Decizia nr. 632/2010

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , excepție ridicată de Gheorghe Platon în Dosarul nr. 1.987/180/2008 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. În acest sens, face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.987/180/2008, Tribunalul Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 .

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Platon într-o cauză civilă ce are ca obiect o plângere împotriva încheierii de Carte funciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că sfera actelor și faptelor juridice prevăzute de

art. 38 din Legea nr. 7/1996

nu este determinată decât prin condiția evazivă impusă de lege, respectiv să fie în legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară. Consideră că textul de lege criticat permite notarea în Cartea funciară a oricărui aspect, ceea ce conduce la grevarea imobilului înscris și instituie limitări nejustificate în ceea ce privește exercițiul dreptului de proprietate.

Apreciază că, deoarece în lege nu se determină decât cu titlu exemplificativ ce tipuri de situații sunt supuse notării, se poate ajunge la notarea unor acte sau fapte străine, care în realitate nu au nicio legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară. Arată că această situație aduce îngrădire dreptului de proprietate în privința exercitării acestuia sub ansamblul tuturor atributelor sale, fără ca cineva să poată interveni și impune limitări. Consideră că prevederea supusă controlului de constituționalitate echivalează cu grevarea imobilului cu o sarcină, întrucât limitează exercițiul liber și neîngrădit al dreptului de proprietate.

Tribunalul Bacău - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că notarea drepturilor și faptelor prevăzute în cuprinsul textului de lege criticat poate fi cenzurată de instanță pe calea plângerii. Posibilitatea notării unei sfere largi de acte și fapte nu împiedică prin ea însăși exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ci aduce la cunoștința terților existența acestor împrejurări, cu efect de opozabilitate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție. Arată în acest sens că, în materia publicității imobiliare, inopozabilitatea a fost definită ca fiind sancțiunea cu caracter civil ce lipsește de eficacitate actele sau faptele juridice cu privire la care nu s-au efectuat formalitățile de publicitate imobiliară prevăzute de lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 38 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, având următorul conținut: "Actele și faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea și capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea fi înscrise, la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terțe persoane".

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată și art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietății private.

Curtea constată că, potrivit alin. (1) al art. 44 din Constituție, dreptul de proprietate și creanțele asupra statului sunt garantate, conținutul și limitele acestor drepturi fiind stabilite de lege. Așadar, legiuitorul are posibilitatea ca, în considerarea unor interese specifice, să instituie reguli care să armonizeze și incidența altor drepturi fundamentale ale cetățenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematică a Constituției, astfel încât ele să nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate.

Totodată, Curtea a reținut constant în jurisprudența sa, de exemplu prin

Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este "competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat".

Înscrierea actelor și faptelor juridice, privitoare la drepturile personale, la starea și capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în Cartea funciară, poate fi anulată prin hotărâre judecătorească, astfel încât aceasta nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, așa cum acesta este prevăzut în cuprinsul art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi și art. 136 alin. (5) din Constituție. Posibilitatea înscrierii în Cartea funciară a unei sfere largi de acte și fapte juridice, chiar și fără nicio legătură cu imobilele cuprinse în aceasta, astfel cum susține autorul excepției, nu echivalează cu grevarea imobilului cu o sarcină și nu limitează exercițiul dreptului de proprietate, ci, din contră, reprezintă o garanție a drepturilor și libertăților terțelor persoane ce ar putea avea un interes privind imobilele înscrise în Cartea funciară, oferind, în același timp, posibilitatea aducerii la cunoștința acestora a unor acte și fapte juridice, cu efect de opozabilitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , excepție ridicată de Gheorghe Platon în Dosarul nr. 1.987/180/2008 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.