Regulamentul din 26 august 2010

Prezentul Regulament se aplică la manevre în instalațiile de

producere, transport și distribuție

a energiei electrice ale

sectorului energiei electrice

precum și în instalațiile electrice ale consumatorilor din SEN, în conformitate cu principiile de

conducere prin dispecer a SEN și Ordinul de investire a centrelor de dispecer cu atribute ale autorității de conducere prin dispecer

Prezentul Regulament se referă numai la manevrele executate în instalațiile de medie și înaltă tensiune.

Dispozițiile locale, procedurile și instrucțiunile privind efectuarea manevrelor în instalațiile din

Sistemul Electroenergetic Național

(SEN) se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului

Regulament;

reglementările/

normativele

tehnice

au

prioritate

față

de

cele economice/organizatorice dacă se pot evita pierderi de vieți omenești, animale, deteriorarea mediului și a echipamentelor.

Se definesc următoarele noțiuni privitoare la exploatarea operativă:

Unitatea de exploatare

este entitatea organizatorică (organul de stat, instituția publică, asociația de orice fel, regia autonomă, societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala și alte asemenea) căreia îi revine obligația prin Regulamentul propriu de organizare și funcționare sau prin Statut să exploateze ( să întrețină, să repare si/sau să asigure

conducerea operativă)

în instalațiile electrice pe care le gestionează/administrează sau le-a preluat prin convenție de exploatare(operare) de la proprietar/ administrator.

Echipamentele unei unități de exploatare se atribuie în exploatare nemijlocită:

-

subunităților proprii;

-

altor unități de exploatare, în baza convențiilor de exploatare.

Personalul operativ

este personalul care are ca sarcină de serviciu monitorizarea funcționării echipamentelor, executarea operațiilor și manevrelor în mod nemijlocit (local sau prin telecomanda) într-o instalație electrică ( stație, centrală electrică

etc.) sau într-un ansamblu funcțional de echipamente și instalații electrice

(

grup de stații, zonă de rețea electrică

etc . ). În cazul instalațiilor telecomandate, pentru perioada când sunt pe telecomandă, o aceeași formație de personal operativ poate comanda instalații amplasate în teritorii diferite

Personalul operativ face parte, de regulă, din subunitatea care are instalația respectivă în gestiune/administrare sau exploatare nemijlocită și își desfășoară activitatea în cadrul instalației sau asupra instalației.

În cazul instalațiilor telecomandate, pe perioada când sunt

în regim

de operare

prin telecomandă, instalațiile pot fi telecomandate de alt personal operativ care își desfășoară activitatea într-un punct de telecomandă și supraveghere amplasat în afara instalației.

Nominalizarea instalațiilor sau echipamentelor care se află în operarea unei formații se face prin decizia unității sau subunității de exploatare.

Subunitatea de exploatare nemijlocită a instalației sau

zonei de rețea electrică

asigură desfășurarea următoarelor activități operative:

a)

întocmirea, verificarea și aprobarea foilor de manevră de execuție;

b)

dispunerea manevrelor de execuție;

c)

efectuarea operatiilor, manevrelor de execuție în mod nemijlocit de către personalul operativ din instalație sau zona de

rețea

respectivă ( stații electrice de transformare si/sau conexiunii, centrale electrice,

zone de

rețea

etc.).

Personalul operativ al subunității de exploatare, numit în acest scop, răspunde de ordinea detaliată de execuție pe operații a unei manevre în instalația sau zona de

rețea electrică

respectivă, de corectitudinea foii de manevră de execuție și corectitudinea dispozițiilor de execuție pe operații a manevrelor.

Persoanele răspunzătoare de desfășurarea manevrelor de execuție sunt :

a)

persoanele care întocmesc, verifică și aprobă foaia de manevră de execuție – răspund de corectitudinea foii de manevră de execuție ;

b)

persoanele care dau dispoziții – răspund pentru corectitudinea dispozițiilor privind manevrele de execuție;

c)

persoanele care participă nemijlocit la executarea manevrelor – răspund pentru executarea corectă a manevrelor de execuție.

Pentru

echipamentele

telecomandate,

responsabilitățile

enumerate

mai

sus

revin personalului care telecomandă instalația, pentru intervalul de timp

cât acestea sunt în regim de “telecomandă”.

După comutarea pe “comandă locală”, responsabilitățile revin personalului care operează nemijlocit echipamentul/instalația respectiv.

În cazul în care operarea unor instalații sau echipamente se face prin cooperare de către personal care nu aparține subunității de exploatare care gestionează/administrează nemijlocit echipamentele/instalațiile respective, responsabilitățile care revin subunității din care face parte acest personal se vor preciza prin decizii ale unității de exploatare sau prin convenții de exploatare/operare scrise, respectându-se prevederile prezentului Regulament.

Conducerea prin dispecer

Conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic Național

se efectuează în conformitate

cu

prevederile

Regulamentului

pentru

conducerea

prin

dispecer

în

Sistemul Electroenergetic Național, prevederi ce sunt obligatorii pentru tot personalul de

comandă operativă

și personalul

operativ

atât din cadrul sectorului energiei electrice, cât și al unităților economice ale altor ministere, regii autonome, societăți comerciale etc., ale căror instalații fac parte din SEN .

Toate noțiunile referitoare la

conducerea prin dispecer

folosite în prezentul Regulament sunt cele din COD RET partea III (Regulamentul de conducere prin dispecer a SEN).

Dispecerul de serviciu de la

centrele

de dispecer

asigură funcționarea în condiții de siguranță a

Sistemului Electroenergetic Național,

în care scop în conformitate cu ordinul de investire :

a)

realizează

regimurile de funcționare programate

și dispune sau aprobă modificarea operativă a

schemelor de funcționare

a instalațiilor;

b)

asigură realizarea programelor de retragere și redare în exploatare a echipamentelor;

c)

coordonează efectuarea manevrelor de execuție ce necesită coordonare;

d)

efectuează manevre prin telecomandă;

e)

asigură întocmirea, verificarea și aprobarea FMC si FME proprii;

f)

dispune efectuarea manevrelor de execuție;

g)

dispune /reglează parametrii de funcționare ai echipamentelor aflate în autoritatea de conducere prin dispecer proprie centrului de dispecer;

h)

coordonează activitatea de lichidare a avariilor ;

i)

aplică Planul de apărare a SEN împotriva perturbațiilor majore;

j)

aplică Planul de restaurare a funcționării SEN;

k)

asigură realizarea rezervelor de stabilitate a sistemului;

l)

asigură realizarea rezervelor de reglaj a SEN.

Pentru a preciza situația și starea operativă în care se află un echipament, element etc., se definesc următoarele :

Se consideră

„dat în operare”

echipamentul care se află în gestiunea/ administrația unei unități de exploatare, în autoritatea de conducere

prin dispecer a

unor

centre de

dispecer sau a personalului operativ, care a fost pus sub tensiune cel puțin o dată și care poate fi repus sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutație, prin legarea cordoanelor la liniile electrice, prin montarea unor porțiuni de bară sau prin legarea conductoarelor la aparataj.

Echipamentele „ date în operare”

pot fi :

a)

în exploatare

b)

retrase din exploatare .

„În exploatare”

este echipamentul

dat în operare

care se află în gestiunea/ administrația unei unități de exploatare, în autoritatea de conducere prin dispecer a unor

centre de dispecer

sau a personalului operativ, și a carui stare operativă se poate schimba în orice moment la solicitarea/aprobarea

unui centru de dispecer

prin manevrarea aparatajului de comutație sau/si ca urmare a unor constatări/ confirmări de natură tehnico- operative .

Echipamentele aflate

„în exploatare”

pot fi

:

“ disponibile”

sau

“indisponibile”

a)

„disponibil”

se consideră echipamentul care este sau poate fi utilizat în orice moment în funcționarea sistemului electroenergetic, rețelei electrice sau instalației.

Echipamentele

“disponibile”

pot fi în

“funcțiune”

sau

“în rezervă”.

b)

„indisponibil”

se consideră echipamentul care nu poate fi

utilizat în funcționarea

sistemului

electroenergetic,

rețelei

electrice

sau

instalației

ca

urmare

a

unor defecțiuni/neconformități sau a altor cauze de natură tehnică care îl fac impropriu unei funcționări normale.

EXEMPLU : Trafo cu nivelul uleiului sub limita admisă, cablu cu fazele greșit legate sau cu fazare neverificată, presiune scăzută a agenților de comandă /stingere a arcului întreruptorilor etc.

retras din exploatare

este echipamentul care pentru o durată determinată, în baza unei cereri aprobate de un centru

de dispecer cu autoritate de decizie asupra

sa , este supus unor lucrări, probe etc., el nemaiputând fi folosit în orice moment în funcționarea

sistemului electroenergetic, rețelei electrice

sau instalației.

Redarea în exploatare a unui echipament se

face conform timpului maxim (eventual conform condițiilor impuse de unitatea de exploatare sau de centrul de dispecer cu autoritate de decizie ) de redare in exploatare stabilit prin cerere sau la expirarea perioadei aprobate si numai dupa ce toate persoanele -nominalizate prin cerere- carora le-a fost predat cu mesaj echipamentul confirma ca acesta poate fi redat in exploatare

Stările operative ale echipamentelor “în exploatare” :

Stările operative ale echipamentelor

“disponibile

”

:

a)

„în funcțiune”

se consideră echipamentul ( generator , compensator sincron, bară, cuplă, transformator, linie electrică etc.) la care :

-

sunt închise separatoare (sunt broșate întreruptoare) prin care se leagă de alte echipamente sau elemente energizate(aflate sub tensiune);

-

sunt conectate întreruptoare prin care se leagă de alte echipamente sau elemente energizate(aflate sub tensiune);

-

există o legătură continuă normală între bară/nod (sau alt echipament) și

echipamentul respectiv, pentru a permite circulația curentului electric.

În cazul sistemelor de bare multiple,

se

va

indica

pe

care

bară

este

în funcțiune echipamentul respectiv/sau pe care întreruptor, dacă are mai multe întreruptoare, pe fiecare parte a sa, atunci când diferă de

schema normală de funcționare .

În cazul schemelor poligonale, se va indica pe care cuplă/cuple este

în funcțiune echipamentul respectiv, atunci când diferă de

schema normală de funcționare

In cazul schemelor cu 1,5I/ circuit se va indica și starea operativă a cuplei și celulei aferente celeilalte bare, dacă starea operativă diferă de schema normală.

EXEMPLU : Trafo 2 în funcțiune pe bara de 110 kV și pe bara 2 de 20 kV. Trafo 3 în func ți une cu I1M deconectat.

În cazul barelor, starea „ în funcțiune”

a acestora este definită de aflarea în funcțiune, la barele respective, a uneia sau a mai multor echipamente legate de bară sau când bara este legată de o altă bară, aflată în funcțiune, prin legături continue, care să permită circulația curentului electric (spre exemplu, printr-una sau mai multe cuple care au separatoarele închise și întreruptorii conectați).

Se interzice folosirea expresiei “în funcțiune celula ….”, pentru a indica starea operativă “în funcțiune” a unui echipament-cu excepția cuplelor,

pe acea

parte.

EXEMPLU : Nu se va spune “celula liniei electrice A în funcțiune pe bara 1 în

stația electrică

B”, ci “linia electrică A în funcțiune pe bara 1 în

stația electrică

B”.

Pentru cuplele dintre bare sau dintre noduri/noduri și bare, starea “în funcțiune” este definită prin faptul că separatoarele adiacente întreruptorului cuplei sunt închise spre nodurile/ barele pe care le leagă (este broșat întreruptorul) și întreruptorul cuplei respective este conectat.

La cuplele care pot lega între ele mai mult de două bare sau sunt mai multe cuple și pot apărea confuzii, se vor preciza barele pe care le leagă, deci spre care sunt închise separatoarele cuplei.

EXEMPLU : Cupla X în funcțiune între bara 1 și bara 3.

Se interzice folosirea expresiei “cupla în funcțiune” atunci când cupla între bare este realizată cu separator, fără întreruptor, pentru a arăta că separatorul de cuplă este închis.

Dacă nu se precizează altfel, prin starea operativă “în funcțiune” se înțelege că automatizările prevăzute să fie în funcțiune prin

schema normală de funcționare

sunt în funcțiune (RAR, DAS,AAR etc.)

EXEMPLU : Linia electrică A este o linie electrică radială, alimentată din

stația

B, unde are prevăzute RAR și DAS în funcțiune, prin

schema normală de funcționare

: prin expresia “linia electrică A în funcțiune” se înțelege că vor fi în funcțiune și RAR și DAS, iar dacă, spre exemplu, RAR este anulat, se va spune “linia electrică A în funcțiune cu RAR anulat și motivul anularii”.

b)

în funcțiune „în regim special de exploatare”

se considera echipamentul aflat în funcțiune însă pentru care conform solicitării gestionarului/ administratorului/ unității de exploatare -abilitat prin ordinul de investire - prin cerere de modificare a stării echipamentului au fost

efectuate modificări a stării operative a protecțiilor și/ sau automatizărilor și a modului de operare - măsuri speciale din punct de vedere a securității și sănătății în muncă nominalizate în cerere. Odata ce echipamentul a fost adus - de către personalul operativ sau de comandă operativă- în starea solicitată de gestionar/ administarator/unitatea de exploatare

în funcțiune

în regim special de exploatare și

predat cu mesaj

persoanelor nominalizate -în cererea de retragere din exploatare- echipamentului nu i se mai poate modifica starea operativă

decât numai după ce

se primește confirmarea de la toate persoanele la care a fost predat cu mesaj, că acesta poate fi adus în regim normal de exploatare. Mesajul trebuie să conțină toate măsurile speciale solicitate de gestionar/

administarator/ unitatea de exploatare necesar a fi luate de către personalul operativ sau de comandă operativă.

EXEMPLU: LEA 220 kV A-B în funcțiune în regim special de exploatare cu RAR anulat în stația A și B cu interdictie de conectare în caz de declansare, decât numai după confirmarea de către admitenți că poate fi conectată.

c)

în rezervă

se consideră echipamentul care nu este în funcțiune, dar care poate fi pus în funcțiune în orice moment, pentru a fi folosit în funcționarea sistemului electroenergetic, rețelei electrice sau instalației.

c1)

„în rezervă caldă”

se consideră echipamentul (generator, compensator sincron, bară, cuplă, transformator, linie electrică etc.) la care :

-

sunt deconectate toate întreruptoarele prin care se leagă de alte echipamente sau elemente;

-

sunt închise separatoare (sunt broșate întreruptoare) prin care se leagă de alte echipamente sau elemente;

-

există posibilitatea ca prin conectarea unui întreruptor echipamentul să fie adus în starea operativa “în funcțiune”.

OBSERVAȚIE

:

În cazul în care un echipament nu are prevăzut la unul din capete sau una din părți întreruptor, la capătul sau partea respectivă echipamentul nu poate

fi considerat “în rezervă caldă” (nu există posiblitatea ca prin conectarea unui întreruptor să fie adus la capătul respectiv, în starea operativa “în funcțiune”).

În cazul în care există automatizări care pot trece echipamentul respectiv din starea “în rezervă caldă” în starea “în funcțiune”, trebuie să se menționeze și dacă automatizarea respectivă este sau nu în funcțiune, atunci când aceasta diferă de

schema normală de funcționare . Dacă nu se precizează altfel, se înțelege că acestea sunt conform

schemei normale .

EXEMPLU : Trafo 2 în rezervă caldă cu AAR anulat : linia electrică A – B este în funcțiune în A, iar în B este în rezervă caldă cu AAR în funcțiune.

Starea automatizărilor

și protecțiilor aferente unui echipament trebuie să fie conform schemei normale. Abaterile de la schema normală a acestora trebuie evidențiate și motivate tehnic dacă echipamentele sunt disponibile (în rezervă sau în funcțiune).

În cazul sistemelor de bare colectoare multiple, se va indica pe care bară este în rezervă caldă echipamentul respectiv atunci când diferă de

schema normală de funcționare.

În cazul stațiilor cu 1,5I/circuit dacă schema de funcționare a unui echipament diferă de schema normală de funcționare se precizează starea operativă a fiecărei celule- de cupla- separat.

EXEMPLU : Trafo 1 “în rezervă caldă” pe bara 1 de 110 kV, bara 2 de 6 kV; LEA 20 kV “A” în “rezervă caldă”, pe bara 2 de 20 kV.

În cazul barelor colectoare, starea operativă “în rezervă caldă” a acestora este definită de aflarea în rezervă caldă, la bara respectivă, a unuia sau mai multor echipamente legate de bara colectoare sau cupla (cuplele) de legătură cu alte bare colectoare, astfel încât prin conectarea unui întreruptor de cuplă sau a unui alt echipament la bara colectoare respectivă, aceasta să poată fi trecută în starea “în funcțiune”.

Transformatorul/transformatoarele celulei de măsură a tensiunii (măsura barei) trebuie să fie disponibile cu separatorul de bară închis –dacă nu sunt legate rigid - pentru a constata lipsa tensiunii pe bară și pentru ca odata cu punerea în funcțiune a barei să se poată constata prezenta tensiunii pe bară ; în caz contrar, va fi precizată starea lor. Descărcătoarele de pe bară vor fi în funcțiune (cu excepția perioadelor când descărcătoarele sunt scoase din funcțiune din motive tehnice: keraunicitate redusa etc).

Nodurile colectoare nu pot fi în rezerva caldă.

Pentru cuplele dintre barele colectoare /noduri-noduri, starea “în rezervă caldă” este definită prin faptul că separatoarele sunt închise spre barele/nodurile pe care le leagă (întreruptorul este broșat) și întreruptorul este deconectat astfel ca prin conectarea întreruptorului să se realizeze legătura continuă între barele colectoare/nodurile respective. La cuplele care pot lega între ele mai mult de două bare colectoare sau sunt multe cuple și pot apărea confuzii, se vor preciza barele colectoare pe care le leagă, deci spre care sunt închise separatoarele cuplei.

EXEMPLU : Cupla X “în rezervă caldă” între bara 1 și bara 2.

Se interzice folosirea expresiei “în rezervă caldă” atunci când cupla dintre barele colectoare este realizată cu separator fără întreruptor, pentru a arăta că separatorul de cuplă este deschis .

c2)

„în rezervă rece”

se consideră echipamentul (generator, compensator sincron, bară, cuplă, transformator, linie electrică etc.) la care :

-

toate întreruptoarele sunt deconectate;

-

separatoarele

sunt

deschise

spre

toate

părțile

de unde se poate primi tensiune (întreruptoarele sunt debroșate, în

cazul

în care nu

există separatoare).

La întrerup a toarele

la care funcția de separator este realizată în cadrul întrerup a torului aflat într-o poziție specială, această poziție este asimilată cu „separator deschis”;

-

există posibilitatea ca prin închiderea separatoarelor (sau broșarea întreruptoarelor), echipamentul să fie adus în starea “ în rezervă caldă”.

OBSERVAȚIE : În cazul în care un echipament nu are

prevăzut

la unul din capete sau pe una din părți întreruptor, la capătul sau partea respectivă echipamentul nu poate fi considerat

“în rezervă rece”

(nu există posibilitatea ca

prin

închiderea separatoarelor

sau broșarea întreruptorului să fie adus la capătul respectiv, în starea în

“rezervă caldă”.

“ În rezervă rece”

se pot afla și celulele unui echipament la care separatoarele sunt deschise atât spre bară, cât și spre echipament, iar întreruptorul din celula respectivă este deconectat.

“În rezervă rece”

se pot afla și celulele cuplelor între bare/ noduri la care separatoarele sunt deschise spre toate barele/ nodurile pe care le le agă

, iar întreruptorul acestora este deconectat.

Celula al cărei întreruptor nu are prevăzute separatoare atât spre bare/nod, cât

și spre echipamentul respectiv (în cazul cuplelor între bare/noduri, spre toate barele/nodurile pe care le poate lega), nu poate fi “în rezervă rece”.

Se admite folosirea expresiei “cupla ….. în rezervă rece” pentru a indica faptul că celula cuplei respective este “în rezervă rece”.

Pentru liniile electrice, prin starea de “rezervă rece”, se înțelege că la toate capetele linia electrică este în rezervă rece .

EXEMPLU : Linia electrică A – B “în rezervă rece” în A și B.

În cazul în care la un capăt este în altă stare, se nominalizează starea respectivă.

EXEMPLU : Linia electrică

A – B

“în

rezervă

rece”

în

A

și

cu

întreruptorul deconectat și separatorul de linie deschis în B.

Dacă un echipament are la capăt celula prevăzută numai cu întreruptor debroșabil, fără separatoare de bare sau separator spre echipament (sau separatoarele de bare sunt comune pentru mai multe echipamente și nu există separator spre echipamentul respectiv), starea de rezervă rece a echipamentului la acel capăt se consideră când întreruptorul este debroșat.

Dacă un echipament are la un capăt celula prevăzută numai cu întreruptor fără separatoare de bare sau separator spre echipament (sau separatoarele de bare sunt comune pentru mai multe echipamente) sau este legat direct în nod și nu există separator spre echipamentul respectiv, nu se poate aduce în starea de rezervă rece la acel capăt chiar dacă dupa deconectarea întreruptorului, din punct de vedere constructiv, întreruptorul poate fi adus în starea „blocat”. Excepție fac celulele echipate cu întreruptoare care au o poziție specială asimilată cu starea separat vizibil.

La transformatoare/autotransformatoare starea de rezervă rece la capetele prevăzute cu celule care au atât separatoare de bare, cât și separator de trafo se consideră când este deschis separatorul spre trafo/autotrafo sau sunt deschise separatoarele de bare, separatorul de trafo ramânând închis. În acest caz trebuie să se menționeze care separatoare sunt deschise.

La liniile bloc cu un singur trafo cu celula comună se nominalizează poziția elementelor de comutație având în vedere și configurația sistemelor de protecții ale celor două echipamente .

La liniile racord adânc, atunci când nu se poate defini o anume stare operativă numai pentru unul din echipamente, se nominalizează starea întregului linie- trafo.

Dacă în terțiarul trafo/ autotrafo sunt legate rigid alte echipamente (trafo SI, generatoare, compensatoare etc..) se interzice utilizarea expresiei „în rezervă rece” pentru trafo/autotrafo și se va nominaliza obligatoriu poziția aparatelor de comutație care deservesc intregul ansamblu.

Când este deschis și separatorul de trafo al celulei de la capătul respectiv (deci și celula este în rezervă rece), se va preciza și starea celulei respective.

Când sunt deschise și separatoarele de bare ale celulei de la capătul respectiv (deci și celula este în rezervă rece), se va preciza și starea celulei respective.

EXEMPLU : Trafo 2 este “în funcțiune” la 110 kV, “în rezervă caldă” la 20 kV și cu celula “în rezervă rece” la 6 kV; trafo 3 este “în rezervă rece”, cu celula la 110 kV “în rezervă rece”.

La fel se va defini și starea generatoarelor (sau compensatoarelor, motoarelor sincrone) care au celule prevăzute cu separatoare de bare și separator de generator (sau compensator, motor sincron), aceasta numai din punct de vedere a conexiunii electrice cu SEN, pentru că un generator, motor sincron compensator se poate rotii în gol fiind acționat de motorul primar .

La ansamblurile generator – transformator, când nu există între transformator și generator separator și întreruptor (sau întreruptor debroșabil), nu poate fi considerat “în rezervă rece” decât ansamblul generator – transformator.

În cazul barelor, starea operativă “în rezervă rece” a acestora este definită de faptul că toate separatoarele echipamentelor, celulelor, elementelor, legate de bara respectivă sunt deschise spre acea bară (întreruptoarele dinspre bară sunt debroșate la echipamentele care nu au separatoare). Transformatorul/transformatoarele celulei de măsura a tensiunii (măsura barei) trebuie să fie disponibile cu separator de bara închis

– dacă nu sunt legate rigid - pentru a constata lipsa tensiunii pe bara și pentru ca odata cu punerea în funcțiune a barei sa se poata constata prezenta tensiunii pe bara; în caz contrar, va fi precizată starea lor. Descărcătoarele de pe bară vor fi în funcțiune (cu excepția

perioadelor

când

descărcătoarele

sunt

scoase

din

funcțiune

din

motive

tehnice: keraunicitate redusa etc).

Stările operative ale echipamentelor “indisponibile”:

b)

în stare caldă : starea operativă a echipamentelor “indisponibile” care se definește la fel ca și starea operativă “în rezervă caldă” a echipamentelor disponibile, cu mențiunea că toate automatizările care pot provoca anclanșarea întreruptoarelor acestora (AAR, RABD etc.) și pot provoca punerea sub tensiune a echipamentului, “indisponibil e ” vor fi anulate ;

c)

în stare rece : starea operativă a echipamentelor “indisponibile” care se definește la fel ca și starea operativă “în rezervă rece” a echipamentelor disponibile .

OBSERVAȚIE: Pentru a nu exista nici un risc de confuzie, expresiile “în stare caldă” și “în stare rece”, care definesc starea operativă a echipamentelor indisponibile,

vor fi

însoțite întotdeauna de

precizarea că echipamentele sunt indisponibile. ; în

consemnarile/convorbirile operative se mentioneaza si in ce consta indisponibilitatea

EXEMPLU: Trafo

2

este

indisponibil

“în

stare

rece”,

a

declanșat

prin protecția diferențială longitudinala.

Expresiile

“în rezervă caldă”

și

“ în rezervă rece”

nu este obligatoriu să fie însoțite de precizarea că echipamentul este disponibil, deoarece cuvântul “rezervă” desemnează destul de clar disponibilitatea.

Echipamentele aflate

„în exploatare”,

care au mai multe posibilități de racord (liniile electrice între două sau mai multe

stații electrice

și transformatoarele autotransformatoarele ), pot avea la capete stări operative diferite. În aceste cazuri este obligatorie indicarea stărilor operative pentru fiecare capăt .

EXEMPLU: Linia electrică A – B este “în rezervă rece” în A și “în rezervă caldă” în B; trafo 2 este “în funcțiune” la 110 kV, “în rezervă rece” la 6 kV.

EXEMPLU: Linia electrică de 110 kV A – B este în “rezervă caldă”,

aceasta însemnând că linia electrică A – B este “în rezervă caldă” atât în stația electrică A, cât și în B.

Stările operative ale echipamentelor “retrase din exploatare” :

În

starea

„deconectat”

este

echipamentul

( generator ,

compensator

sincron, transformator, linie electrică, bară etc.) la care sunt deconectate toate întreruptoarele prin care se leagă de alte echipamente sau elemente și sunt anulate toate automatizările care pot provoca anclașarea acestora (separatoarele fiind însă închise).

Verificarea poziției deconectat a întreruptoarelor se face astfel :

-

vizual, dacă acționarea s-a efectuat de la aparat- de la fata locului;

-

cu ajutorul indicatorilor de poziție (hard, soft) a întreruptoarelor

din camera de comandă/telecomandă a instalației. Modul de verificare a poziției întreruptoarelor se detaliază prin proceduri specifice fiecărui loc de muncă

de către gestionar/ administrator/ unitatea de exploatare sau centrul de dispecer de la care se efectuează telecomanda.

În conformitate cu prezentul Regulament starea deconectat este o stare operativă, solicitată - de către unitatea de exploatare – printr-o cererere de retragere din exploatare, prin care se creează, din punct de vedere al conducerii operative, condițiile tehnice necesare ca persoana nominalizată prin cererea de retragere din exploatare- să ia măsurile necesare de securitate în muncă

.

În cazul sistemelor de bare multiple se va indica pe care bară se află echipamentul în starea operativă deconectat, pe fiecare parte, atunci când diferă de

schema normală de funcționare.

OBSERVAȚIE: “În rezervă caldă” este o stare operativă a echipamentelor “în exploatare , disponibile”; “în stare caldă” este o stare operativă a echipamentelor “în exploatare , indisponibile”, iar “în starea deconectat” este o stare operativă a echipamentelor “retrase din exploatare”.

Trebuie făcută distincția netă între aceste stări operative, cu toate că sunt cazuri când echipamentul respectiv poate avea aparatajul de comutație, automatizările etc. în situații identice, pentru toate aceste stări.

Un echipament aflat

“în rezervă caldă”

poate fi pus în funcțiune în orice moment; un echipament

retras din exploatare

“ în starea deconectat ” va putea fi pus în funcțiune numai după ce persoana care a preluat echipamentul(in starea operativă solicitata prin cerere), pentru a admite la lucru,

confirmă că acesta se poate

reda în exploatare; un echipament “ indisponibil, în stare

caldă”

va putea fi pus în funcțiune numai după ce persoanele desemnate de gestionar /administrator declară că acesta a devenit disponibil.

Fiecare expresie desemnează o stare bine definită motiv pentru care este

interzisă folosirea uneia dintre aceste expresii în locul alteia.

Î

n starea „separat vizibil”

se consideră echipamentul ( generator , compensator, sincron, transformator, linie electrică, bară etc.) la care sunt deschise toate separatoarele (sunt debrosate întrerupatoarele) prin a căror închidere (broșare întreruptoare) echipamentul poate fi adus în stare deconectat și sunt anulate toate automatizările care ar putea conduce la închiderea lor (deconectarea întrerup a toarelor, verificarea

poziției

lor

este o manevră anterioară necesară

realizării starii separat vizibil).

OBSERVAȚIE : La probe cu întreruptorul, când celula respectivă, ca urmare a unei cererei

de retragere din exploatare, a fost adusă în stare „ separat vizibil”,

atât starea celulei cât și a echipamentului deservit de celula se consideră menținute și pe perioada probelor chiar dacă, pentru probe, întrerup a torul se conectează fără tensiune pe echipament.

Verificarea poziției deschis a separatoarelor se face astfel :

-

vizual, dacă acționarea separatoarelor s-a efectuat de la aparat- de la fata locului;

-

cu ajutorul indicatorilor de poziție a separatoarelor din camera de comandă/telecomandă a instalației. Modul de verificare a

poziției

separatoarelor se detaliază prin proceduri specifice fiecărui loc de muncă

de către gestionar/ administrator/ unitatea de exploatare

sau

centrul de dispecer de la care se efectuează telecomanda.

Verificarea poziției debroșat a întreruptoarelor se face astfel:

-

vizual dacă acționarea întreruptoarelor s-a efectuat de la aparat- de la fața locului;

-

cu ajutorul indicatorilor de poziție a întreruptoarelor din camera de comandă/ telecomandă

/teleconducere a instalației. Modul de verificare a

poziției debroșat a

întreruptorului se detaliază prin proceduri specifice

fiecărui loc de muncă

de către gestionar/ administrator/ unitatea de exploatare sau centrul de dispecer de la care se efectuează telecomandă.

Starea

„separat vizibil”

a echipamentelor în cazul aparatajului de comutație - de construcție capsulată (SF6, vid, GIS etc.) se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor mecanice/ electrice proprii aparatajului de semnalizare a acestei poziții la fața locului sau în camerele de comandă/ telecomandă/teleconducere a instalațiilor.

Starea

„separat vizibil”

a echipamentelor,

în cazul aparatajului de comutație întreruptoare de construcție speciala, se consideră, potrivit instrucțiunilor fabricantului,

starea deconectat și adus în poziția blocat a

întreruptorului . Modul de verificare a

poziției

întreruptorului se detaliază prin proceduri specifice

fiecărui loc de muncă, în conformitate cu recomandările fabricantului, de către unitatea de exploatare sau

centrul de dispecer de la care se efectuează telecomanda.

Starea

„separat vizibil”,

în conformitate cu prezentul Regulament, este o stare operativă a echipamentelor solicitată de către

unitatea de exploatare printr-o cerere de retragere din exploatare prin care se creează, din punct de vedere al conducerii operative, condițiile tehnice necesare ca persoana nominalizată prin cererea de retragere din exploatare să ia

măsurile de securitate

în muncă necesare efectuării lucrărilor conform cererii de retragere din exploatare

PCO/ PO are obligația să aducă echipamentul solicitat în starea operativă menționată prin cerere utilizând numai aparatele de comutație.

O celulă care nu este prevăzută cu separatoare atât spre bare, cât și spre echipament (sau în cazul celulelor de cuplă, spre toate barele) nu poate fi adusă “în starea separat vizibil”.

Pentru linii electrice, la capetele prevăzute cu separatoare de bare și separator de linie, se considera

„starea separat vizibil”

cu separatorul de linie deschis. Dacă,

din motive întemeiate, separarea vizibilă se face prin deschiderea numai a separatoarelor de bare sau prin deschiderea atât a separatoarelor de bare cât și a separatorului de linie, aceasta se consemnează ca atare în evidențele operative .

OBSERVAȚIE : Dacă la

capătul

respectiv linia electrică

se

aduce

“în stare separat vizibil”

din

„rezervă rece”

sau

„stare rece”

(având atât separatorul de linie, cât și separatoarele de bare deschise), rămân deschise

atât separatorul de linie, cât și separatorul de bare (nu se justifică efectuarea suplimentara de manevre ) dar se consemnează ca atare. Ex: în stația B linia A este în stare „separat vizibil” având și separatoarele de bare deschise.

Pentru liniile electrice prevăzute cu întreruptor debroșabil și separator de linie se va deschide separatorul de linie.

În cazul sistemelor de bare multiple se va indica pe care bară se află linia electrică

“în starea separat vizibil”,

atunci când diferă de

schema normală de funcționare .

La bara de transfer poziția separatorului barei de transfer la linia electrică care a fost adusă

“în stare separat vizibil”

este deschis

.

OBSERVAȚIE : În FME, în succesiunea manevrelor după aducerea liniei electrice “în stare separat vizibil”, se introduce : St. A verifică poziția deschis și a separatorului barei de transfer a liniei.

În starea

„separat vizibil” nu

sunt închise CLP-urile echipamentului.

în starea „legat la pământ”

se consideră echipamentul ( generator , compensator sincron, transformator, linie electrică, bară etc.) aflat “în starea separat vizibil”, definită anterior, dotat cu CLP-uri la toate capetele / la elementele prin care se realizează starea separat vizibil, și la care sunt închise toate

CLP-urile aferente.

Starea legat la pământ este o stare operativă solicitată -de către unitatea de exploatare – printr-o cererere de retragere din exploatare, prin care

se creează,

din punct de vedere al conducerii operative, condițiile tehnice ca persoana nominalizată prin cererea de retragere din exploatare- să ia măsurile necesare de securitate în muncă

.

Dacă echipamentul nu este prevăzut cu CLP-uri la toate capetele/elementele prin care se realizează starea separat vizibil, atunci se va preciza separat starea operativă la toate capetele echipamentului.

În conformitate cu prezentul Regulament, sunt considerate

lucrări

și nu manevre:

-

montarea/demontarea dispozitivelor pentru legarea la pamânt și în scurtcircuit a instalațiilor electrice;

-

secționarea căilor de curent (demontarea, desfacerea unor cordoane, eclise sau shunturi) pentru realizarea separării vizibile a unor echipamente față de altele rămase sub tensiune.

Executarea acestor lucrări se face în conformitate cu reglementările interne ale unității de exploatare elaborate pentru situații și locuri specifice din instalații .

Exprimarea stării operative “în starea legat la pământ” trebuie să fie însoțită de indicarea locurilor unde sunt închise CLP-urile .

OBSERVAȚIE: Pentru schemele poligonale/scheme cu 1,5I/circuit, unitățile de exploatare vor stabili cu acordul centrelor de dispecer cu autoritate de decizie prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne, denumirea exactă a elementelor care în cadrul manevrelor de execuție definesc stările deconectat, separat vizibil și legat la pământ ale echipamentelor conținute în foaia de manevră de coordonare iar, acolo unde se pot produce confuzii, stările echipamentelor se consideră

„nenominalizate” și se precizează poziția aparatelor de comutație .

Echipamentele pot fi „retrase din exploatare” pentru următoarele motive :

a)

Lucrări (mentenanță, retehnologizari, modificări de configurație, lucrări pregatitoare pentru probe, etc.);

b)

Probe (măsurători în sarcină, probe de

scurtcircuit

pe viu, deschiciurare, etc.).

Echipamentele „retrase din exploatare”

pentru lucrări se aduc obligatoriu în starea operativă stabilită de unitatea de exploatare și nominalizată în cererea de retragere din exploatare. Pe lângă starea operativă, cererea poate prevedea și alte măsuri tehnice necesare (anularea RAR, interdicție de conectare fără avizul persoanei desemnate prin cerere etc.) cerute de unitățile de exploatare prin cererea de retragere din exploatare.

Echipamentele “retrase din exploatare” care au mai multe posibilități de racord (linii între două sau mai multe

stații electrice , transformatoare) pot avea la capete stări operative diferite.

(5)

În cazurile în care echipamentele au stări operative diferite la capete trebuie indicată separat starea operativă a echipamentului la fiecare capăt.

EXEMPLU : Linia electrică A – B este

retrasă

din exploatare “în stare deconectat” în A și “în stare separat vizibil” în B.

(6)

Se consideră că starea operativă a unui echipament este identică la toate capetele dacă nu se menționează separat starea operativă la fiecare capăt .

EXEMPLU : Linia electrică A – B este retrasa din exploatare “în stare separat vizibil”.

(7)

Starea operativă

“legat la pământ”

la un capăt nu poate avea loc decât dacă la toate celelalte capete echipamentul este “în stare legat la pământ” sau “în stare separat vizibil” așa cum au fost ele definite mai sus .

(8)

Pentru elemente, precizarea stării (poziției) acestora trebuie să fie făcută așa cum este prevăzut la

(2) (“stări operative nenominalizabile”)

în funcție de situația concretă a fiecărui element.

Operație

Prin

operație

se înțelege acționarea detaliată de către personalul operativ sau de către personalul de comandă operativă care efectuează telecomanda elementelor de comutație primară și reglaj ale unui echipament, celulă, element, a elementelor de comutație

secundară precum și executarea unor măsuri speciale sau formalități ce derivă din aceste acționări.

La executarea

operațiilor, personalul

utilizează numai dispozitivele de acționare

a aparatelor de comutație sau cheile de comandă soft sau hard . Este interzisă, în cadrul executării unei operații, atingerea directă a părților aflate sub tensiune sau destinate a se afla sub tensiune.

EXEMPLE DE OPERAȚII : Deconectarea întreruptoarelor,

deschiderea sau închiderea separatoarelor,

scoaterea sau repunerea

siguranțelor, debroșarea sau broșarea întreruptoarelor, închiderea

sau

deschiderea

CLP-urilor,

comutarea

ploturilor

transformatoarelor/ autotransformatoarelor, anularea, scoaterea din funcțiune sau repunerea în funcțiune a protecțiilor

și

automatizărilor,

modificarea

reglajelor

protecției

prin

relee,

verificarea

parametrilor echipamentelor (tensiuni, circulații),

verificarea

poziției aparatelor

de

comutație

primară, blocarea aparatelor de comutație primară în anumite poziții.

Operație distinctă

Prin

operație distinctă

se înțelege operația din cadrul unei manevre de execuție, care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operații sau operații distincte, care au loc în cadrul aceleiași manevre de coordonare.

EXEMPLE de operații distincte :

deconectarea

sau

conectarea

unui întreruptor, deschiderea

sau

închiderea

unui

separator, scoaterea sau repunerea siguranțelor, anularea, scoaterea din funcțiune sau repunerea în funcțiune a protecțiilor prin relee, anularea, scoaterea din funcțiune sau repunerea în funcțiune a automatizărilor, modificarea reglajului unei protecții prin relee etc.

Pentru un echipament prevăzut cu telecomandă modificarea regimului de operare (comanda locală sau telecomanda) se

face la dispoziția dispecerului care realizează telecomanda, se consemnează în registrele operative și nu constituie operație distinctă în cadrul manevrei.

În cadrul comenzii de coordonare, prin dispunerea sau înscrierea unei operații distincte de către persoana care are comanda de coordonare, se înțelege că personalul operativ sau care efectuează telecomanda va executa, respectiv înscrie, în succesiunea lor normală și operațiile complementare, care nu au legătură cu coordonarea, dar care sunt

legate în mod nemijlocit de operația distinctă respectivă și de scopul acesteia, așa cum sunt indicate în prezentul Regulament și precizate în procedurile și instrucțiunile tehnice interne ale instalației sau zonei de rețea respective.

Prin confirmarea executării operației distincte se înțelege că au fost executate și operațiile complementare necesare.

Exemple

de

operații complementare : introducerea

cheii

(fișei)

de sincronizare, controlul

lipsei

tensiunii,

anularea

automatizărilor

care

au

ca

scop

reanclanșarea întreruptoarelor în cazul declanșării acestora

(RAR),

anularea automatizărilor care au ca scop anclanșarea întreruptoarelor pentru trecerea echipamentului

în

starea

în

funcțiune

(AAR), anularea automatizărilor care pot provoca anclanșarea accidentală a întreruptoarelor, anularea automatizărilor

care

pot

provoca acționarea

nedorită

a

altor

întreruptoare la manevrarea întreruptorului (RABD), repunerea în funcțiune a automatizărilor, verificarea poziției aparatelor

acționate

în

poziția

respectivă, închiderea (sau deschiderea) separatoarelor de legare directă la pământ

a

nulului

transformatoarelor

pentru cazurile prevăzute în proceduri și instrucțiuni, scoaterea

din funcțiune sau repunerea în funcțiune a bobinelor de

stingere conform

celor prevăzute în proceduri, instrucțiuni etc.

OBSERVAȚIE : În cadrul grupei distincte de

operații

și

operații distincte, pentru elementele de comutație cu acționare pe fiecare fază, personalul operativ va nota în FME ora la care s-a executat, efectuat acționarea fiecărei faze și va realiza blocarea și deblocarea acționărilor pentru fiecare fază.

Grupă distinctă de operații

Prin

grupă distinctă de operații

se înțelege ansamblul acelor operații din cuprinsul unei manevre, ce se execută la un echipament, și care îndeplinesc simultan următoarele condiții :

a)

au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective;

b)

operațiile din

grupa

respectivă se

execută în totalitate de către aceeași formație operativă sau de către același personal de comanda operativă care efectuează telecomanda;

c)

succesiunea operațiilor

din

grupă

nu

se

afectează

reciproc

cu succesiunea operațiilor dintr-o

altă

grupă,

ce

se

efectuează în aceleași timp de o altă formație operativă sau de alt personal de comandă operativă care efectuează telecomanda în cadrul manevrei;

d)

operațiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte operatii executate de alte formații operative

sau personal de comandă operativă care execută direct sau prin telecomandă, la echipamentul respectiv, operațiile din alte grupe de operatii .

Exemple de grupe distincte de operații sunt :

e)

ansamblul operațiilor pentru aducerea unei linii electrice din “starea deconectat” în

„starea separat vizibil” la unul din capetele liniei ;

f)

ansamblul operațiilor pentru aducerea unei linii electrice din “starea separat vizibil” în „starea legat la pământ” la unul capetele liniei

Toate operațiile din “grupa distinctă de operații” trebuie să fie executate de către aceeași formație operativă sau de către același PCO care telecomandă echipamentul.

Ordinea operațiilor din grupa distinctă de operații nu trebuie să aibă legătur ă

cu operațiile care încadrează grupa respectivă, decât prin starea operativă a echipamentului înainte și după executarea operațiilor din grupa distinctă respectivă.

Prin operațiile cuprinse în grupele distincte de operații trebuie să se realizeze stări operative ale echipamentelor, așa cum au fost definite în prezentul Regulament.

În cadrul comenzii de coordonare, prin dispunerea

sau înscrierea unei grupe distincte de operații de către persoana care are comanda de coordonare, se înțelege că personalul operativ sau personalul de comandă operativă care efectuează manevra prin telecomandă, va executa, respectiv înscrie, în succesiunea lor normală, toate operațiile pentru aducerea echipamentului în starea operativă nominalizată, așa cum sunt indicate în prezentul Regulament și precizate în procedurile și instrucțiunile tehnice interne referitoare la instalația sau zona de

rețea

respectivă.

Prin

confirmarea

executării

grupei

distincte

de

operații

(confirmarea

aducerii echipamentului în starea operativă indicată) se înțelege că au fost executate toate operațiile necesare aducerii echipamentului în starea operativă dispusă, așa cum este aceasta definită în prezentul Regulament.

Manevre

Prin

manevră

se înțelege ansamblul acelor

operații,

operații distincte, grupe distincte de operații, prin

care se

schimbă

starea operativă a echipamentelor,

sau a

poziției elementelor acționate, regimul de funcționare sau schema de conexiuni în care funcționează acestea. Manevrele se fac utilizand dispozitivele de acționare a aparatelor de comutație și telecomandă sau cheile de comandă hard/ soft de către personalul operativ/ de comandă operativă fără să atingă direct părțile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.

De o importanță majoră este cunoașterea scopului manevrelor de către tot personalul operativ angrenat în pregătirea și executarea manevrelor. De aceea, tot personalul operativ și de comandă operativă angrenat în pregătirea și executarea manevrelor trebuie să

cunoască scopul acestora.

Prin

manevre curente

se înțeleg acele

manevre care au ca scop modificarea-cu o periodicitate relativ constantă – a

regimului de funcționare a sistemului electroenergetic/al rețelei electrice

sau a unei instalații (realizarea unor niveluri de tensiuni, reducerea unor circulații de putere, reducerea pierderilor tehnice de energie etc.) sau sunt determinate de schimbarea

regimului de funcționare a sistemului electroenergetic (vârf de sarcină, gol de sarcină,urmarirea curbei de

sarcina).

Aceste manevre au un caracter frecvent, se execută mereu în același fel și trec echipamentul aflat în exploatare din aceeași stare operativă A în aceeași stare operativă B sau invers.

Nu se consideră manevră curentă aceea care are drept scop retragerea echipamentului din exploatare.

Prin

manevre programate

se înțeleg acele manevre care au drept scop modificarea configurației

sistemului electroenergetic , instalației,

rețelei electrice , fără ca aceastea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum și acele manevre care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe.

Manevrele programate, după felul cum au fost cerute, sunt de două feluri:

a)

Manevre programate normal : cele

care sunt programate la intervale de timp stabilite prin proceduri și instrucțiuni;

b)

Manevre programate accidental : cele care se programează în afara intervalelor de timp stabilite prin proceduri și instrucțiuni.

Prin

manevre de lichidare a avariilor

se ințeleg acele

manevre care se execută cu ocazia apariției unor

avarii

și au drept scop izolarea elementelor/ echipamentelor defecte, restabilirea alimentării

cu energie electrică

a

consumatorilor,

repunerea în paralel a unor generatoare declanșate,

realizarea unor regimuri de funcționare

stabile, refacerea rezervei de stabilitate, refacerea rezervelor de reglaj secundar si/sau terțiar .

Tot în această categorie se încadrează și manevrele care trebuie executate fără amânare (in regim de urgență)

pentru prevenirea

unei

avarii sau pentru

a impiedica deteriorarea parametrilor de funcționare a instalațiilor/SEN.

Manevrele

legate

de prevenirea

unei

avarii , dar care suferă amânare (nu prezintă un pericol imediat, s-a izolat defectul, s-a restabilit alimentarea cu energie electrică a

consumatorilor ) se consideră “programate accidental”. Nu se consideră manevre de lichidare a

avariilor

acele

manevre prin

care

se

retrag

din

exploatare sau

se redau în exploatare echipamentele pentru

reparații,

măsurători

etc.

ca urmare a

avariilor

(sau

prevenirea

avariilor ).

Prin

manevre de coordonare

se înțeleg

acele manevre ale căror grupe distincte de operații sau operații distincte afectează un ansamblu de instalații ( centrale, stații electrice ) sau zone de

rețea electrică , fiind executate în două sau mai multe instalații sau zone de

rețea

diferite de către două sau mai multe formații operative diferite (direct sau prin telecomandă ) sau de comandă operativă prin

telecomandă.

Coordonarea executării în timp a grupelor distincte de operații sau operațiilor distincte se efectuează telefonic sau prin radio, de către persoanlul

de comandă operativă care exercită comanda de coordonare.

În cadrul unei manevre de coordonare pot avea loc multiple manevre de execuție.

În cadrul unei manevre de coordonare, PCO care efectuează manevra de coordonare a unui echipament poate efectua la unul din capetele echipamentului -el insuși- și manevra de execuție.

Expresiile utilizate la manevrele de execuție sau de coordonare, pentru exercitarea dreptului de competență sau autoritate de decizie, pentru indicarea operațiilor principale precum și alte expresii necesare să fie uniformizate sunt cele prezentate în Anexa 1.

În tabelul de mai jos se prezintă, în mod sintetic, modul de definire și clasificare a manevrelor.

Tabel sintetic privind definirea și clasificarea manevrelor

Criteriul de clasificare al manevrelor

Definirea și clasificarea manevrelor

Număr de formații operative și amplasarea

-

de execuție;

-

de coordonare;

instalațiilor

- de coordonare și

execuție

Foile de manevră

Modul de acționare al aparatajului

Scopul manevrei

-

cu foaie de manevră;

-

fără foaie de manevră;

-

comandă locală;

-

telecomandă;

-

comandă de la fața locului;

-

comandă de la distanță;

-

curente;

-

programate;

-

de prevenire și lichidare a avariilor;

-

cauzate de accidente;

-

normal;

-

accidental;

-

prin cerere scrisă;

-

operativă;

Prin

concepția manevrelor

se înțelege elaborarea unei succesiuni a grupelor distincte de operații, operațiilor distincte și operațiilor din cadrul manevrei în așa fel, încât să se asigure desfășurarea corectă a acestora.

În instalațiile electrice dotate cu cameră de comandă și unde acționarea aparatelor electrice de comutație

se face din panourile de comandă/pupitru de comandă sau display, toate manevrele se fac numai din camera de comandă. Manevrele de la fața locului (aparat electric, cabina de protectii) sunt permise numai pentru prevenire de : avarii, deteriorări de aparataj sau accidente umane.

Manevrele în SEN se efectuează cu o anumită prioritate, dacă este cazul, astfel:

-

manevrele cauzate de accident au prioritate față de orice alte manevre.

-

manevrele pentru alimentarea seviciilor interne ale centralelor și stațiilor și/ sau prevenirea avariilor au prioritate față de manevrele de retragere din exploatare programate normal.

-

manevrele programate normal în rețeaua de transport au prioritate față de manevrele programate normal în rețeaua de distribuție ,daca efectuarea lor nu impune alta ordine (realizarea

unor

regimuri

de

functionare

impuse,

alimentarea

cu

energie

electrica

a consumatorulor etc).

Modul de efectuare a manevrelor de execuție prin acționarea de către personalul operativ a aparatelor de comutație de la fața locului se stabilește prin proceduri și instrucțiuni interne emise de unitatea de exploatare având în vedere si instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă.

Se recomanda efectuarea manevrelor programate normal înaintea sau după vârful curbei de sarcina a SEN.

Întreruperea

sau

stabilirea

continuității

unui

circuit

cu

ajutorul

întreruptoarelor (separatoarelor de sarcină) se va face respectându-se prevederile normelor/instrucțiunilor tehnice emise de autoritățile competente, condițiile și restricțiile impuse de fabrica constructoare etc. (în funcție de tipul constructiv al aparatului, caracteristicile circuitului care va fi întrerupt sau stabilit etc.).

Unitățile de exploatare, prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne, vor stabili

condițiile și restricțiile ce se impun la efectuarea manevrelor cu întreruptoare (separatoare de sarcină) pentru toate cazurile care pun probleme deosebite .

Ordinea operațiilor la întreruperea unui circuit este: deconectarea întreruptoarelor și apoi deschiderea separatoarelor (debroșarea întreruptoarelor), iar la stabilirea continuității unui circuit,

ordinea operațiilor este: închiderea separatoarelor (broșarea întrerup a toarelor) și apoi conectarea întrerup a toarelor.

Ordinea de acționare a separatoarelor: la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie, transformator (sau borne) și apoi cele de bare, iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare/nod și apoi cele de linie, transformator sau borne, pentru ca în cazul unei eventuale acționări greșite (în sarcină) să nu se afecteze barele colectoare/ nod.

Inversarea ordinii operațiilor este permisă numai în cazul în care acționarea greșită (în sarcină), de la fața locului, a unui separator de linie, de transformator este mai periculoasă pentru executant decât acționarea separatoarelor de bare/nod. Pentru astfel de situații, unitatea de exploatare trebuie să elaboreze proceduri și instrucțiuni tehnice interne în care nominalizează, pentru instalațiile proprii,

locul de acționare, condițiile și modul de desfășurare a manevrelor

La acționarea manuală (de la aparat) a separatoarelor, atunci

când aparatul permite aceasta, se recomandă următorul mod de acționare:

a)

la deschidere - separatorul se va acționa în așa fel încât în prima fază a operației

contactele acestuia să

se îndepărteze lent, iar în cazul în

care se observă

un început de arc, acestea să se închidă la loc cât mai rapid posibil;

b)

la închidere - separatorul se va acționa în așa fel, încât contactele acestuia să se apropie cât mai rapid posibil, iar dacă se observă arc electric, trebuie continuată acțiunea de închidere, în nici un caz nu se va incerca deschiderea sa.

În acest fel se pot diminua efectele unei eventuale manevre greșite cu separatorul respectiv.

Pentru a se preveni ca în momentul acționării unui separator (broșării sau debroșării unui întreruptor) să se producă conectarea accidentală a întreruptorului din circuit (spre exemplu, anclanșarea

prin

scheme

de

automatizare,

comanda

accidentală a conectării

etc.),

toate automatizările care pot provoca anclanșarea acestuia vor fi anulate. În acest sens unitățile de exploatare

vor lua măsurile tehnice necesare evitării unei astfel de situații și vor stabili, prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne modul corect de executare a manevrelor în funcție de caracteristicile sau starea

tehnică ale instalațiilor ( eventual anularea

automatizărilor care pot provoca anclanșarea accidentală sau nu a întreruptorului).

La acționarea

aparatelor de comutație se urmărește

corecta

lor funcționare prin mijloacele care permit aceasta din locul de unde se comandă acționarea, cu ajutorul aparatelor de măsură, (ampermetre, wattmetre, varmetre, voltmetre etc.) telemăsurilor și telesemnalizărilor sau

semnalizărilor de poziție ale acestora. Pentru a

preîntîmpina producerea unor

avarii

în timpul manevrelor este obligatorie verificarea vizuală a poziției acestora după fiecare acționare dacă poziția aparatului de comutație nu poate fi precizată de la locul de acționare ,

procedându-se astfel :

a)

imediat după acționare, dacă aparatul este vizibil de la locul de acționare și nu este necesară deplasarea personalului;

b)

atunci când

desfășurarea

manevrei

permite

deplasarea

personalului la aparatul respectiv sau

desfășurarea

manevrei în continuare necesită această verificare (trecerea de la o grupă distinctă de operații la alta) pentru aparatele ce nu sunt vizibile din locul din care se face acționarea;

c)

în cazul aparatajului de construcție capsulată

(GIS, SF6, vid etc.)

sau

în cazul aparatelor telecomandate verificarea poziției aparatelor se va face prin indicațiile și condițiile prevăzute în acest scop de aparataj sau instalațiile de telecomandă (semnalizări și telesemnalizări de poziție, aparate de măsură, telemăsuri etc.). Prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne întocmite de unitățile de exploatare/centrele de dispecer se

vor putea

stabilii și alte moduri de verificare a poziției acestora.

d)

dacă în cursul manevrelor programate efectuate de la distanță (telecomandă) nu se poate preciza poziția aparatelor de comutație (semnalizările sunt defecte sau incerte) sau dacă telemăsurile necesare evaluării parametrilor regimului de functionare nu sunt concludente manevra se întrerupe până la înlăturarea neconformităților.

În timpul lichidării

avariilor , dacă manevrele

se efectuează numai cu întreruptoare prin

comandă de la distanță (camera de comandă sau telecomandă) verificarea poziției întrerup a torului se face trifazat, pe baza indicatiilor aparatelor de măsură și control, semnalizărilor, afișajelor electronice . Unitățile de exploatare vor stabilii prin proceduri și instrucțiuni interne, pentru fiecare

tip de întreruptor, semnalizările care trebuie analizate pentru a stabili fără pericol de confuzie poziția lui .

La acționarea din camera de comanda a stației/ centralei, verificarea poziției acestora la fața locului se va face atunci când desfășurarea manevrelor permite. La acționarea prin telecomandă se acceptă verificarea cu ajutorul informațiilor din sistemul teleinformațional. În cazul în

care

semnalizările

nu

sunt concludente pentru

a

stabili

poziția

întreruptorului, manevrele vor continua numai după

verificarea poziției la fața locului, atunci când desfășurarea manevrelor

permite

sau

după

remedierea

defecțiunilor/neconformitatilor

în

sistemul teleinformațional.

În cazul aparatajului de construcție capsulată ( GIS SF6, vid, etc.) verificarea poziției aparatelor de comutație se va face prin indicațiile semnalizărilor prevăzute în acest scop de aparataj sau de instalația de telecomandă, sistemul teleinformațional (semnalizări de poziție, aparate de măsură, telemăsuri, telesemnalizări etc.).

Ca principiu general, nu se va acționa un aparat de comutație cu care este interzis să se stabilească sau să se întrerupă curenți de sarcină până nu se verifică poziția aparatului respectiv și a celor prin care se stabilesc curenții de sarcină :

a)

înaintea acționării separatoarelor (debroșării sau broșării întrerup a toarelor) se va verifica poziția “deconectat” a întreruptorului din circuitul respectiv pe toate fazele (condiție care trebuie respectată și în sistemul teleinformațional), pentru a preveni acționarea în sarcină a separatoarelor, în cazul în care întreruptorul nu este deconectat corect pe una sau mai multe faze;

b)

înaintea acționării unui întreruptor, prin care se stabilește continuitatea unui circuit, se va verifica poziția “închis” a separatoarelor din circuitul respectiv, care au fost acționate în prealabil, pentru a preveni formarea arcului și distrugerea separatoarelor, în cazul în care acestea nu sunt închise corect;

c)

înaintea acționării separatoarelor prin care se întrerupe (se stabilește) continuitatea unui circuit, atunci când s-a creat o altă cale de curent în paralel cu aceea care va fi întreruptă (stabilită), se va verifica continuitatea căii de curent

în paralel (manevrele de trecere de pe o bară pe alta a echipamentelor în sarcină);

d)

înaintea acționării CLP în vederea

aducerii în stare „legat la pamânt” a unui echipament

se

verifică

poziția

deschis

a

separatoarelor

adiacente

sau

starea

blocat

a întreruptoarelor de construcție specială prin care a fost adus echipamentul în starea „separat vizibil „si lipsa tensiunii în instalație utilizând aparatele de măsură și control precum și indicatorii de poziție din camera de comanda/telecomanda ;dacă CLP se acționează de la fața locului ( de la aparat) se verifică vizual poziția deschis a separatoarelor adiacente .

e)

dacă se aduce în SLP prin telecomandă o linie electrică se admite verificarea lipsei tensiunii utilizând telemăsurile de la capetele liniei. Închiderea CLP-urilor se face numai după deschiderea atât a separatoarelor de linie cât și a separatoarelor de bară și verificarea poziției deschis a acestora folosind sistemul teleinformațional. La predarea cu mesaj a liniei trebuie făcută specificarea că starea legat la pământ s-a realizat prin telecomandă.

f)

În rețelele de medie tensiune, separatoarele liniilor electrice aeriene aflate la distanță de porțiunea de linie în care sunt programate a se efectua lucrări și care în schema normală de funcționare sunt în poziția "deschis" se pot considera în această poziție dacă prin

instrucțiuni tehnice interne nu este reglementat altfel.

În instalațiile telecomandate, poziția aparatelor de comutație se va verifica utilizând indicațiile și condițiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă

din sistemul teleinformațional (telesemnalizări de poziții, telemăsuri etc.).

Manevrele din camerele de comandă dotate cu sisteme comanda control

numerice – SCADA - pot fi asimilate cu manevrele prin telecomandă și se pot desfasura în aceleași condiții cu acestea.

Punerea sub tensiune în gol a unei bare, care a stat în rezervă sau a fost retrasă din exploatare, se face prin conectarea întreruptorului unui echipament legat la bară (linie electrică, transformator sau cuplă) la care pe timpul manevrei s-a reglat protecția corespunzator pentru proba cu tensiune (curent minim, timp minim, nedirecționată etc.) și care se află sub tensiune. Înainte de conectare se va verifica lipsa tensiunii pe bara respectivă.

În cazul barelor de transfer, punerea sub tensiune pentru probarea acestora se va face prin cupla de transfer, cu protecția reglată “pentru probă”,”incercare bare”etc, din bara pe care

se află echipamentul ce va fi trecut pe bara de transfer, urmând ca, după deconectarea cuplei, să se închidă separatorul la bara de transfer a echipamentului respectiv .

Transformatoarele, barele etc., pentru care nu există certitudinea că sunt corespunzatoare din punct de vedere a stării tehnice (nu au defecțiuni ascunse, indecelabile care pot

conduce la

scurtcircuite ), nu se vor pune sub tensiune prin închiderea unui separator, chiar dacă se încadrează în cazurile admise prin prezentul Regulament sau prin circularele tehnice ale autoritatilor în drept.

Liniile electrice, porțiunile de linie care au fost retrase din exploatare pentru lucrări sau pentru care nu există certitudinea că sunt corespunzatoare din punct de vedere a stării tehnice (că nu au defecțiuni ascunse, indecelabile care pot conduce la

scurtcircuite ), nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator, chiar dacă se încadrează în cazurile admise prin prezentul Regulament sau prin circularele tehnice ale forurilor în drept. Punerea lor sub tensiune se va face obligatoriu prin conectarea unui întreruptor.

La conectarea unui întreruptor, cu tensiune din ambele părți, este obligatoriu controlul sincronismului, sau în lipsa posibilităților de control al sincronismului, verificarea continuității altor circuite electrice

în paralel, care să asigure posibilitatea conectării în buclă.

Conectarea în condițiile de mai sus trebuie făcută numai dacă frecvențele sunt egale și la o diferență de tensiune cât mai mică în modul și argument. Este interzisă conectarea întreruptoarelor fără controlul sincronismului în rețelele electrice de 220-400kV .

Diferențele maxime în modul și argument ale tensiunilor la care se admite conectarea întreruptoarelor

se stabilesc prin procedurile și instrucțiunile tehnice interne ale unității de exploatare, având la bază procedurile și instrucțiunile tehnice întocmite de centrele de dispecer cu autoritate de decizie sau circularele tehnice emise de forurile în drept. În cazul în care echipamentele sau zonele care se unesc

prin conectarea întreruptorului respectiv nu sunt în sincronism, conectarea se va face numai prin sincronizare precisă a acelor zone de retea (paralel).

OBSERVAȚIE :

Trebuie să se facă diferența clară, între conectarea unui întreruptor

cu controlul

sincronismului, atunci când echipamentele (zonele) respective sunt

în sincronism, păstrat prin alte căi de legătură (bucle), caz în care frecvența tensiunilor la polii întrerup a torului care se conectează sunt egale, iar unghiul fazorilor tensiunilor are o valoare

constantă

și conectarea

unui

întreruptor

cu

efectuarea

sincronizării precise

(paralelului), atunci

când echipamentele (zonele) respective nu sunt în sincronism, caz în care cele două frecvența tensiunilor la polii întreruptorului care se conectează pot să nu fie egale, iar unghiul fazorilor tensiunii variază în timp.

În acest din urmă caz,

conectarea se

va

putea face

numai

după

ce

se creează

condițiile

de conectare în sincronism (de efectuare

a paralelului), respectiv frecvențe egale, unghi zero, tensiuni egale cu o diferență în

modul cât mai mică, în limitele admise (diferențele maxime admise se stabilesc prin proceduri și instrucțiuni

tehnice interne, având la bază circularele tehnice emise de forurile în drept) de instrucțiunile tehnice întocmite de centrele de dispecer cu autoritate de decizie.

La conectarea la un capăt al liniilor electrice, care au posibilitatea de a fi puse sub tensiune și din alte capete, este obligatoriu controlul prealabil al lipsei de tensiune pe linie, atunci când nu se conectează cu controlul sincronismului sau nu s-a verificat posibilitatea de conectare în buclă. Se va verifica întotdeauna prezența tensiunii la echipamentul din care se face conectarea.

La redarea în exploatare a unor linii electrice sau echipamente, după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor (in circuitele primare) trebuie verificate succesiunea și concordanța acestora, prin verificarea vizuală și prin măsurători efectuate în celule de masură care nu au suferit modificări nici în primar și nici în secundar.

În cazul închiderii unor bucle, pentru prevenirea unor declanșări nedorite, se admite

„sensibilizarea protecției” pe timpul manevrei la un echipament din

rețea

,

a cărui declanșare nu ar perturba funcționarea

rețelei electrice

sau la un echipament care urmează să fie deconectat după închiderea buclei.

În cazul sistemelor de bare duble, la trecerea unor echipamente de pe o bară pe cealaltă, ordinea operațiilor va fi în așa fel aleasă, încât să nu se întrerupă sau stabilească legătura între bare printr-un separator, cu excepția cazului când prin acel separator se pune sub tensiune în gol (sau se scoate de sub tensiune, dacă este sub tensiune în gol) una din bare și a cazului când în mod conștient separatorul respectiv

se inchide sau se deschide in bucla,in conditiile prevazute in prezentul Regulament si in procedurile si instructiunile tehnice ale unitatii de exploatare. Barele colectoare se probeaza cu tensiune numai prin conectarea unui intreruptor

Unitățile de exploatare vor stabili prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne, în detaliu, modalitatea de execuție a manevrelor de trecere a echipamentelor de pe o bară pe alta, în vederea siguranței maxime în execuția manevrelor.

Atunci când legătura între bare este asigurată printr-o cuplă, se vor lua măsurile tehnice necesare pentru a preveni declanșarea (deschiderea) aparatelor de comutație din circuitul cuplei în timpul manevrelor de trecere a echipamentelor și a se evita astfel întreruperea sau stabilirea legăturii între bare printr-un separator.

De asemenea, se recomandă ca, pe toată durata manevrelor de trecere de pe o bară pe alta, legătura dintre bare, realizată prin cuplă, să fie dublată prin separatoarele de bară menținute închise ale unui echipament, care prin legătura respectivă (separatoare, conductoare, etc.) să poată asigura trecerea unui curent cât mai mare posibil; manevra de trecere a echipamentelor va începe și se va termina cu separatorul acestui echipament. În cazul în care există protecție diferențială de bare, efectuarea manevrei în acest mod se impune, pentru a se crea condițiile de lucru la protecția diferențială de pe ambele bare, la defect pe una din acestea. In timpul manevrelor de separatori la barele colectoare se mentine obligatoriu în funcțiune protectia diferentiala de bare. Atunci când stația electrică are mai mult de două bare colectoare se va urmări ca atât pe parcursul manevrei cât și ulterior să rămână disponibilă protecția diferențială de bare la cel puțin două bare independent una de alta.

Stabilirea legăturii între bare (întreruperea acesteia) este obligatoriu să se facă prin conectarea (deconectarea) întreruptorului cuplei, excepție putând face numai cazurile când cupla este indisponibilă sau retrasă din exploatare, cu respectarea celor prevăzute mai sus.

Pentru asigurarea continuitatii in

alimentarea cu energie electrică a

consumatorilor,

evitarea deconectarii unor generatoare sau pentru evitarea apariției unor configurații / regimuri de funcționare care să pună în pericol siguranța

sistemului electroenergetic , se permite realizarea unor configurații care, pentru un timp scurt (numai timpul necesar efectuării manevrei, de ordinul minutelor), conduce la depășira curentului de

scurtcircuit

(mono sau trifazic) admisă de anumite aparate sau depășirea puterii de rupere a unor întreruptoare, cu condiția de a nu prezenta pericol de accidentare pentru personal.

Este însă interzisă funcționarea într-o astfel de configurație un timp mai mare decât cel absolut necesar manevrelor pentru ca, prin minimum de operații, să se realizeze o configurație care să nu conducă la

curenti

de

scurtcircuit

mai mari decât cei admisi de aparatul respectiv cu condiția ca legăturile telefonice operative să fie corespunzatoare și să nu conducă la timpi de funcționare în aceasta configurație

mai mari decât cei prevăzuți mai sus. In astfel de configurații se evita efectuarea manevrelor de la aparatul de comutație.

Unitățile de exploatare, prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne, vor stabili pentru cazurile deosebite modalitatea de efectuare a manevrelor, precum și măsurile care trebuiesc luate.

a)

Într-o

stație electrică de transformare sau conexiuni

în care se funcționează cu cupla deconectată, deoarece funcționarea cu

cupla conectată ar conduce la un curent de

scurtcircuit

mai mare decât curentul de rupere a unor întreruptoare legate la bare, se admite

conectarea întreruptorului

cuplei în vederea modificării configurației în rețeaua electrică,

cu

condiția ca

manevra

următoare

să

se

efectueze

imediat

și

să

se

materializeze

numai

în deconectarea/conectarea unor întreruptoare, pentru

reducerea

curentului de

scurtcircuit

în limitele admise.

b)

Într-o

stație electrică de transformare sau conexiuni

în care se funcționează cu cupla transversală/longitudinala deconectată, deoarece funcționarea cu cupla conectată ar conduce

la depășirea curentului de

scurtcircuit

admis în rețeaua electrică

se

permite

conectarea

cuplei transversale, în vederea închiderii /deschiderii

unei

bucle, dar strict numai până la terminarea manevrelor de închidere / deschidere

a buclei și în condițiile în care comunicațiile operative sunt corespunzatoare sau manevra se efectuează prin telecomandă.

Reconectarea unei linii electrice care a declanșat se poate face, de regula fără sa se faca în prealabil controlul liniei electrice respective, însă cu respectarea celor prevăzute la Art. 36. Excepție fac liniile prevăzute în procedurile și instrucțiunile tehnice interne ale unității de exploatare (unele linii electrice în cablu, linii care alimentează anumiți consumatori, linii în regim

„special de exploatare „etc.), care vor prevedea și condițiile în care se va face reconectarea acestora.

La alegerea întreruptorului prin care se probează cu

tensiune

o linie electrică declanșată (în cazul liniilor electrice care au posibilitatea de a fi puse sub tensiune din mai multe capete) se recomandă conectarea pentru probă din stația în care puterea de scurtcircuit este mai mare.

Se va ține seama și de starea în care se află întreruptorul respectiv,

curentul de rupere, timpul propriu de acționare al acestuia, starea și reglajele protecției prin relee, precum și de siguranța

în funcționare a sistemului electroenergetic si supratensiunile care pot apărea etc.

În caz de avarii, o instalație care a rămas fără tensiune poate primi în orice moment tensiune, fără nici o anunțare prealabilă, dacă nu există alte precizări în procedurile și instrucțiunile tehnice interne ale unității de exploatare, în cazul lipsei legăturii telefonice cu dispecerul.

Personalul operativ care este de serviciu în tură în instalație trebuie să o pregătească în așa fel, încât să poată primi tensiune în orice moment, chiar fără

preaviz, conform

procedurilor și instrucțiunilor tehnice interne.

În cazul în care în instalația respectivă s-au produs avarii sau alte evenimente care o fac improprie de a primi imediat tensiune, personalul operativ trebuie să ia imediat măsurile necesare, conform procedurilor și instrucțiunilor tehnice interne,

care vor ține seama în mod obligatoriu și de prevederile instrucțiunilor proprii de sănătate și securitate în muncă în

vigoare și ale prezentului Regulament.

Prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne, unitățile de exploatare vor face precizări privind concepția și efectuarea manevrelor, specifice fiecărui echipament

Prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne se va preciza în mod special modalitatea de efectuare a manevrelor prin telecomandă. Acestea vor trebui să aibă în vedere specificul,

caracteristicile și performanțele tehnice atât ale aparatajului primar din stațiile electrice, cât și ale sistemului teleinformațional prin care se face telecomanda.

Sistemul teleinformațional

prin care se realizeaza conducerea prin dispecer a SEN indiferent de nivelul de la care se opereaza (instalatie sau centru de dispecer) trebuie să aibă caracteristici tehnice care să permită:

a)

respectarea regulilor tehnice generale de efectuare a manevrelor;

b)

efectuarea sigură și corectă

a comenzilor transmise de la punctul de

comanda

/telecomandă;

c)

semnalizarea transmiterii sau a refuzului transmiterii comenzilor prin telecomandă;

d)

verificarea sigură a poziției aparatajului telecomandat.

e)

masurarea credibilă a parametrilor principali de regim (tensiune, frecvență, putere activă, putere reactivă etc.) si/sau tehnologici ai echipamentelor

f)

securizarea si inregistrarea informației

g)

gestionarea eficientă a semnalizărilor și alarmelor fară suprasolicitarea personalului cu informații parazite, nesemnificative

După

modul întocmirii,

foaia de manevră poate fi

:

foaie de manevră permanentă , întelegând prin aceasta foaia de manevră al cărei conținut este prestabilit într-un formular sau în procedurile și instrucțiunile tehnice interne și care se poate folosi la manevrele curente sau la manevrele programate și la manevre în caz de

avarii , ce se execută în baza procedurilor și instrucțiunilor tehnice interne;

foaie de manevră programată normal , înțelegând

prin aceasta foaia de manevră ce se întocmește pentru manevrele programate normal, având un regim de întocmire, verificare și aprobare normal;

foaie de manevră programată accidental,

înțelegând prin aceasta

foaia de manevră ce se întocmește pentru manevrele programate accidental, având un regim de întocmire, verificare și aprobare special.

Întocmirea, verificarea, aprobarea și controlarea foilor de manevră se face astfel:

Foile de manevră

de coordonare programate normal

:

a)

se întocmesc

de către

o persoană din compartimentul de

comandă operativă al

centrului de dispecer respectiv;

b)

se verifică și se aprobă de către șeful compartimentului de comandă operativă. În cazul în care

în cadrul compartimentului de

comandă operativă

sunt două sau mai multe persoane de serviciu, foaia

de manevră se verifică și se aprobă de șeful de tură (dacă nu a întocmit- o el).

În cazul în care foile de manevră

de coordonare, pentru

manevrele programate normal, nu pot fi aprobate de persoanele numite mai sus, aprobarea lor se va face de către persoanele numite prin decizie de către conducerea unității de exploatare sau organului care tutelează centrul de dispecer respectiv, pentru a aproba foile de manevră în lipsa persoanelor care trebuie să le aprobe în mod normal.

c)

se verifică existența condițiilor pentru care a fost întocmită foaia de manevră și se acceptă de responsabilul manevrei de coordonare (persoana

de serviciu care efectuează manevra

de coordonare).

Foile de manevră

de coordonare programate accidental

:

a)

se întocmesc de o persoană de serviciu din structura compartimentului de

comandă operativă al

centrului de dispecer respectiv;

b)

se verifică și se aprobă de către o altă persoană din structura

compartimentului de

comandă operativă al

centrului de dispecer respectiv (de regulă șeful de tură) dacă sunt două sau mai multe persoane de serviciu în tură.

Dacă tura este formată dintr-o singură persoană cu autoritate operativă, se va proceda astfel :

-

în cazul

în

care există timpul

necesar

și pot

fi găsite persoanele care pot aprobă aceste foi de manevră, verificarea și

aprobarea lor se

va

face

la

fel ca și la foile de manevră programate normal;

-

în cazul în care acestea nu pot fi găsite în timp util foaia de manevră se aprobă de aceeași persoană care a întocmit-o, care preia și responsabilitățile de aprobare; șeful compartimentului de

comandă operativă/

șeful

centrului de dispecer

sau locțiitorul acestuia

va controla și va viza periodic aceste foi, sub aspectul

necesității de folosire și al corectitudinii întocmirii, dispunând măsuri în consecință.

c)

se verifică existența condițiilor pentru care a fost întocmită foaia de manevră și se acceptă de către responsabilul manevrei de coordonare (persoana de serviciu care

coordonează manevra).

Foile de manevră

de coordonare permanente

:

a)

se întocmesc de o persoană de comandă operativă din structura compartimentului de

comandă operativă;

b)

se verifică și se aprobă de către șeful structurii compartimentului de comandă operativă (în lipsa acestuia, de locțiitorul său). În cazul folosirii unei foi de manevră

permanente, la

o manevră

programată normal, folosirea acesteia trebuie aprobată de către șeful structurii compartimentului de

comandă operativă

c)

verificarea condițiilor pentru care a fost întocmită foaia de manevră și acceptarea foii de manevră se fac de către responsabilul manevrei de coordonare (persoana de serviciu care coordonează manevra).

Foile de manevră

de execuție programate normal

:

a)

se

întocmesc de

persoana de serviciu din cadrul personalului operativ pentru manevrele efectuate de către acesta sau de către personalul de comandă operativă pentru manevrele efectuate de la

centrele de dispecer

prin telecomandă ; î n cazul în care instalația sau zona de rețea electrică este operată de o formație operativă formată din mai multe persoane, foile de manevră se întocmesc de către șeful formației (șeful de tură).

b)

se verifică și se aprobă astfel:

-

pentru foile de manevră întocmite de personalul de comandă operativă, de către șeful structurii compartimentului de comandă operativă (în lipsa acestuia, de locțiitorul său) al instalației (zonei de rețea)

al centrului de dispecer respectiv ;

-

pentru foile de manevră întocmite de personalul operativ al centrului de telecomandă, de către șeful centrului de telecomandă;

-

pentru foile de manevră întocmite de personalul operativ al formațiilor operative sau de personalul operativ din cadrul stației, de către șeful instalației (zonei de rețea), sau de către locțiitorul acestuia.

În

cazul centralelor electrice care au șef de tură pe centrală (inginer de serviciu), pot fi aprobate de acesta, în funcție de reglementările interne ale unității de centrale electrice.

În

cazul

în care foile de manevră de execuție programate normal nu pot fi aprobate de șeful instalației sau al zonei de rețea electrică, de adjunctul acestuia sau de

șeful

de

tură

pe centrală (inginerul de serviciu), aprobarea lor se va da de către șeful unității de exploatare din care face parte instalația sau zona de rețea respectivă.

Unitățile de exploatare pot numi prin decizie și alte persoane din unitatea sau subunitatea de exploatare respectivă, care să aprobe foile de manevră de execuție , în lipsa persoanelor care trebuie să le aprobe în mod normal.

c)

În cazul în

care

manevra face

parte

dintr-o manevră

de

coordonare, foaia de manevră se controlează de către dispecerul de serviciu de la centrul de dispecer care are

comanda de

coordonare

asupra

echipamentului respectiv și

va

conduce

manevra

sub

aspectul concepției de coordonare.

În cazul în care centrul de dispecer care are comanda de coordonare nu exercită și comanda nemijlocită, folosindu-se centre de dispecer intermediare cu competență, foaia de manevră se va controla de către dispecerul de

serviciu în tura de la centrul de dispecer cu competența

care exercită comanda nemijlocită

în instalație,

în

raport cu indicațiile primite de la persoana care are comanda de coordonare .

În cazul în care în exercitarea comenzii de coordonare se folosește un centru de dispecer fără competență, se aplică prevederile Art. 147 din Regulamentul de conducere prin dispecer.

d)

se verifică și se acceptă de către responsabilul manevrei de execuție.

Foile de manevră

de execuție programate accidental

:

a)

se

întocmesc

de

către

o persoană din cadrul persoanalului operativ de serviciu pentru manevrele efectuate de către acesta sau de către personalul de comandă operativă pentru manevrele efectuate de la centrele de dispecer prin telecomandă .

În cazul în care instalația sau zona de

rețea

este operată de o formație operativă (formată din mai multe persoane), se întocmesc de o persoană de serviciu din cadrul formației (sau de șeful formației, în funcție de pregătirea personalului din subordine).

b)

în cazul în care există timpul necesar și pot fi găsite persoanele care pot verifica și aproba aceste foi, aprobarea se va da ca și la foile de manevră programate normal.

În cazul în care aceste persoane nu pot fi găsite în timp util, foaia de manevră se verifică și se aprobă de aceeași persoană care a întocmit-o, care preia și responsabilitățile pentru aprobare, dacă

formația operativă este formată dintr-o singură persoană sau foaia de manevră a fost întocmită de către șeful formației (șeful de tură).

Dacă formația

operativă este compusă din mai multe persoane și foaia de manevră a fost întocmită de o persoană din cadrul formației, se verifică și se aprobă de către șeful formației (șeful de tură).

În cazul centralelor electrice care au șef de tură pe centrală (inginer de serviciu), foile pot fi aprobate (dacă există timpul necesar) de către acesta.

Șeful instalației (zonei de rețea )

sau locțiitorul său va controla și va viza aceste foi (cu prima ocazie) sub aspectul necesității de folosire și al corectitudinii întocmirii, dispunând măsuri în consecință.

c)

se controlează la fel ca foile de manevră de execuție programate normal în cazul în care fac parte dintr-o manvră de coordonare.

d)

se verifică și se acceptă de către responsabilul manevrei de execuție .

Foile de manevră

de execuție permanente

:

a)

se întocmesc, se verifică și se aprobă de subunitatea de exploatare care are instalația sau zona de

rețea

în gestiune nemijlocită, prin persoane competente de exploatare și vor fi avizate de unitatea de exploatare de care aparține

aceasta.

b)

se controlează de către

centrul de dispecer

care are comanda de coordonare asupra echipamentelor, prin șeful compartimentului de

comandă operativă .

c)

in cazul folosirii unei foi de manevră permanente, la o manevră programată normal, folosirea acesteia va fi aprobată de

aceleași persoane care aprobă

foile de

manevră programate normal.

d)

in

cazul

folosirii

unei

foi de

manevră

de

execuție permanente în cadrul unei manevre de coordonare, aceasta trebuie controlată (în limitele comenzii de coordonare), de către dispecerul de serviciu care are această obligație,

e)

verificarea și acceptarea foii de manevră respective se fac de către responsabilul manevrei de execuție.

Responsabilități privind întocmirea, verificarea, aprobarea și controlarea foilor de manevră .

Persoana care întocmește foaia de manevră răspunde de:

a)

corectitudinea concepției acesteia (în cazul foilor de manevră de execuție

care fac parte dintr-o manevră de coordonare și de corespondența concepției acesteia în raport cu indicațiile primite de la persoana care are comanda de coordonare);

b)

corecta înscriere a punctelor în foaia de manevră și succesiunea lor corectă;

c)

respectarea prevederilor instrucțiunilor proprii de sănătate și securitate în muncă ale prezentului Regulament, ale regulamentelor de exploatare tehnică, ale prescripțiilor, procedurilor, instrucțiunilor tehnice interne, dispozițiilor etc.;

d)

folosirea de termeni și expresii corecte, care să corespundă prevederilor prezentului Regulament și limbajului tehnic actual;

e)

întocmirea la timp a foii de manevră .

Persoana care verifică și aprobă foaia de manevră are aceleași raspunderi ca și persoana care o întocmește și, în plus,

răsp unde de corectarea eventualelor greșeli, de verificarea și aprobarea la timp a acesteia.

Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea și posibilitatea folosirii acesteia, în condițiile pentru care a fost concepută .

Persoana care controlează foaia de manevră de execuție răspunde de:

a)

concordanta concepției acesteia cu concepția foii de manevră de coordonare (sau de corectitudinea concepției acesteia în raport cu coordonarea);

b)

corectitudinea

grupelor

distincte

de

operații

și

operațiilor

distincte

înscrise

și succesiunea lor corectă;

c)

respectarea prevederilor instrucțiunilor propri de sănătate și securitate în muncă ale prezentului Regulament, ale regulamentelor de exploatare tehnică,

ale prescripțiilor, instrucțiunilor tehnice interne, dispozițiilor etc. privind punctele controlate;

d)

utilizarea unor termeni și expresii corecte, care să corespundă prevederilor prezentului Regulament și limbajului tehnic actual;

e)

corectarea eventualelor greșeli ale punctelor controlate;

f)

respectarea prevederilor prezentului Regulament privind aprobarea foii de manevră (va cere totdeauna celui care citește foaia de manevră să precizeze cine a aprobat-o și data aprobării);

g)

controlarea la timp a acesteia.

Persoana care controlează foaia de manevră nu răspunde de corectitudinea și succesiunea corectă a operațiilor care fac parte din grupa distinctă de operații respectivă, și

nici

de operațiile complementare operațiilor distincte.

La controlarea foii de manevră, persoanei care o controlează nu i se vor citi toate operațiile, ci numai punctele la care sunt înscrise grupe distincte de operații și operații distincte, așa cum au fost definite în prezentul Regulament.

Persoana care controlează, va acorda o atenție deosebită înscrierii corecte în foaia de manevră controlată a temei manevrei, scopului acesteia și stării operative inițiale (pentru aceasta din urmă, în limita responsabilităților comenzii de coordonare) răspunzând de corectitudinea acestora.

Persoana care controlează foaia de

manevră de execuție va înscrie în evidențele operative numărul foii de manevră controlate, ora la care a efectuat controlul

și numele persoanei care o citește pentru control.

Persoana care verifică și acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei), fiind ultima persoană care citește foaia de manevră, răspunde de verificarea conținutului foii de manevră în raport cu situația existentă în momentul începerii manevrei și de posibilitatea desfășurării normale a manevrei.

Prin semnarea foii de manevră, la rubrica rezervată responsabilului de manevră, acesta confirmă că a făcut și verificarea și acceptarea foii de manevră respective.

Prevederi generale

Manevrele în instalațiile și

rețelele electrice

de înaltă și medie tensiune se execută și se coordonează după foi de manevră, cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul Regulament.

Pentru manevrele programate normal se folosesc foile de manevră programate normal.

Dacă pentru o manevră programată normal există o foaie de manevră permanentă care corespunde întru totul manevrei respective, se poate folosi aceasta, respectând prevederile prezentului Regulament.

Pentru manevrele programate accidental se folosesc foile de manevră programate accidental, iar în anumite cazuri se pot folosi și foi de manevră permanente, așa cum s-a prevăzut mai sus pentru manevrele programate normal.

Pentru manevrele curente se folosesc foile

de manevră permanente.

În cazul în care pentru manevra respectivă nu există foi de manevră permanente sau foaia de manevră permanentă, din diverse motive (configurația schimbată etc.) ,

nu corespunde în acel moment, se va întocmi, verifica, aproba și controla o foaie de manevră corespunzătoare manevrei respective.

Manevrele de lichidare a avariilor se execută sau se coordonează fără foi de manevră, conform prevederilor cap. X din prezentul Regulament.

Manevrele cauzate de accident se execută sau se coordonează fără foi de manevră, așa cum este prevăzut în instrucțiunile proprii de

sănătate și securitate în muncă.

Acționarea singulară a unui întreruptor sau separator, anularea (repunerea) singulară a unei automatizări sau protecții, modificarea singulară a reglajului unei protecții sau automatizări se poate executa fără foaie de manevră, numai atunci când acestea constituie o

operație distinctă pentru

care ar trebui întocmită o foaie de manevră.

Deoarece acționarea unui întreruptor sau separator comportă, de obicei, și executarea operațiilor complementare legate de aceasta, se admite executarea fără foaie de manevre numai în cazul în care operațiile complementare respective nu afectează și alte elemente sau echipamente.

EXEMPLU : Stația electrică “X” trebuie să deconecteze linia electrică “A”, ceea ce implică efectuarea operației de deconectare a întreruptorului liniei și executarea operațiilor complementare legate de aceasta, astfel :

-

se deconectează I – 20 LEA “A”;

-

se verifică poziția deconectat a I – 20 LEA “A

În acest

caz

deconectarea

întreruptorului

liniei electrice și operațiile complementare legate direct de această operație se pot executa fără foaie de manevră.

Dacă deconectarea întreruptorului linie “A” ar necesita executarea unor operații care ar afecta alte ehipamente sau elemente (spre exemplu, anularea AAR pe linia electrică “C”) sau ar trebui e

precedată de conectarea întreruptorului liniei “B”, manevra se va executa după foaie de manevră.

Procedurile și instrucțiunile tehnice interne pot conține foi de

manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestora. Procedurile și instrucțiunile tehnice interne pot conține și ghiduri de manevră, pentru orientarea personalului operativ sau de

comandă operativă

la executarea sau coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră, conform prevederilor prezentului Regulament, sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental. Ghidul de manevră nu trebuie confundat cu foaia de manevră permanentă.

În foaia de manevră permanentă, operațiile (grupele distincte de operații, operațiile distincte) sunt prevăzute exact așa cum se vor executa, operație cu operație, plecându-se de la o stare operativă inițială a echipamentului respectiv, riguros precizată, și ajungându-se la o stare operativă finală, de asemenea prevăzută riguros și având un scop bine definit.

După foaia de manevră permanentă, manevrele se execută în mod identic ca și după o foaie de manevră programată, punct cu punct, bifând fiecare punct în momentul când a fost executat.

Manevrele care se execută folosind “un ghid de manevră” vor fi numai acelea pentru care se admite executarea (coordonarea) fără foaia de manevră. Ghidul servește pentru orientarea personalului care execută sau coordonează manevra, dar nu poate înlocui foaia de manevră atunci când pentru manevra respectivă este necesară o foaie de manevră.

Într-un “ghid de manevră”, operațiile (grupele distincte de operații, operațiile distincte) sunt prevăzute în succesiunea lor normală de executare pentru anumite situații, care nu sunt totdeauna identice cu situația reală din momentul executării manevrei, aceasta neputându-se executa după ghidul respectiv în mod riguros, punct cu punct, decât în cazurile în care starea operativă inițială, starea operativă finală, schema instalației, a rețelei electrice, a echipamentului, starea tehnică a acestora etc. corespund exact cu cele prevăzute în ghid. Acestea trebuie să fie în așa fel întocmite, încât să ofere posiblitatea

de orientare sigură a personalului operativ sau

comandă operativă,

la executarea sau coordonarea manevrelor precum și la întocmirea foilor de manevră, conținând precizările necesare executării

operațiilor etc. în ordinea lor normală, chiar în situațiile când configurația instalației,

rețelei electrice etc. nu este cea normală.

Manevrele în instalațiile și rețelele electrice de joasă tensiune

nu fac obiectul prezentului regulament

. Ele se execută, în general, fără foi de manevră, în baza ghidurilor de manevră conținute în procedurile și instrucțiunile tehnice interne.

Unitățile de exploatare vor stabili, prin proceduri și instrucțiuni tehnice interne, în funcție de complexitatea instalațiiilor și

rețelelor electrice,

de importanța acestora, de pericolul de executare greșită a manevrelor etc., cazurile

(instalațiile, rețelele electrice), pentru care este necesară executarea manevrelor după foi de manevră (programate normal, accidental, permanente).

In pregătirea, coordonarea și executarea manevrelor pentru retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări/ probe, personalul

operativ și de

comandă operativă,

trebuie să respecte întocmai prevederile instrucțiunilor proprii de sănătate și securitate în muncă.

Pregătirea manevrelor

Prin pregătirea manevrei se înțelege ansamblul măsurilor organizatorice care se iau, de la inițierea manevrei, calcule de regim, analiza schemelor de funcționare a echipamentelor înainte și după realizarea manevrei până la trecerea efectivă la execuție, astfel încât acestea să se desfășoare corect

Pentru reducerea riscurilor în operare se va urmării diminuarea numărului de manevre având în vedere cel puțin următoarele aspecte :

a)

schemele de funcționare în timpul desfășurării manevrelor sau după efectuarea lor să nu conducă la indisponibilizarea unor protecții sau automatizări (Exemplu: în stațiile cu mai mult de 2 bare colectoare la trecerea echipamentelor de pe o bară pe alta se va urmări să ramână în funcțiune protecția diferențială de bare la 2 bare colectoare);

b)

durata în care se va funcționa în schema rezultată;

c)

respectarea

criterilui “n-1” ;

d)

stabilirea schemelor de probare cu tensiune a echipamentelor care se va face în funcție de importanța echipamentelor probate.

Manevrele curente pot fi inițiate de următoarele persoane :

a)

personalul operativ ca urmare a unor cerințe de regim ale instalațiilor, echipamentelor, rețelelor electrice, a prevederilor procedurilor și instrucțiunilor tehnice interne, a unor programe de funcționare etc.

EXEMPLU : Funcționarea la orele de

vârf

cu două transformatoare în paralel, punerea în funcțiune a unui compensator sincron pentru reglarea tensiunii etc..

b)

personalul de

comandă operativă

al

centrelor de dispecer

ca urmare a cerințelor de regim, a programului de

funcționare

a

echipamentelor

aflate în comanda de coordonare, autoritatea de decizie sau competența acestuia, ca urmare a prevederilor instrucțiunilor tehnice interne.

EXEMPLU: Punerea în funcțiune a

grupurilor , compensatoarelor sincrone, schimbarea configurației rețelei electrice etc..

Personalul operativ, care execută o

manevră curentă

de execuție răspunde de folosirea la

o

manevră

curentă

de

execuție

a unei foi de manevră de execuție permanentă corespunzătoare.

Personalul de

comandă operativă

care coordonează o

manevră curentă de coordonare răspunde de folosirea la o manevră a unei foi de manevră de coordonare

permanentă corespunzătoare.

Manevrele programate normal pot fi inițiate de următoarele persoane :

a)

personalul tehnico – administrațiv care coordonează administrațiv personalul de servire operativă, pentru echipamentele aflate în exploatarea unității de exploatare din care face parte (șeful de

stație electrică , șeful de

centru, șeful de secție etc..), în vederea retragerii din exploatare a echipamentului ;

b)

personalul compartimentului de conducere operatională, compartimentul

programare regimuri de funcționare al

centrului de dispecer , care are echipamentul în autoritate de decizie sau competență, în vederea schimbării configurației, asigurării unui

regim de funcționare

cât mai sigur și economic etc.;

c)

personalul de

comandă operativă

al

centrului de dispecer,

care are echipamentele în comandă de coordonare, autoritate de decizie sau competență, pentru manevrele necesare a se executa în alte instalații sau zone de rețele electrice ca urmare a inițierii unei manevre într-o instalație, zonă de rețea electrică etc., legată de acestea. Din momentul când a fost emisă cererea

(pentru

centrele de dispecer , când a fost primită) se consideră că s-a inițiat manevra și va încep e pregătirea ei.

OBSERVAȚIE :

Se recomandă ca întocmirea foilor de manevră să se facă de către personalul de serviciu în tura de după

amiază, cu două zile înaintea datei programate pentru executarea manevrei, astfel ca a doua zi foaia de manevră să poată fi verificată și aprobată de persoanele în drept.

Foile de manevră de execuție se vor întocmi la indicatia șefului instalației (zonei de

rețea ) sau a locțiitorului acestuia, sau la indicatia personalului de

comandă operativă

pentru manevrele inițiate de

centrele de dispecer,

Foile de manevră de execuție, care fac parte dintr-o foaie de manevră de coordonare, se vor întocmi la indicatia personalului de

comandă operativă

care are comanda de coordonare,.

Persoana de serviciu în tura

de

după - amiază, după întocmirea foii de manevră de coordonare, va solicita personalului operativ întocmirea foilor de manevră de execuție, care fac parte din foaia de manevră de coordonare respectivă, dându-i toate indicațiile și lămuririle necesare pentru a corespunde concepția foii de manevră de execuție cu concepția foii de manevră de coordonare.

Se recomandă ca persoana de

comandă operativă

de serviciu în tura de după - amiază, în ziua premergătoare manevrelor, să verifice dacă, foile de manevra de coordonare si de executie corespondente, precum si foile de manevra de executie care se intocmesc la indicatia personalului de comanda operativa sunt întocmite, verificate și aprobate, conform prevederilor prezentului Regulament .

Recomndarea este făcută în scopul evitării întârzierii sau neexecutării manevrelor din cauza lipsei foilor de manevră.

Personalul operativ

trebuie

să ceară persoanei care are comanda de coordonare (și aceasta este obligată să dea) orice lămurire sau indicație necesară întocmirii corecte a foilor de manevră.

Foile de manevră de coordonare se vor întocmi la indicația șefului formației de

comandă operativă

respective, sefului centrului de dispecer sau loctiitorul acestuia.

Personalul operativ și personalul de

comandă operativă

trebuie să urmărească programarea manevrelor în instalații, zonă de

rețea electică ,

rețea sau sistem electroenergetic , să întocmească și să supună spre aprobare și verificare foile de manevră necesare, conform prevederilor prezentului Regulament, sau să solicite, după caz, întocmirea foilor de manevră, conform celor prevăzute mai sus.

Șefii de instalații,

zone de rețea electrică ,

centre de conducere prin dispecer

trebuie să urmărească desfășurarea corectă și la timp a procesului de întocmire, verificare, aprobare a foilor de manevră.

În cazul în care cererea de retragere din exploatare a unui echipament se aprobă cu anumite condiții, care implică refacerea foilor de manevră, acestea

se vor reface conform celor prevăzute în prezentul Regulament referitor la întocmirea, verificarea, aprobarea sau refacerea foilor de manevră programate normal. La primirea aprobării, persoanele care au obligația de a indica întocmirea foilor de manevră vor dispune refacerea foilor de manevră conform celor prevăzute în condițiile impuse pentru aprobarea cererii respective.

Personalul operativ și personalul de

comandă operativă

trebuie să urmărească aprobarea manevrelor programate în instalația,

zona de rețea , rețeaua electrică sau sistemul electroenergetic și să refacă sau să dispună refacerea foilor de manevră, să le supună verificării și aprobării, conform prevederilor prezentului Regulament, pentru ca acestea să corespundă aprobării date.

OBSERVAȚIE :

Se recomandă ca persoana de

comandă operativă

de serviciu în tura de după-amiază, în ziua premergătoare manevrelor, să verifice dacă foile de manevră de coordonare și de execuție care se întocmesc la indicația personalului de

comandă operativă , au fost refăcute, verificate și aprobate, în concordanță cu cele prevăzute în conformitate cu condițiile impuse pentru aprobarea cererii.

O manevră programată accidental poate fi inițiată de următoarele persoane :

a)

personalul

tehnico-administrațiv

care

coordonea ză

personalul

operativ,

pentru echipamentele aflate în gestiunea unității sau subunității de exploatare din care fac parte (șeful de

stație electrică , centru, șeful de secție, locțiitorul acestora etc.), în vederea retragerii accidentale din exploatare a unui echipament (prevenirea avariilor, lucrări în urma avariilor etc.) sau aducerii unui echipament care a devenit indisponibil într-o anumită stare operativă ;

b)

personalul operativ, în vederea retragerii din exploatare a unui echipament, aducerii unui echipament care a devenit indisponibil într-o anumită stare operativă, schimbării configurației etc.;

c)

personalul de

comandă operativă , în vederea retragerii din exploatare accidentale a unui echipament, solicitată de persoanele abilitate, a schimbării imediate a configurației, impusă de condițiile de funcționare a instalațiilor

Odată cu emiterea cererii (pentru

centrele de dispecer , primirea cererii) se considera ca s-a și inițiat manevra respectivă și se va începe pregătirea ei.

Foile de manevră se vor întocmi, verifica, aproba și controla conform prevederilor prezentului Regulament pentru foile de manevră programate accidental.

Persoanele care inițiează manevra trebuie să solicite întocmirea foilor de manevră de execuție, iar personalul operativ să le întocmească, să le verifice și să le aprobe (sau să le supună spre aprobare, când este posibil) fără întârziere.

Personalul de

comandă operativă

trebuie să întocmească, să verifice, să aprobe (sau să supună spre verificare și aprobare, când este posibil) foaia de manevră de coordonare sau de execuție proprie (pentru manevrele efectuate prin telecomanda), să solicite personalului operativ întocmirea foilor de manevră de execuție necesare manevrei de coordonare și să le controleze în timp util.

Predarea echipamentelor pentru admiterea la lucru

Echipamentele (liniile electrice T, AT, bare colectoare,celule etc ,

) se predau cu mesaj numai persoanelor desemnate de unitatea de exploatare prin cererea de retragere din exploatare. Mesajul trebuie să precizeze starea operativă în care se află echipamentul, stare operativă care trebuie să fie cea precizată în cererea de retragere din exploatare. Predarea se face de către centrele de dispecer care au comanda nemijlocită sau de personalul operativ pentru echipamentele la care manevrele de retragere din exploatare au fost facute integral de către el,

așa cum se indică în paragraful (3) de mai jos.

Liniile electrice se predau cu mesaj de către

centrele de dispecer

cu

comandă de

coordonare prin

centrele de dispecer

intermediare la persoanele desemnate prin cererea de retragere din exploatare de către unitatea de exploatare.

Mesajul conține:

a)

numărul mesajului dat de emitentul mesajului

și numărul mesajului cu care este înregistrat la primitor; numerotarea se face continuu în tot cursul unui an și se reiau de la unu la începutul anului ce urmează;

b)

data, ora, minutul predării-primirii mesajului;

c)

centrul de dispecer și numele celui care a emis mesajul și predă echipamentul;

d)

numele celui care a primit mesajul și

căruia i se predă echipamentul și centrul de dispecer sau unitatea de care aparține.

La

predarea

cu

mesaj

a

unui

echipament,

emitentul

mesajului

confirmă persoanei/persoanelor nominalizate în cererea de retragere din exploatare starea operativă a echipamentului , care trebuie să fie cea stabilita de unitatea de exploatare prin cererea de retragere din exploatare. Pentru manevrele efectuate prin telecomandă se va specifica în mod deosebit acest lucru în conținutul mesajului. Mesajele se înscriu în registrele operative de la centrele de dispecer (sau centrele

de telecomandă) și în caietul de mesaje al admitenților sau in

registrul de tură al personalului operativ cu număr propriu pentru fiecare registru/caiet .

Pentru fiecare echipament sau parte de echipament, bine delimitat fizic și bine definit -ca denumire pentru identificare -se emite câte un mesaj. Liniile electrice cu denumiri diferite care se pot lega electric între ele printr-un întreruptor , separator de buclă sau separator de cuplă se predau fiecare cu mesaj separat și nu cu un singur mesaj.

Predarea echipamentelor cu mesaj se face astfel:

a)

Centrul de dispecer

ce exercită comanda de coordonare predă liniile electrice unui

Centru de dispecer

intermediar( subordonat sau aflat la acelas nivel ierarhic )până la

centrul de dispecer

al unității de exploatare sau direct persoanelor nominalizate prin cerere;

b)

Centrul de dispecer

a unității de exploatare primește liniile electrice de la un

Centru de dispecer intermediar sau de la centrul de dispecer ce exercita comanda de coordonare

și le predă persoanelor nominalizate prin cerere .

În cazul liniilor în gestiunea mai multor unități de exploatare, fiecare

Centru de dispecer

a unității de exploatare predă linia electrică persoanelor nominalizate prin cerere din zona unității sale.

c)

Centrul de dispecer

a unității de exploatare, când exercită comanda de coordonare, predă echipamentul unui

Centrul de dispecer

intermediar sau persoanelor nominalizate prin cerere

d)

În cazul în care manevrele pentru retragerea din exploatare a unui echipament au fost efectuate în totalitate de aceeași formație operativă care efectuează și admiterea la lucru, atunci

admitentul

nominalizat prin cerere este o persoana din cadrul aceleiași formații operative și nu se emit mesaje de către centrul de dispecer care are comanda nemijlocită în instalație ;

e)

Centrul de dispecer

cu comandă nemijlocită predă cu mesaj echipamentele pentru admitere la lucru, în

centralele și stațiile electrice¸

personalului operativ dacă a efectuat comanda de cordonare la acele echipamente sau daca a primit cu mesaj aceste echipamente de la un centru de dispecer intermediar sau de la centrul de dispecer ce a efectuat comanda de coordonare ;

f)

Pentru echipamentele

retrase din exploatare la care

manevra de retragere din exploatare a fost efectuată prin telecomandă de la un centru de dispecer, sau centru de telecomandă personalul care a efectuat manevra de execuție

predă echipamentul

cu

mesaj numai persoanei/persoanelor

nominalizate în cerere specificand clar că echipamentul a fost retras din exploatare ” prin telecomandă”confirmandu-i starea operativa a echipamentului potrivit indicatiilor din sistemul teleinformational. Pentru lucrări efectuate în perimetrul stațiilor de capăt al liniilor predate cu mesaj persoana căruia i-a fost predată linia cu mesaj va verifica starea operativă a liniei în stația respectivă, la fața locului. Similar se va proceda și cu echipamentele care au toate capetele în aceeași stație și la care starea operativă solicitată de către unitatea de exploatare prin cererea de retragere din exploatare a fost realizată prin manevre efectuate prin telecomandă

Echipamentul retras din exploatare, predat cu mesaj, se redă în exploatare numai după ce toate persoanele cărora li s-a predat cu mesaj echipamentul confirmă că din partea lor se poate reda în exploatare acel echipament. Confirmarea trebuie să precize că echipamentul, din punctul său de vedere, poate fi redat în exploatare, în anumite condiții tehnice, dacă este cazul.

Confirmările pentru redarea în exploatare a liniilor electrice se fac prin mesaje înscrise și numerotate de la admitent până la

centrul de dispecer

cu comandă de coordonare, parcurgându- se în sens invers același circuit ca la predare.

Pentru echipamentele din

centralele și stațiile electrice ,cu personal permanent, personalul operativ de serviciu face confirmarea posibilitatii de redare în exploatare a echipamentelor respective

centrului de dispecer

cu comandă nemijlocită.

Pentru echipamentele din

stațiile/centralele electrice fără personal permanent , unde manevrele se efectuează de la distanță (prin telecomandă), persoana nominalizată în cerere

(admitent)

face confirmarea posibilitatii de redare în exploatare a echipamentelor respective (prin mesaj scris și numerotat)

centrului

de dispecer

cu comandă nemijlocită- prin telecomandă- sau centrului de telecomandă de la care a primit cu mesaj echipamentul

În cazul în care unul din cei doi corespondenți, datorită căii de comunicații, nu a înțeles complet sau parțial conținutul mesajului, se reia transmiterea lui până ce este complet și corect înțeles, iar în caz contrar se suspendă predarea-primirea mesajului până la stabilirea unei căi de comunicații corespunzătoare.

Manevrele pentru retragerea și redarea

din/în exploatare a echipamentelor

se fac în conformitate cu prevederile Regulamentului de conducere prin dispecer COD RET partea III-a

La nivelul instalațiilor ( centrale, stații electrice ) și

zonelor de rețea

,

manevrele de lichidare a

avariilor

se efectuează de personalul operativ,

în baza procedurilor și instrucțiunilor întocmite și a dispozițiilor sau aprobărilor date de

centrul de dispecer

ce exercită comanda nemijlocită. La nivelul instalațiilor ( centrale, stații electrice ) și

zonelor de rețea

fără personal (telecomandate), manevrele de lichidare a avariilor se efectuează de personalul de comandă operativă sau personalul operativ

care

efectuează telecomanda în baza procedurilor și instrucțiunilor întocmite și a dispozițiilor sau aprobărilor date de

centrul de dispecer

ce exercită autoritatea de decizie

transmise prin intermediul

centrului de dispecer

ce exercită comanda nemijlocită.

Executarea detaliată, pe operații, a manevrelor de lichidare a

avariilor

la nivelul instalației cu personal permanent este sarcina personalului operativ, dispozițiile și aprobările date

de

centrele de dispecer

fiind în limitele ce decurg din exercitarea autorității de decizie ,a comenzii de coordonare și competenței.

Executarea detaliată pe operații a manevrelor de lichidare a

avariilor

la nivelul instalațiilor telecomandate este sarcina personalul de comandă operativă

care

efectuează telecomanda sau a personalului operativ ce efectuează telecomanda, dispozițiile și aprobările date de

centrele de dispecer

fiind în limitele ce decurg din exercitarea autorității de decizie , a comenzii de coordonare și competenței.

Manevrele de lichidare

avariilor

la echipamentele, care nu sunt în autoritatea de

conducere operativă

a unui

centru de dispecer , se vor efectua de personalul operativ din instalația respectivă, sau personalul operativ care efectuează telecomanda instalației respective,

în conformitate cu sarcinile ce-i revin din „ordinul intern de investire”, și

în conformitate cu

procedurile și instrucțiunile întocmite de unitățile de exploatare .

În cazul în care la echipamente se execută lucrări pregătitoare pentru efectuarea probelor, trecerea la efectuarea probelor propriu-zise se va face numai după ce persoana care a primit echipamentul cu mesaj confirmă

prin mesaj că echipamentul poate fi redat în exploatare și pot începe manevrele pentru efectuarea probelor. Redarea în exploatare a echipamentelor se va face numai după ce responsabilul de probe confirmă ca s-au terminat probele și persoana care a primit echipamentul cu mesaj confirmă prin mesaj că echipamentul se poate reda în exploatare.

În cazurile în care nu este necesară executarea de lucrări pregatitoare pentru a se efectua probele și a se reda în exploatare echipamentele după efectuarea probelor, confirmarea că s-au terminat probele și echipamentul se poate reda în exploatare va fi făcută de personalul care a primit echipamentul cu mesaj la solicitarea

responsabilului cu probele din

partea unității de exploatare.

Retragerea din exploatare a echipamentelor pentru efectuarea de probe se va face conform prevederilor prezentului Regulament.

În cazul probelor cu un grad de complexitate mai mare este necesar ca programul privind probele, lucrările și manevrele care se vor efectua sa fie înaintat la centrul de dispecer cu autoritate de decizie cu cel puțin 10 (zece) zile înainte de lansarea cererilor de retragere din exploatare. În program sunt

cuprinse și atribuțiile, răspunderile

persoanelor angrenate în coordonarea și efectuarea probelor, lucrărilor și manevrelor.

Programul se întocmește de unitățile de exploatare, se vizează de

centrele de dispecer

cu competență/ comandă nemijlocită și se aprobă de

centrele de dispecer , care au echipamentele în autoritatea de

decizie.

Aprobarea programului de către

centrele de dispecer

are în vedere regimul de

funcționare al echipamentelor

și coordonarea manevrelor. Aprobarea cererilor de retragere din exploatare aferente se va face numai dupa aprobarea programului de probe.

La intocmirea programeleor de probe și stabilirea schemelor de probare cu tensiune a echipamentelor se au în vedere cel puțin urmatoarele aspecte:

-reducerea

impactului

unui

eventual

defect

al

echipamentului

probat

asupra sistemului/mediului;

- incercarea cu tensiune progresiva, unde acest lucru este posibil;

-reducerea numărului de manevre;

-asigurarea redundanței protecțiilor și întreruptoarelor de proba;

-importanța echipamentului probat;

-stabilirea/propunerea unor reglaje, configurații și logici de funcționare ale protecțiilor corespunzătoare echipamentului și schemei de probă;

-

verificarea fazării și sincronismului;

-

natura lucrărilor efectuate și impactul lor asupra echipamentului;

-

recomandările fabricantului echipamentelor

probate.

Conversația operativă la efectuarea manevrelor

În conversația operativă legată de manevre este obligatorie folosirea expresiilor/termenilor definite/definiți în prezentul Regulament .

În cazurile pentru care nu sunt definite expresii (termeni) în prezentul Regulament, se vor folosi expresii care trebuie să fie :corecte din punct de vedere tehnic ,cât mai scurte, expresive,

uniforme și care să evite apariția unor confuzii prin asemănare atunci când sunt auzite (mai ales prin telefon sau radio). În conversația operativă nu este permisă folosirea prescurtărilor; se vor pronunța cuvintele în intregime și corect. Limba oficială în care se poartă convorbirile operative este limba română, pentru uz intern, și

limba engleză, pentru uz extern. Pentru uz extern se pot folosi și alte limbi străine, de comun acord cu partenerii, dacă nu se creează confuzie în înțelegerea bilaterală.

Înregistrările operative

Constatările,

informațiile,

comunicările

și

anunțurile

operative

legate

de

manevre, funcționarea echipamentelor, avarii, accidente etc. se vor înscrie în evidențele (registrele) operative atât de persoana care le constată (le comunică), cât și de persoana care le primește, notându-se ora constatării,

comunicării

sau

primrii,

cui

i

s-au

comunicat

sau

de

la

cine

s-au

primit. Înscrierile/consemnările, toată documentația utilizată de personalul operativ și de comandă operativă în activitatea de conducere prin dispecer a SEN

se fac numai în limba româna. Excepție

face documentația privind liniile de interconexiune și relațiile cu vecinii care poate fi în limba engleză.

Atunci

cand se anunță sau se informează personalul tehnico-administrațiv ierarhic superior, se va nota obligatoriu numele acestuia, funcția și ora în conformitate cu procedurile în vigoare .

Dispozițiile și aprobările operative se vor înscrie în evidențele operative atât de persoana care le dă, cât și de persoana care le primește, notându-se ora, cui s-au dat, de la cine s-au primit.

În cazul executării manevrelor în baza unor foi de manevră de execuție, nu este necesară înscrierea în evidențele operative a dispozițiilor sau aprobărilor primite, a operațiilor executate, a confirmărilor făcute, toate acestea operându-se în foaia de manevră.

După executarea manevrei, se vor înscrie în evidențele operative ale instalației (zonei de

rețea)

executarea

acesteia, conform foii de manevră nr……………, ora începerii și terminării manevrei, configurația în care s-au adus echipamentele, starea operativă, precum și orele la care s- au executat operațiile care prezintă importanță în funcționarea sistemului electroenergetic, echipamentului respectiv, (închiderea sau deschiderea unor separatoare prin care se întrerup sau se restabilesc circuitele etc.).

În cazul executării manevrelor în baza unor foi de manevră de coordonare, nu este necesară înscrierea în evidențele operative ale

centrului de dispecer

respectiv a dispozițiilor, aprobărilor date sau primite, toate acestea operându-se în foaia de manevră. Se vor înscrie executarea manevrei, conform foii de manevră nr……., ora începerii și terminării manevrei, starea operativă, configurația în care s-au adus echipamentele respective, precum și orele la care s-au executat operațiile care

prezintă importanță în funcționarea sistemului electroenergetic, rețelei electrice, instalației sau consumatorilor.

Este obligatorie menționarea tuturor capetelor echipamentelor unde sunt închise CLP-uri, a capetelor rămase în stare separat vizibil sau sunt numai separatoare deschise precum și a tututor predărilor echipamentelor admitenților,

centrelor de dispecer

(confirmările acestora că se pot reda în exploatare).

In evidențele operative din instalații sau zone de rețea va fi consemnată starea operativă a echipamentelor prin expresiile definite în prezentul regulament, atunci cand se pot folosi acestea fără pericol de confuzie in caz contrar se va enumera detaliat poziția fiecărui element de comutație, blocajele efectuate la acestea automatizările sau protecțiile anulate etc.

În evidențele operative ale

centrelor de dispecer

(după cum

centrul

respectiv are echipamentul în comandă de coordonare, competență sau autoritate de decizie) se vor folosi expresiile definite în prezentul Regulament, pentru exercitarea comenzii de coordonare, a competenței și a autorității de decizie, fiind suficientă nominalizarea stării operative sau a situației echipamentelor printr-una din expresiile definite la nivelul comenzii de coordonare, competenței și autorității de decizie, atunci când se pot folosi acestea fără pericol de confuzie.

Este

obligatoriu,

la

nivelul

comenzii

de

coordonare,

înscrierea

tuturor

capetelor echipamentelor unde sunt închise CLP-uri (dacă acestea nu sunt toate operate de aceeași formație operativă) precum și a tuturor predărilor cu mesaj a echipamentelor persoanelor nominalizate in cererile de retragere din exploatare,

centrelor

de dispecer,

și a confirmărilor corespondente că echipamentele se pot reda în exploatare.

Când se folosesc

centre de dispecer

intermediare

,

care nu au în competență echipamentele, pentru transmiterea informațiilor, anunțurilor, dispozițiilor, aprobărilor, confirmărilor etc., acestea se vor înscrie complet în evidențele operative

ale

centrului de dispecer

intermediar, notându-se și de la cine se primesc, cui se transmit, și ora, minutul primirii/transmiterii. Când

centrul

de dispecer

intermediar dă o dispoziție personalului operativ, dispoziție pe care a primit-o de la

centrul de dispecer

în a cărei comandă de coordonare, competență sau autoritate de decizie se află echipamentul respectiv, va preciza și în contul cui se va executa dispoziția respectivă (notând aceasta și în evidențele sale operative).

Persoana care dă o dispoziție, aprobare etc. printr-un

centru de dispecer

intermediar va nota

și

centrul de dispecer

intermediar prin care dă dispoziția, aprobarea etc.

În situațiile în care condițiile tehnice ale sistemului de telecomunicații o impun, transmiterea dispozițiilor și confirmărilor, între

centrul de dispecer

având comanda de coordonare sau comandă nemijlocită și formația operativă , se poate efectua și prin intermediul personalului operativ

din

stațiile electrice

sau

zonele de rețea , dar cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

La înscrierile efectuate în evidențele operative, se admite folosirea numai a acelorași prescurtări ca și pentru înscrierile din foile de manevră.

Înscrierile din evidențele operative vor trebui făcute cu cerneală sau pastă tus fără să se lase loc liber între rânduri. Filele registrului folosit vor fi numerotate, înscriindu-se la sfârșitul acestuia numărul de file conținut dacă nu este în format electronic . Se pot folosi, pentru evidentele operative, registre operative electronice. Principiile de organizare a registrelor operative electronice trebuie sa aiba în vedere prevederile prezentului regulament. Scopul registrelor operative electronice este de a usura munca personalului de comanda operativă sau personalul operativ, a impiedica pe cat posibil consemnarile eronate, a usura accesul la informatii și a facilita prelucrarea stațistica a informatiilor.

Modificări ale înscrierilor nu se pot face decât de aceeași persoană care a făcut înscrierea respectivă, sau de o alta persoana cu aceleas drepturi operative dar care a constatat eroarea Acestea vor fi făcute distinct și în așa fel

încât să se poată citi clar înscrierea inițială. Cel care face modificarea va semna și va trece data și ora la care a făcut modificarea.

În timpul lichidării avariilor chiar dacă există un sistem pentru înregistrarea convorbirilor, se vor face înscrierile necesare în evidențele operative; dacă nu se dispune de timpul necesar înscrierii complete, se vor face într-o formă simplificată care insa va evidenția toate evenimentele, informațiile, dispozițiile, aprobările etc. principale și relevante în desfășurarea lichidarii

avariei , urmând ca, atunci când se timpul permite, să se completeze încrierile cu toate amănuntele necesare.

În cazul existenței instalațiilor de înregistrare automată a convorbirilor operative, acestea vor. fi utilizate pentru completarea înscrierilor din evidențele operative, analiza desfășurării evenimentelor/ manevrelor, corectitudinea dispozițiilor/ confirmărilor date/ primite etc.

Schema normală de funcționare

a instalațiilor sistemului electroenergetic, conținutul, întocmirea, aprobarea, valabilitatea și circulația sunt cele prevăzute în RCD.

Schema normală de funcționare

la nivel de instalație va evidenția toate elementele, aparatajul primar al instalațiilor respective precum și automatizările figurate în mod simbolic (AAR,

RAR, RABD, ASS etc.) care trebuie cunoscute pentru desfășurarea în condiții optime a activității operative.

Documentele aflate în instalații trebuie să conțină schemele operative ale conexiunilor electrice în curent alternativ și continuu, la toate nivelurile de tensiune, evidența automatizărilor și protecțiilor prin relee precum și reglajele acestora .

Aprobarea

schemelor normale de funcționare

de către

centrul de

dispecer

se referă numai la echipamentele care sunt în autoritatea sa de conducere operativă, în limitele sarcinilor și responsabilităților ce decurg din exercitarea acestora.

Schemele normale de funcționare

vor intra în vigoare la data stabilită de

centrul

de dispecer

cu autoritate de decizie. Orice neconcordanță între configurația în care se află echipamentele și noua

schemă normală de funcționare

constituie abatere de la

schema normală de funcționare ,

și, până la aducerea echipamentelor în configurația prevăzută de noua schemă, această configurație va fi considerată abatere de la schema normală și se va consemna ca atare în documentele operative.

Personalul operativ trebuie să comunice personalului de comandă operativă abaterile de la

schema normală de funcționare . Manevrele pentru aducerea la configurația prevăzută de

schema normală de funcționare

se fac prin foi de manevră programate normal.

Orice modificare care apare în

schema normală de funcționare

în cursul perioadei de valabilitate se poate face numai cu aprobarea

centrului de dispecer

cu autoritate de decizie.