Decizia nr. 1538/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. 1 lit. a) și art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. 1 lit. a) și art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Crișu și Constantin Florin Preda în Dosarul nr. 870/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece, în esență, se solicită modificarea textelor legale contestate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 870/90/2009, Tribunalul Vâlcea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 386 alin. 1 lit. a) și art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Crișu și Constantin Florin Preda.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece nu se determină dacă în accepțiunea noțiunii de "parte" intră și intimatul față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită la judecarea recursului, și care formulează contestație în anulare pentru lipsa de procedură de citare cu un alt intimați față de care decizia pronunțată în recurs a fost favorabilă.
De asemenea, arată că dispozițiile art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală îngrădesc în mod nejustificat posibilitatea procurorului să formuleze contestație în anulare și pentru celelalte motive în afară de cele prevăzute la literele c) și d) ale art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Tribunalul Vâlcea - Secția penală opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 386 alin. 1 lit. a) - Cazurile de contestație în anulare și art. 387 alin. 1 - Cererea de contestație, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
- Art. 386 alin. 1 lit. a): "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;";
- Art. 387 alin. 1: "Contestația în anulare poate fi făcută de oricare dintre părți, iar contestația pentru motivele prevăzute în art. 386 lit. c) și d), și de procuror."
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, autorii acesteia nu formulează critici de neconstituționalitate, ci consideră că prevederile art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală nu sunt de natură să ofere procurorului posibilitatea de a promova și în alte situații calea extraordinară de atac a contestației în anulare. Rezultă, așadar, că se critică o omisiune de reglementare fără relevanță constituțională. Or, potrivit
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sunt neconstituționale prevederile legilor, tratatelor internaționale, regulamentelor Parlamentului și ordonanțelor Guvernului care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. De altfel, competența de legiferare aparține, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentului, motiv pentru care excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate, ci evidențiază neregularități referitoare la aplicarea și interpretarea legii constând în definirea noțiunii de "parte" care are calitatea procesuală de a promova calea de atac a contestației în anulare. Or, aspectele legate de corecta sau greșita aplicare și înțelegere a textului legal criticat excedează, de asemenea, competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 146 din Constituție, se pronunță numai în limitele acolo instituite.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. 1 lit. a) și art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Crișu și Constantin Florin Preda în Dosarul nr. 870/90/2009 al Tribunalului Vâlcea - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.