, autoritatea publică are posibilitatea plenară de a-și exercită toate prerogativele dreptului la apărare. În plus, nimic nu îl împiedică pe acesta să facă demersurile necesare pentru a afla soluția pronunțată de instanță în recurs, astfel încât autoritatea publică să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești."
Cele reținute de Curte prin decizia amintită își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Totodată, Curtea observă că, potrivit pct. 10 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008
pentru modificarea și completarea
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, "Hotărârile judecătorești irevocabile se comunică părților."
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în Dosarul nr. 21.795/3/CA/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi _____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.