Decizia nr. 566/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Regis Trans" - S.R.L. din Zalău în Dosarul nr. 857/84/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 857/84/2009, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Regis Trans" - S.R.L. din Zalău într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, încălcând dreptul la un proces echitabil și principiul egalității armelor, deoarece instituie o evidentă inegalitate între creditor și debitor în privința suspendării de drept a acțiunilor judiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile și concluziile scrise ale părților, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziții modificate prin

art. I pct. 10 din Legea nr. 277/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit. c) a

art. 6 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 14 iulie 2009, având, în prezent, următorul cuprins:

- Art. 36: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, precum și pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Prin

Legea nr. 277/2009 , dispozițiile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței au fost completate, instituindu-se de către legiuitor o excepție de la regula suspendării de drept - de la data deschiderii procedurii insolvenței - a acțiunilor judiciare sau măsurilor de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, și anume căile de atac declanșate de debitor. Curtea reține că această excepție de la regula suspendării tuturor acțiunilor judiciare sau măsurilor de executare silită se justifică prin însuși scopul procedurii insolvenței, acela al realizării creanțelor tuturor creditorilor, în mod colectiv și concursual. Așadar, prin promovarea unor căi de atac de către debitor se poate ajunge chiar la mărirea averii debitorului și, în consecință, la o situație profitabilă creditorilor.

Referitor la susținerea autorului excepției de neconstituționalitate privind încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece debitorul și creditorul nu se află în aceeași situație juridică și, prin urmare, li se poate aplica un tratament juridic diferit.

Cu privire la dreptul la un proces echitabil, consacrat prin art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și prin art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și la asigurarea egalității armelor, ca o garanție a procesului echitabil, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate nu neagă dreptul la acțiune al creditorilor, ci doar îl suspendă, acesta fiind conservat prin

art. 40 din Legea nr. 85/2006 , care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripție a acțiunilor la care se referă textul de lege criticat. Aceste termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenței. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea principiului egalității armelor în proces, deoarece în cadrul procedurii insolvenței creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziție de lege pentru realizarea drepturilor lor.

În concluzie, împrejurarea că, de la data deschiderii procedurii insolvenței, se suspendă toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale - cu excepția căilor de atac declanșate de debitor -, nu poate fi considerată inechitabilă pentru creditori, astfel cum în mod greșit apreciază autorul excepției de neconstituționalitate, deoarece finalitatea introducerii unei astfel de excepții de la regula suspendării, a constituit-o atât acordarea unui grad de protecție a debitorului în procesele ordinare, cât și posibilitatea reală a creditorilor de a-și realiza creanțele.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 teza finală din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Regis Trans" - S.R.L. din Zalău în Dosarul nr. 857/84/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 aprilie 2010.