Decizia nr. 1073/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu

art. 13 - anexa A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Costinel Claudiu Minea în Dosarul nr. 2.464/101/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin

Legea nr. 330/2009 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.464/101/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu

art. 13 - anexa A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Costinel Claudiu Minea într-o cauză având ca obiect pretenții bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd coeficienți de multiplicare diferiți în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se arată că atât judecătorii, cât și procurorii au statut constituțional, precum și incompatibilități sau interdicții similare, iar accesul în magistratură se desfășoară după o procedură identică, ceea ce reclamă o identitate de tratament juridic și în ceea ce privește coeficienții de multiplicare între cei aplicabili procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) coroborat cu lit. A pct. 13 (și nu art. 13, cum, în mod greșit, a reținut instanța de judecată) din anexa la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, prevederi asupra cărora Curtea, prin prezenta decizie, urmează să se pronunțe. Acestea au următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (1): "Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de

art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.";

- Lit. A pct. 13 din anexa la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

stabilește coeficienții de multiplicare pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești și ale art. 132 alin. (1) și (2) privind statutul procurorilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au fost abrogate prin

art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Soluția legislativă criticată nu a fost preluată de noua reglementare legală, astfel încât, potrivit anexei nr. VI/1 - Coeficienții de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, atât procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și judecătorii din cadrul Înaltei Curți de casație și Justiție au același coeficient de ierarhizare.

Distinct de cele de mai sus, Curtea observă că pentru anul 2010, în domeniul justiției, indemnizațiile de încadrare se calculează în funcție de indemnizația aflată în plată la 31 decembrie 2009, și nu în funcție de anexa nr. VI/1 la

Legea cadru nr. 330/2009 . Această situație nu poate însă duce la angajarea competenței Curții Constituționale la a controla constituționalitatea unei ordonanțe de urgență abrogate expres și care, în momentul de față, ultraactivează, deci doar produce efecte pe viitor în virtutea

Legii-cadru nr. 330/2009 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) coroborat cu lit. A pct. 13 din anexa la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Costinel Claudiu Minea în Dosarul nr. 2.464/101/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010.