Legea nr. 257/2010

Anexa (Anexa la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2009 )

Scadențar rambursare Aranjament stand-by

(DST)

Data

rambur

sărilor

TOTAL

Tranșa I

Tranșa II

Tranșa III

Tranșa IV

Tranșa V

Tranșa VI

Tranșa VII

Tranșa VIII

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

MFP

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

MFP

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

BNR

suma de

rambursat

aferentă

BNR

6 aug

2012

546.250.000

546.250.000

6 nov

2012

546.250.000

546.250.000

23 dec.

2012

214.750.000

107.375.000

107.375.000

6 feb

2013

546.250.000

546.250.000

23 mart

2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

6 mai

2013

546.250.000

546.250.000

23 mai

2013

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

23 iun

2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

6 aug

2013

546.250.000

546.250.000

23 aug

2013

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

23 sept

2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

7 oct

2013

96.000.000

96.000.000

6 nov

2013

546.250.000

546.250.000

23 nov

2013

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 dec

2013

96.125.000

96.125.000

23 dec

2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

7 ian

2014

96.000.000

96.000.000

6 feb

2014

546.250.000

546.250.000

23 febr

2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 mart

2014

192.250.000

96.125.000

96.125.000

23 mart

2014

214.750.000

107.375.000

107.375.000

7 apr

2014

96.000.000

96.000.000

6 mai

2014

546.250.000

546.250.000

23 mai

2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 iun

2014

301.500.000

96.125.000

96.125.000

109.250.000

23 iun

2014

214.750.000

107.375.000

107.375.000

7 iulie

2014

96.000.000

96.000.000

23 aug

2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 sept

2014

301.500.000

96.125.000

96.125.000

109.250.000

23 sept

2014

214.750.000

107.375.000

107.375.000

7 oct

2014

96.000.000

96.000.000

23 nov

2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 dec.

2014

301.500.000

96.125.000

96.125.000

109.250.000

7 ian

2015

96.000.000

96.000.000

23 febr

2015

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 mart

2015

301.500.000

96.125.000

96.125.000

109.250.000

7 apr

2015

96.000.000

96.000.000

15 iun

2015

301.500.000

96.125.000

96.125.000

109.250.000

7 iulie

2015

96.000.000

96.000.000

15 sept

2015

301.500.000

96.125.000

96.125.000

109.250.000

15 dec

2015

205.375.000

96.125.000

109.250.000

15 mart

2016

109.250.000

109.250.000

Sub-

total

859.000.000

859.000.000

704.500.000

704.500.000

383.000.000

383.000.000

TOTAL

11.443.000.000

4.370.000.000

1.718.000.000

1.409.000.000

766.000.000

768.000.000

769.000.000

769.000.000

874.000.000

NOTĂ:

Datele efectuării rambursărilor aferente tranșelor VI-VIII sunt estimative și vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENȚIE

Dl Dominique Strauss-Kahn

București, 16 iunie 2010

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Programul cuprinzător anticriză susținut de Fond, UE și Banca Mondială a continuat să joace un rol crucial în normalizarea condițiilor financiare menite să conducă la inversarea dezechilibrelor economice și pregătirea redresării economice. În pofida acestor îmbunătățiri, condițiile s-au dovedit a fi mai dificile decât am anticipat. Activitatea economică a continuat să fie marcată de recesiune în ultimele luni, datorită atât cererii interne reduse, cât și unei reveniri lente a partenerilor comerciali ai României. Incertitudinile legate de criza din Grecia au condus de asemenea la o creștere a riscurilor de piață. Prin urmare, ne așteptăm acum ca redresarea economică să devină vizibilă mai târziu în cursul acestui an și proiectam o creștere economică în jur de zero sau ușor negativă în 2010.

2. Creșterea economică mai slabă și dificultățile în colectarea veniturilor, precum și presiunile asupra anumitor categorii de cheltuieli publice au creat probleme în atingerea țintelor noastre fiscale. Cu toate acestea, performanțele noastre în ceea ce privește celelalte ținte cantitative și programul de reforme structurale au fost însemnate (tabelele 1 și 2):

● Criteriile de performanță cantitativă și mecanismul de consultare pe inflație. Criteriile de performanță cantitativă privind activele externe nete și garanțiile guvernamentale, precum și criteriul permanent de performanță privind neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite. Țintele indicative privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat pentru sfârșitul lunii martie 2010 și cele cu privire la soldul financiar al întreprinderilor de stat (ÎS) cu cele mai mari pierderi au fost de asemenea îndeplinite. În plus, inflația a rămas în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflație pe tot parcursul perioadei. Criteriul de performanță privind deficitul bugetului general consolidat a fost ratat cu o marjă foarte mică, ca și criteriul de performanță cantitativă în ce privește ținta de arierate a bugetului general consolidat pentru finele lunii martie (vezi paragraful 3 de mai jos).

● Criterii structurale de referință. Legea responsabilității fiscale a fost aprobată de Parlament în luna martie și este în curs de implementare. Modificările aduse legislației bancare și celei privind procedura de lichidare pentru consolidarea cadrului de închidere a băncilor au fost de asemenea adoptate în martie 2010. În plus, legislația și reglementările interne necesare pentru punerea în aplicare a reformelor administrației fiscale au fost adoptate prin ordonanță de Guvern în luna aprilie. Discutarea în Parlament a legislației privind reforma sistemului de pensii se află într-un stadiu avansat și ne așteptăm ca acesta să o adopte până la sfârșitul lunii iunie. Totodată, am înregistrat progrese semnificative în procesul de elaborare a legislației de implementare a legii salarizării unitare, precum și în ceea ce privește alte criterii structurale de referință din cadrul programului.

3. Având în vedere aceste rezultate - și acțiunile suplimentare și corective prezentate în această scrisoare -, solicităm finalizarea celei de-a patra evaluări în cadrul Acordului stand-by. Solicităm o derogare pentru criteriul de performanță de la finele lunii martie privind arieratele bugetului general consolidat și pentru balanța bugetului general consolidat și că aceste criterii, precum și un adjustor al criteriului active nete externe să fie modificate până la finele lunii iunie 2010, așa cum se propune în tabelul 1 atașat.

4. Credem că politicile stabilite în scrisorile din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010 și în această scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Așa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și a Comisiei Europene informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

Cadrul macroeconomic pentru 2010

5. Activitatea economică rămâne slabă și, contrar așteptărilor anterioare, creșterea economică s-a menținut negativă în primul trimestru al anului 2010. Aceasta reflectă în principal cererea internă slabă, precum și condițiile meteorologice nefavorabile de la începutul anului 2010. Anticipăm acum o îmbunătățire a creșterii economice mai târziu în cursul anului, cu toate că incertitudinile de pe piețele externe rămân considerabile. Totuși, pentru întreg anul 2010 anticipăm o creștere economică aproape de zero sau ușor negativă. Inflația a scăzut de la 4,7 procente la sfârșitul anului 2009 la 4,4 procente la sfârșitul lunii mai, menținându-se în intervalul interior de inflație stabilit cu Fondul. La sfârșitul anului 2010 ne așteptăm ca inflația să scadă în continuare la aproximativ 3 3/4 procente datorită cererii interne slabe și implementării unei politici monetare prudente. Redresarea mai slabă a cererii interne a diminuat importurile și prognozăm acum un deficit de cont curent de circa 5 procente din PIB pentru 2010, comparativ cu nivelul estimat anterior de 5 'bd procente. Fluxurile de capital în 2010 rămânând în mare parte neschimbate față de previziunile noastre inițiale, ne așteptăm ca activele externe nete (AEN) să fie mai mari cu aproximativ 1 miliard de euro față de ținta stabilită pentru sfârșitul anului 2010. Cu toate acestea, ținta cu privire la AEN nu va fi revizuită în creștere, pentru a oferi Băncii Naționale a României (BNR) o mai mare flexibilitate în a răspunde unor turbulențe neașteptate ale pieței.

Sectorul fiscal

6. Un obiectiv central al programului este acela de a întări angajamentul nostru în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice prin limitarea deficitului fiscal și o reducere credibilă a acestuia pe termen mediu. În acest scop, bugetul anului 2010 a fost conceput pentru a atinge un deficit de aproape 6 procente din PIB, cu aproximativ 1 'bd puncte procentuale din PIB mai mic decât în anul precedent. Din păcate, mai mulți factori au pus în pericol acest obiectiv. În primul rând, revizuirea în jos a PIB-ului estimat înseamnă că țintele inițiale vor conduce la un deficit bugetar ca pondere în PIB ceva mai mare decât cel inițial. În al doilea rând, redresarea economică sub așteptări a redus colectarea veniturilor și a majorat cheltuielile pentru ajutorul de șomaj, în special în primul trimestru. În al treilea rând, se pare că există probleme generate de creșterea evaziunii fiscale, veniturile încasate fiind în scădere pentru mai multe impozite importante (în special accize și TVA). Veniturile fiscale cumulate sunt considerabil mai mici decât cele proiectate inițial (cu 0,8 procente din PIB la sfârșitul lunii aprilie). Bugetul anului 2010 prevedea venituri nefiscale de 2,4 miliarde lei provenind din rambursarea creditului acordat Rompetrol. Cu toate acestea, plata efectivă este incertă. Negocierile cu privire la graficul de rambursare vor fi încheiate până la data următoarei evaluări. În cele din urmă, deși cheltuielile bugetului general consolidat au fost menținute mult sub nivelurile programate în efortul de a atinge țintele fiscale convenite cu FMI și UE pentru trimestrul I, presiunile existente pe partea de cheltuieli curente continuă să se acumuleze, în special pe partea de pensii, transferuri sociale și bunuri și servicii. Aceste presiuni au determinat depășirea țintei de arierate ale bugetului general consolidat și au generat o disponibilitate redusă a resurselor pentru investiții. Conjugați, acești factori pun în pericol realizarea țintei de deficit bugetar în anul 2010. În cadrul unui scenariu de bază, fără modificări de politici, deficitul fiscal ar ajunge la 9 procente din PIB la sfârșitul anului 2010, cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decât cel programat.

7. Având în vedere incertitudinile de pe piețele internaționale și necesitatea de a demonstra angajamentul nostru ferm pentru o politică bugetară sustenabilă, Guvernul se angajează să ia măsuri suplimentare dificile, dar necesare, pentru a reduce deficitul fiscal la 6,8 procente din PIB 2009 (care corespunde cu 6,5 procente din PIB înainte de revizuirile acestuia).

● Pe partea de cheltuieli, vom implementa până la 1 iunie:

(i) o reducere cu 25 procente a salariilor, sporurilor și altor plăți de natură salarială pentru toți angajații din sectorul public (1 procent din PIB în acest an);

(îi) o reducere de 15 procente a pensiilor și altor transferuri sociale (1 procent din PIB);

(iii) reducerea transferurilor către autoritățile locale (0,3 procente din PIB); și

(iv) reducerea în continuare a subvențiilor pentru încălzire (0,03 procente din PIB). Economii suplimentare se vor realiza prin înghețarea temporară a pensionărilor anticipate, prin controale stricte privind pensiile de invaliditate nou-acordate și prin aprobarea unui nou sistem care să reglementeze plata "stimulentelor" (plăți de tipul celor nesalariale acordate anumitor ministere). Am redus deja numărul angajaților din sectorul bugetar cu aproximativ 20.000 de persoane în 2010 și intenționăm să continuăm raționalizarea personalului în lunile următoare. Schimbările structurale din sistemul de sănătate, pensii, educație și finanțe publice locale vor genera, de asemenea, economii (vezi paragrafele 12 și 17-20).

● Pentru a spori veniturile bugetare, vom lua următoarele măsuri:

(i) o lărgire a bazei de impunere pentru impozitul pe venit și a bazei de contribuții sociale [după cum se precizează în Memorandumul tehnic de înțelegere (MTÎ)];

(îi) introducerea unui impozit pe cifra de afaceri (clawback) pentru distribuitorii de medicamente.

● Punerea în aplicare a măsurilor pe partea de cheltuieli enumerate la pct. (i)-(iii) și a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui o acțiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. De asemenea, în următoarele luni, vom lua măsuri suplimentare de reducere a numărului de angajați în sectorul public. Dacă aceste acțiuni se dovedesc insuficiente pentru a atinge ținta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor și taxelor, în funcție de necesități.

8. Pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societății, vom menține neschimbat nivelul salariului minim și pe cel al pensiei minime și niciun salariu sau pensie nu va fi diminuat(ă) sub acest nivel. De asemenea, vom reforma programele noastre de asistență socială în vederea eficientizării acestora și a unei mai bune direcționări a lor către cei săraci și nevoiași. În acest context, schema de venit minim garantat (VMG), care este unul dintre programele cele mai bine direcționate, va fi exceptată de la reducerea de 15 procente, în timp ce alte programe - mai puțin eficiente - vor fi reduse cu mai mult pentru a realiza reducerea de cheltuieli pe ansamblu. Mai concret, vom reduce sau vom direcționa mai bine alocația pentru familia monoparentală, precum și alocația complementară pentru copii, așa cum am convenit cu Banca Mondială. În paralel, vom lucra în continuare la reducerea scăpărilor din programul VMG și alte programe sociale pentru a mări impactul acestora de combatere a sărăciei.

9. Încrederea generată de respectarea programului, conjugată cu îmbunătățirea condițiilor de piață, ne-a permis în ultimele luni să îmbunătățim profilul de maturitate al datoriei publice și să reducem semnificativ randamentele noilor împrumuturi. Pentru a dezvolta capacitatea noastră de a răspunde flexibil la posibile viitoare perturbări ale pieței, intenționăm să creștem în continuare gradual tamponul (buffer-ul) financiar al Trezoreriei la aproximativ 4 luni de finanțare a deficitului și de răscumpărare a datoriei publice.

10. Stocul arieratelor de plăți interne a crescut de la ultima evaluare. Realizăm perfect cât de importantă este neacumularea altor arierate și eliminarea stocului existent. La nivelul autorităților locale, amendamentele aduse legii finanțelor publice locale (vezi paragraful 12) vor împiedica acumularea de arierate pe viitor. Cea mai mare parte a arieratelor la nivel local sunt către furnizori și intenționăm să încheiem acorduri de swap cu autoritățile locale pentru a putea stinge astfel datoriile reciproce. La nivel central, cea mai mare parte a arieratelor fiind în sectorul de sănătate, vom implementa un plan de restructurare a acestuia (vezi paragraful 18). Pentru a îmbunătăți mecanismele de monitorizare și control în vederea eliminării arieratelor, atât la nivel central, cât și la nivel local, vom integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăți în Trezorerie (criteriu de referință structural pentru finele lunii martie 2011). Această legătură ne va permite să urmărim angajamentele și va contribui la gestionarea și controlul bugetului. În final, vom solicita ministerelor ordonatoare să monitorizeze unitățile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele de angajament și să aplice sancțiuni împotriva acelor instituții și persoane care depășesc plafoanele.

Reforme fiscale

11. Suntem ferm hotărâți să implementăm Legea responsabilității fiscale (LRF) aprobată de către Parlament la sfârșitul lunii martie 2010. Consiliul fiscal este în curs de constituire și ne vom asigura că membrii Consiliului și ai Secretariatului vor beneficia de personal complet, cu calificările necesare, cât se poate de curând. Suntem în curs de elaborare a Strategiei fiscale (SF) pentru perioada 2011-2013 și o vom înainta Parlamentului până la finele lunii iunie. Această strategie va cuprinde obiectivul de realizare a unei ținte de deficit fiscal de până la 4,4 procente din PIB în 2011 și va elimina al 13-lea salariu plătit angajaților din sectorul public. Vom limita totodată fondul de salarii în 2011 la 39 miliarde lei și vom stabili o limită de 1.290.000 total angajați în sectorul public la începutul anului 2011. Pentru a încuraja disciplina bugetară, ierarhizarea după priorități a proiectelor și sporirea eficienței, Ministerul Finanțelor Publice va transmite limite orientative de cheltuieli ordonatorilor primari de credite în procesul de elaborare a SF. Vom stabili o legătură între SF și procesul bugetar anual și vom înființa o echipă de analiză sprijinită de Cabinet, care să analizeze propunerile de buget ale ministerelor ordonatoare, să preseze aceste ministere în direcția îmbunătățirii propunerilor lor și creșterii productivității, a ridicării calității serviciilor oferite și a reglementărilor în conformitate cu cerințele LRF și a realizării unui raport privind reducerile de cheltuieli generatoare de eficiență care să fie încorporat în bugetul anului 2011.

12. Pentru a întări disciplina fiscală a autorităților locale și a menține stabilitatea macrofiscală, suntem în curs de a amenda legea finanțelor publice locale. Amendamentele vor include:

(i) modificări ale definiției juridice a bugetului echilibrat, de la o definiție bazată pe veniturile și cheltuielile bugetate către una bazată pe veniturile realizate și cheltuielile angajate;

(îi) reflectarea într-o singură lege a tuturor reglementărilor privind împrumuturile contractate la nivel local și introducerea unor limite prudențiale suplimentare, cum ar fi limita stocului de datorie și condiția de a avea excedent operațional în anii anteriori contractării împrumutului;

(iii) aprobarea de limite multianuale pentru împrumut și pentru transferurile destinate investițiilor de la bugetul de stat, în vederea îmbunătățirii bugetării multianuale de capital; și

(iv) introducerea de sancțiuni relevante din LRF (criteriu de performanță structural pentru finele lunii septembrie 2010). Pentru a ne conforma cu Legea salarizării unitare, vom aplica limite privind fondul de salarii în conformitate cu standardele de personal la nivelul autorităților locale.

13. Sunt necesare eforturi de administrare fiscală sporite pentru a combate problema scăderii veniturilor colectate pe parcursul recesiunii. În prima etapă, eforturile noastre s-au concentrat pe fraudă și nerespectarea legii în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creștere și prin sporirea controlului marilor contribuabili; cadrul de reglementare necesar pentru a susține aceste eforturi a fost aprobat de Guvern în luna aprilie 2010. În a doua etapă, ne vom concentra pe contribuabilii persoane fizice cu venituri mari și vom dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente de control în vederea identificării veniturilor nedeclarate. În mod deosebit, vom amenda Codul fiscal și Codul de procedură fiscală în sensul:

(i) acordării Agenției Naționale de Administrare Fiscală a dreptului de acces la evidențele bancare și la evidențele părților terțe, după notificarea corespunzătoare și ulterior parcurgerii procesului cuvenit, pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului;

(îi) revizuirea definițiilor venitului, pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor provenite din orice sursă neexceptată prin lege;

(iii) întărirea obligației de declarare a venitului; precum și

(iv) întărirea dreptului de control în vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de performanță structural pentru finele lunii noiembrie 2010). Vom înființa de asemenea un serviciu special ce va avea ca sarcină coordonarea aspectelor legate de impunerea fiscală a persoanelor fizice cu venituri mari și dezvoltarea inițiativelor sau a proiectelor pentru a identifica, cuantifica sau îmbunătăți conformarea în segmentul persoanelor fizice cu venituri mari.

14. Pentru a combate evaziunea fiscală și contrabanda și pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și taxelor, vom întreprinde următoarele măsuri până la finele lunii iunie:

● în ceea ce privește TVA:

(i) vom stabili standarde minime comune de înregistrare și scoatere din evidențe a contribuabililor ce desfășoară operațiuni intracomunitare, mai ales achiziții de bunuri; și

(îi) vom crea un registru al operatorilor intracomunitari;

● vom stabili garanții pentru achizițiile intracomunitare de bunuri cu risc ridicat de fraudă fiscală;

● vom revizui regimul de autorizare a operatorilor care desfășoară activități cu bunuri aflate în regim suspensiv de accize prin introducerea unor condiții mai stricte, inclusiv stabilirea unei garanții obligatorii pentru producerea, procesarea și deținerea acestor bunuri;

● vom revizui condițiile de transfer de părți sociale/acțiuni în cadrul companiilor, precum și reglementările ce guvernează răspunderea administratorilor, acționarilor și terților în vederea combaterii riscului de fraudă;

● vom amenda cadrul legal ce guvernează comercializarea bunurilor în regim duty-free, inclusiv prin impunerea unei limitări a cantității pentru anumite bunuri accizabile comercializate în regim duty-free, prin sporirea supravegherii magazinelor de tip duty-free, prin introducerea obligativității timbrării bunurilor accizabile comercializate în magazinele de tip duty-free, prin înăsprirea condițiilor de autorizare a magazinelor de tip duty-free și de păstrare a autorizațiilor deja acordate, prin revizuirea faptelor ce constituie contravenții și a celor ce atrag revocarea autorizației și majorarea taxelor de funcționare;

● vom îmbunătăți legislația privind utilizarea caselor electronice de marcat;

● vom îmbunătăți legislația privind organizarea și desfășurarea activităților de jocuri de noroc; și

● vom consolida prevederile legislative în vederea asigurării unei protecții legale sporite angajaților din sectorul public care își îndeplinesc atribuțiile cu bună-credință.

15. În domeniul monitorizării și controlului companiilor de stat ce generează cele mai mari pierderi s-au realizat unele progrese. Se impune însă un efort mai cuprinzător în tratarea costurilor bugetare și arieratelor acestora. Așadar, Guvernul va reactiva în mod agresiv programul său de privatizare, mai ales în domenii precum industria, energia, transportul, turismul și agricultura. Vom lua următoarele măsuri suplimentare:

(i) lichidarea companiei energetice Termoelectrica prin separarea activelor viabile și închiderea restului companiei până la finele lunii iunie 2011;

(îi) privatizarea companiei de căi ferate - marfă până la finele lunii martie 2011. Agenția de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va finaliza vânzarea celor 18 companii mici aflate integral în portofoliul său în cursul anului 2010 și va vinde participările minoritare pe care le deține în cel puțin 150 de alte companii. Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri va iniția de asemenea vânzarea participărilor minoritare în mai multe companii aflate sub controlul său. În cele din urmă, în conformitate cu reglementările UE privind concurența, vom retrage treptat subvențiile pentru extracția de cărbune până la finele anului 2010 și vom elabora o strategie de ieșire care să fie desfășurată pe următorii 5 ani.

16. Legea salarizării unitare a fost aprobată și este în vigoare; ea a avut deja ca rezultat o reducere a presiunilor de majorare a cheltuielilor cu salariile, prin eliminarea unor sporuri și plafonarea altora. Elaborarea legislației de implementare a legii salarizării unitare pentru a implementa în totalitate noile trepte de salarizare unitară la nivelul întregului sector public este în desfășurare. Vom agrea textul acestei legislații cu instituțiile financiare internaționale (IFI) înainte ca acesta să fie înaintat Parlamentului, având ca scop aprobarea acestuia prin lege până la finele lunii septembrie 2010 (criteriu de referință structural).

17. Legea privind reforma pensiilor, aflată în prezent în Parlament, va genera economii semnificative în anii ce vor urma, contribuind la aducerea sistemului de pensii la o situație financiară mai sustenabilă. Cu toate acestea, în ultimele luni s-a înregistrat o creștere a costurilor cu pensiile, datorită unei creșteri bruște a numărului de persoane ce s-au pensionat anticipat și a cererilor de pensii de invaliditate. Beneficiarii de pensii de invaliditate reprezintă acum aproape 4 'bd procente din forța de muncă și acest număr a crescut rapid în ultimii ani. Se anticipează că majorarea numărului de solicitări de pensionare va spori deficitul bugetului de pensii din acest an cu peste 'bd de procent din PIB, acesta ajungând la peste 2 'bc procente din PIB. Pentru a aduce situația financiară pe termen scurt a sistemului sub un control mai bun, vom aproba reglementări legislative care să permită acordarea de noi pensii de invaliditate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Pe termen imediat, vom interzice, de asemenea, pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi privind reforma sistemului de pensii în 2011.

Sectorul sănătate

18. Reformele în sistemul public de asistență medicală sunt esențiale pentru eficientizarea serviciilor și pentru un mai bun control al cheltuielilor publice. Pentru a ajuta la îmbunătățirea fluxului de venituri din sistemul sanitar și pentru soluționarea stocului de arierate, suntem în continuare hotărâți:

(i) să introducem până anul viitor taxele aferente serviciilor care se plătesc de către pacienți;

(îi) să reducem drastic exceptările de la plata acestor taxe comparativ cu planul inițial;

(iii) să implementăm impozitul pe cifra de afaceri planificat (clawback) pentru distribuitorii de medicamente;

(iv) să reducem numărul de paturi în spitale cu 9.200.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor lua de asemenea toate măsurile ce se impun pentru a asigura funcționarea sistemului de sănătate în limitele alocărilor bugetare stabilite în bugetul pe anul 2010. Vom demara de asemenea reforme structurale profunde în sectorul de asistență medicală, în consultare cu Banca Mondială. Primul punct al acestor reforme presupune reducerea costurilor produselor farmaceutice prin promovarea unei treceri în consum către medicamentele generice și prin recentralizarea achiziției de medicamente mai ales pentru programele naționale. Al doilea punct presupune eficientizarea serviciilor prestate de spitale și a managementului acestora și include:

(i) descentralizarea administrării pentru cele mai multe spitale la autoritățile locale;

(îi) introducerea unui nou mecanism de finanțare a spitalelor, bazat pe standarde de cost pe tipuri de spital, cofinanțarea de la autoritățile locale și stabilirea de plafoane pentru cheltuielile cu salariile, pentru a se limita depășirile de cheltuieli; și

(iii) reformarea sistemului de asistență de urgență pentru a se elimina bazarea excesivă pe sistemul de asistență primară. Aceste reforme vor fi aprobate prin ordonanță de urgență până la finele lunii iulie 2010.

Piața muncii și educație

19. Pentru a îmbunătăți competitivitatea pe termen lung a economiei românești, întreprindem reforme în domeniul educației și al pieței muncii, cu scopul de a ridica nivelul de eficiență și productivitate. Vom introduce până la finele anului 2010 un cod al muncii revizuit și o legislație revizuită privind contractele colective de muncă, cu scopul de a spori flexibilitatea timpului de lucru și de a reduce costurile angajării și concedierii, prin contracte mai flexibile. Ne propunem, de asemenea, să permitem o flexibilitate mai mare în ceea ce privește salariile. De asemenea, Guvernul va identifica și va aplica măsuri de combatere a evaziunii fiscale pe piața forței de muncă cu scopul de a îmbunătăți colectarea contribuțiilor sociale.

20. Guvernul român vizează îmbunătățirea calității educației, sporirea productivității sistemului educațional și reducerea cheltuielilor publice. Introducerea, începând cu 1 ianuarie 2010, a finanțării per capita asigură predictibilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a salariilor în sectorul educație. În același timp, pe baza Pactului național pentru educație agreat la nivel politic, Guvernul a înaintat Parlamentului noua Lege a educației ce stabilește o gestionare financiară sănătoasă a resurselor, atât pentru salarii, cât și pentru cheltuielile școlilor. Această lege va conduce totodată la o optimizare a rețelei școlare.

Sectorul financiar

21. Recesiunea a marcat sistemul bancar din România, dar nivelurile de solvabilitate se mențin ridicate. Băncile se confruntă cu presiuni legate de calitatea activelor și de costurile de provizionare în creștere, care le restrâng profiturile. Împrumuturile neperformante (ÎNP) au crescut la 17,2 procente (reprezentând împrumuturi și dobânzi clasificate ca îndoielnice sau generatoare de pierderi) în martie 2010, iar acordarea de împrumuturi către sectorul privat a continuat să se contracte. Rata de deteriorare a calității activelor se reduce însă, ceea ce sugerează că deteriorarea s-ar putea să fi ajuns la nivelul maxim. Sistemul bancar continuă să fie bine capitalizat după plata majorărilor de capital la care s-au angajat băncile, ceea ce a generat o rată de adecvare a capitalului de 14,7 procente la nivelul sistemului, toate băncile având o rată de peste 10 procente. Cele mai mari bănci străine au respectat în linii mari condițiile Inițiativei de coordonare a băncilor europene (ICBE). Deși expunerea individuală a băncilor a fluctuat, ca grup, până la finele lui martie 2010, cele 9 bănci și-au menținut expunerea pentru România la nivelul celei din luna martie 2009.

22. Ca și alte bănci centrale europene, ne-am pregătit pentru posibilitatea unor efecte care să derive din volatilitatea piețelor și am realizat planuri de contingență pentru a putea să rezolvăm episoadele de posibile tensiuni financiare. Am îmbunătățit monitorizarea lichidității prin raportarea maturităților la active și pasive, defalcate pe valute. Am revizuit condițiile existente de acordare de împrumuturi de urgență și am extins garanțiile colaterale eligibile pentru toate operațiunile de refinanțare, pentru a include titlurile guvernamentale în euro emise pe piața națională și, imediat ce anumite aspecte tehnice nerezolvate vor fi clarificate, le vom extinde în continuare pentru a include obligațiunile emise de IFI cotate la Bursa de Valori Mobiliare București și eurobondurile emise de Guvernul României. Pentru a continua dezvoltarea abordării noastre deja complexe în domeniul testării la stres, am solicitat asistență tehnică de la Departamentul de piețe monetare și de capital al FMI, cu scopul de a îmbunătăți metodologiile noastre de testare la stres în diferite domenii.

23. Ne menținem angajamentul de a îmbunătăți sistemul de lichidare a instituțiilor financiare cu probleme. Am actualizat normele legale naționale în conformitate cu cerințele UE de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor-problemă. Am dezvoltat, de asemenea, competențele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri, inclusiv achiziționarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor. Criteriul structural de referință pentru luna martie 2010 referitor la amendarea regimului de insolvență a băncilor a fost îndeplinit.

24. Ne menținem angajamentul de a promova în continuare stabilitatea financiară prin majorarea resurselor pentru Fondul de garantare a depozitelor (FGD). Rata de acoperire vizată pentru finanțarea prealabilă va fi majorată la 2 procente. Pentru a realiza această țintă, în timp cotele de contribuție netă ale băncilor vor fi stabilite la 0,3 procente începând din anul 2011 și liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referință pentru septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanță a FGD pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului și nici angajații instituțiilor de credit nu participă în Consiliul de administrare al FGD (finele lunii septembrie 2010). Pentru garantarea depozitelor am acordat același rang de prioritate de care beneficiază creanțele depozitarilor (criteriu structural de referință pentru finele lunii martie 2010). Ne menținem angajamentul de a susține stabilitatea financiară prin reținerea de la promovarea de inițiative legislative (precum actualul proiect al legii insolvabilității personale) ce ar submina disciplina în materie de creditare.

25. Actualul cadru de provizionare este sănătos și BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudențiale noi. BNR va continua să se consulte cu experții Fondului și ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. Creșterea permanentă și oficială a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8 procente la 10 procente rămâne un obiectiv pe termen mediu. BNR și Ministerul Finanțelor Publice își asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârșitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzătoare a Standardelor de raportare financiară internaționale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012.

Politica monetară și valutară

26. Politica monetară se va concentra în continuare pe menținerea inflației în intervalul țintit. Dezinflația se menține conform parametrilor, ajutată de un nivel al PIB-ului real situat cu mult sub nivelul PIB-ului potențial, de evoluția limitată a salariilor și de recenta deflație a prețurilor la alimente. Inflația totală a scăzut de la 4,7 procente la sfârșitul anului 2009 la 4,4 procente în mai 2010, în pofida unei ajustări semnificative a accizelor la produsele din tutun la începutul acestui an. Conjugată cu presiunile reduse asupra cursului de schimb, aceasta a permis o ajustare măsurată a politicii monetare, ratele dobânzilor fiind reduse de la 8 procente la sfârșitul lui 2009 la un nivel recent de 6,25 procente, reducerea cumulată fiind de 400 de puncte de bază din februarie 2009.

27. Ajustarea în continuare a politicii monetare va fi condiționată de presiuni inflaționiste reduse și de evoluția perspectivelor de redresare. Se proiectează o reducere a inflației până la aproximativ 3 3/4 procente până la finele anului 2010, valoare apropiată de mediana intervalului nostru de țintire a inflației de 3 'bd procente ± 1 punct procentual. Perspectiva benefică în materie de inflație corespunde revizuirii în scădere a intervalului nostru de țintire a inflației la 3 procente ± 1 punct procentual pentru finele anului 2011. În același timp, se va menține o abordare prudentă având în vedere riscurile atașate unor viitoare ajustări ale prețurilor reglementate, majorărilor prețurilor la energie și piețelor financiare turbulente din regiune. Aceste riscuri implică de asemenea o atentă calibrare a momentelor și ritmului în care se vor reduce în viitor rezervele minime obligatorii, pentru a se evita perturbările pe piața monetară și valutară. În conformitate cu cadrul nostru de țintire a inflației, vom menține regimul valutar cu flotare administrată existent în prezent.

Modificări ale programului și monitorizare

28. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acțiuni prealabile, criterii de performanță cantitative și ținte orientative și criterii structurale de performanță. Țintele cantitative pentru finele lunii septembrie și finele lunii iunie 2010 și criteriile de performanță permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanță sunt stabilite în tabelul 2. Înțelegerile dintre autoritățile române și experții FMI privind criteriile cantitative de performanță și măsurile structurale descrise în prezenta scrisoare de intenție sunt specificate în MTÎ anexat.

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

Mugur Constantin Isărescu,

ministrul finanțelor publice

guvernatorul Băncii Naționale a României

Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului

2008

2009

2010

Decem-

brie

reali-

zat

Martie

reali-

zat

Iunie

reali-

zat

Septem-

brie

reali-

zat

Decem-

brie

reali-

zat

Martie

program

Martie

estimat

Iunie

program

Septem-

brie

proiec-

ție

Decem-

brie

program

I. Criterii cantitative de

performanță

1. Variația cumulată a activelor

externe nete (milioane euro)

*1),*3)

2. Soldul cumulat al bugetului

general consolidat (milioane

lei)*2)

3. Stocul cumulat al arieratelor

bugetului general consolidat de

la sfârșitul anului anterior

(miliarde lei)

4. Plafonul garanțiilor bugetului

general consolidat emise în

cursul anului (valoare nominală,

în miliarde lei)

II. Criterii de performanță

permanente

5. Neacumularea de arierate la

datoria externă

III. Consultări pe inflație

6. Rata inflației la 12 luni în

prețuri de consum

Interval exterior (limita

superioară)

Interval interior (limita

superioară)

Punct central

Interval interior (limita

inferioară)

Interval exterior (limita

inferioară)

IV. Țintă orientativă

7. Cheltuielile primare curente

ale bugetului general consolidat

(exclusiv fonduri UE și asistență

socială, milioane lei)*2)

8. Soldul operațional (venituri

fără impozite și dobânzi),

exclusiv subvențiile, pentru cele

10 ÎS definite în MTÎ

25.532

-24.655

1,06

0,0

0

6,3

92.327

-3.500

-8.300

1,41

0

6,7

22.149

-5.119

-14.456

1,55

0,02

0

8,4

7,4

5,9

5,4

4,4

43.238

-4.566

-25.563

1,4

0,7

0

7,7

6,7

4,8

4,7

3,7

63.878

-4.874

-36.101

1,50

2,2

0

6,5

5,5

4,7

3,5

2,5

85.637

-2.000

-8.250

1,27

12,0

0

6,5

5,5

4,5

3,5

2,5

32.900

-1.381

779

-8.422

1,76

4,6

6,5

5,5

4,2

3,5

2,5

32.749

-495

-2.500

-18.200

1,09

12,0

0

6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

66.200

-2.000

-2.000

-25.700

0,81

12,0

0

5,75

4,75

3,75

2,75

1,75

95.600

-3.000

-2.000

-34.650

0,48

12,0

0

5,5

4,5

3,5

2,5

1,5

126.700

-4.000

----------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.

*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este valabilă pentru tot anul.

*3) Ținta de AEN pentru finele lunii decembrie a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici cu 1 miliard euro decât proiecția.

Tabelul 2. România: Condiționalități de performanță pentru cea de-a patra evaluare și condiționalități noi propuse

Măsura

Data vizată

Comentariu

Acțiune prealabilă

1. Adoptarea măsurilor fiscale convenite

(paragraful 7 al scrisorii de intenție)

Criterii cantitative de performanța

1. Plafon active externe nete

2. Plafon sold total al bugetului general consolidat

3. Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat

4. Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat

5. Neacumularea de arierate externe la plată

Ținta cantitativă orientativa

1. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat

2. Țintă indicativă a soldului operațional al ÎS cu cele mai

mari pierderi

Interval de consultare pe inflație

Interval interior

Interval exterior

Criterii structurale de referință

1. Aprobarea Legii responsabilității fiscale

2. Aprobarea amendamentelor la legislația bancară și la

legislația de lichidare pentru a consolida cadrul de

închidere a băncilor

3. Aprobarea prin ordonanță a legislației și reglementărilor

interne necesare pentru implementarea reformelor

administrației fiscale

4. Modificări legislative în vederea îmbunătățirii monitorizării

și controlului întreprinderilor de stat

5. Aprobarea reformelor instituționale de contracarare a

riscurilor fiscale aferente autorităților locale

6. Aprobarea legislației revizuite a pensiilor

7. Aprobarea legislației de implementare a legii organice privind

salarizarea în sectorul public

Noi condiționalități propuse

1. Aprobarea reformelor instituționale pentru contracararea

riscurilor fiscale aferente autorităților locale

2. Reforma regimului de finanțare a FGD prin majorarea cotelor de

contribuție a băncilor și eliminarea liniilor de credit

stand-by, precum și revizuirea angajamentelor de guvernanță a

FGD (paragraful 24 al scrisorii de intenție)

3. Îmbunătățirea metodologiei de administrare fiscală a

persoanelor fizice cu averi mari (paragraful 13 al scrisorii

de intenție)

4. Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de

plăți al Trezoreriei (paragraful 10 al scrisorii de intenție)

Acțiune prealabilă

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

31 martie 2010

31 martie 2010

30 aprilie 2010

30 iunie 2010

30 iunie 2010

30 iunie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

septembrie 2010

30 noiembrie 2010

31 martie 2011

Îndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit în

ianuarie 2010

Termen revizuit

pentru sfârșitul

lunii septembrie

2010

Termen amânat de

la finele lunii

iunie 2010

Anexa la scrisoarea de intenție

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE

16 iunie 2010

1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTÎ) actualizează și înlocuiește MTÎ din data de 5 februarie 2010. Acesta:

(i) definește variabilele care fac obiectul țintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenție (SDI);

(îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și informațiile necesare pentru a asigura o monitorizare adecvată a țintelor (secțiunea I); și

(iii) clarifică unele dintre condiționalitățile structurale din cadrul programului (secțiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a modifica măsurile conținute în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la scopul programului și vom furniza Fondului informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

2. În accepțiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la 3,9852 RON = 1 EURO, față de dolarul SUA la 2,8342 RON = 1 $, față de yenul japonez la 3,1419 RON = 100 'a5 și față de lira sterlină la 4,1169 RON = 1 'a3, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitățile de stat autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și administrația Fondului Proprietatea. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care pot fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura operații de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat personalul FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau programe noi.

I. Criterii de performanță cantitative, ținta indicativă și criterii de performanță permanente

A. Limita privind activele externe nete

4. În accepțiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligațiile trezoreriei față de Fondul Monetar Internațional.

5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ținute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR, și nu a celor contabile. Activele și pasivele externe nedenominate în euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de DST ale BNR, poziția rezervelor țării la Fond, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:

(i) aurul și alte metale prețioase;

(îi) activele în valute neconvertibile;

(iii) active nelichide;

(iv) orice active care sunt gajate, colateralizate sau se află sub o altă obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut;

(v) creanțe asupra rezidenților; și

(vi) creanțe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi operațiuni futures, forward, swap și de opțiuni).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca totalitatea obligațiilor în valute străine față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi operațiuni futures, forward, swap și de opțiuni) și tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând:

(i) depozitele în valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; și

(îi) depozitele în valută ale Guvernului la BNR. Prezenta definiție are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiția balanței de plăți, pe care se bazează țintele.

Limita pentru schimbările cumulate în AEN de la începutul anului (în mil. euro)1)

2009

20102)

decembrie

martie

iunie

septembrie

decembrie

(stoc)

actual

CP

CP

CP

Schimbare cumulată în AEN

20.658

779

-2.500

-2.000

-2.000

Poziția din memorandum:

Active externe brute

28.418

3.145

700

2.100

3.000

---------

1) CP = criteriu de performanță; date la finele lunii.

2) Fluxurile în 2010 sunt față de stocul final din 2009.

8. Țintele AEN vor fi ajustate în creștere (în scădere) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecția de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială și Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanțarea întregului buget central de stat. Țintele AEN vor fi de asemenea ajustate în creștere prin creșterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ținute la BNR față de finele lui decembrie 2009 (7,878 milioane euro), măsurate utilizând ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din Program - Proiecții de bază (în mil. euro)

2010

Fluxuri cumulate de la finele lui decembrie 2009

martie

iunie

septembrie

decembrie

1.000

2.200

2.500

4.100

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflației la 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții Fondului în cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

2008 decembrie (realizat)

2009 decembrie (realizat)

2010

martie (realizat)

iunie

septembrie

decembrie

Interval exterior (limita superioară)

6,0

5,75

5,5

Interval interior (limita superioară)

5,0

4,75

4,5

Punct central

6,3

4,7

4,2

4,0

3,75

3,5

Interval exterior (limita inferioară)

3,0

2,75

2,5

Interval interior (limita inferioară)

2,0

1,75

1,5

C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor derapaje ale veniturilor și finanțării guvernamentale.

Limita pentru soldul bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

-36.101

Finele lui martie 2010 (realizat)

-8.422

Finele lui iunie 2010 (criteriu de performanță)

-18.200

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanță)

-25.700

Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanță)

-34.650

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuției bugetare. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;

+ (îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută și incluzând ajustări pentru:

+ (a) fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);

+ (b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE;

+ (c) obligații ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

+ (iv) schimbări nete ale altor finanțări.

12. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2010, MFP se va consulta cu experții FMI.

13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăși valoarea proiectată în cadrul programului, ținta de deficit va fi ajustată în scădere cu o jumătate din surplus, astfel încât să permită cheltuieli suplimentare de capital reducând în același timp deficitul. Tabelul următor înfățișează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, față de care se vor compara veniturile realizate, exclusiv fonduri nerambursabile.

Venituri cumulate proiectate în bugetul general consolidat, exclusiv fonduri UE

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

151.508

Finele lui martie 2010 (realizat)

36.355

Finele lui iunie 2010 (proiecție)

74.950

Finele lui septembrie 2010 (proiecție)

114.100

Finele lui decembrie 2010 (proiecție)

154.650

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depășesc ținta indicativă (definită mai jos), ținta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în scădere cu valoarea corespunzătoare acestei depășiri.

D. Criteriu de performanță limitând emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice

15. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în creștere cu până la 4,3 miliarde RON față de plafonul inițial de 7,7 miliarde RON pentru garanții destinate finanțării plăților în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiții finanțate de UE sau pentru garanții destinate proiectelor cofinanțate de către BERD, IFC sau BEI.

Plafon pentru garanțiile din bugetul general consolidat nou-emise de la finele anului 2008 până la:

(în miliarde lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

2,2

Finele lui martie 2010 (realizat)

4,6

Finele lui iunie 2010 (criteriu de performanță)

12

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performantă)

12

Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanță)

12

E. Criteriu de performanță privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat

16. Criteriul de performanță stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate și eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).

Stocul de arierate ale bugetului general consolidat de la finele anului precedent

(în miliarde lei)

Finele lui noiembrie 2009 (stoc, realizat)

1,40

Finele lui martie 2010 (realizat)

1,76

Finele lui iunie 2010 (criteriu de performanță)

1,09

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanță)

0,81

Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanță)

0,48

Finele lui aprilie 2011 (ținta indicativă)

0,00

F. Criterii de performanță permanente privind neacumularea de arierate la plățile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat

17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată din bugetul general consolidat, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadență. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.

G. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

18. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenții, transferuri către entități publice, pensii (categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale și o treime din aceeași categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă și alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară:

Schimbări cumulate în cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

85.637

Finele lui martie 2010 (realizat)

32.749

Finele lui iunie 2010 (țintă indicativă)

66.200

Finele lui septembrie 2010 (țintă indicativă)

95.600

Finele lui decembrie 2010 (țintă indicativă)

126.700

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și alte instituții competente au implementat un sistem de monitorizare a întreprinderilor publice. Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informații pentru a demonstra faptul că sancțiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcție a conducerii în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 275/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008

privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 203/2009

- sunt impuse în cazul în care bugetele și țintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

20. Se va stabili o țintă indicativă trimestrială pentru 2010 pentru soldul agregat operațional (EBIT - earnings before interest and tax - câștiguri înainte de dobânzi și impozite și taxe), exclusiv subvenții pentru următoarele întreprinderi publice:

(1) Compania Națională Căi Ferate "CFR" - S.A.;

(2) Societatea Națională Transport Feroviar de Călători "CFR Călători";

(3) Compania Națională a Huilei - S.A. Petroșani;

(4) Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A.;

(5) Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale;

(6) Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A.;

(7) Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A.;

(8) Societatea Comercială "Electrocentrale București" - S.A.;

(9) Societatea Comercială "Electrificare CFR" - S.A.; și

(10) Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare. Datele vor fi furnizate de către companie, împreună cu rezultatele operaționale. Țintele pentru iunie 2010, septembrie 2010 și decembrie 2010 vor fi -2.000, -3.000 și respectiv -4.000.

Cerințe de raportare

21. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR și MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

Articol

Periodicitate

De furnizat de Ministerul Finanțelor

Date lunare preliminare privind conturile bugetului general consolidat

Lunar, pe 25 a lunii următoare

Date finale trimestriale privind conturile bugetului general consolidat

Trimestrial, date cash, în a 35-a zi după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Trimestrial, date accrual, în a 55-a zi după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Deficitul bugetului general consolidat utilizând definiția ESA95

Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni

Date preliminare privind finanțarea sub linie pentru bugetul general consolidat

Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 de zile după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Date finale trimestriale privind finanțarea sub linie pentru bugetul general consolidat

Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Total sume de plată și arierate totale ale bugetului general consolidat

Preliminar lunar, în decursul lunii următoare.

Trimestrial, în termen de 55 de zile

Stocul de arierate externe ale guvernului central

Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de 7 zile

Datoria publică și garanții guvernamentale nou-emise

Lunar, în termen de o lună

Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE

Date lunare preliminare vor fi raportate către experții FMI în termen de 25 de zile

Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE

Trimestrial, în termen de 35 de zile de la sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Din 2010, soldul operațional, profituri, arierate și cheltuielile de personal ale celor mai mari 10 întreprinderi publice după total cheltuieli

Trimestrial, în termen de 55 de zile

Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări și avansuri), cheltuieli de capital și subvenții acoperite de avansurile UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite de UE convenite specific cu UE

Lunar, în termen de 3 săptămâni de la finele fiecărei luni

De furnizat de Banca Națională a României

Date AEN, pe componente, atât conform ratei de schimb din program, cât și celei reale

Săptămânal, în fiecare luni după săptămâna de raportare și cu un decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul datelor de final de trimestru

Date privind analiza monetară în formatul convenit cu experții FMI

Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii

Schema plăților contractuale externe ale sectorului bancar scadente în următoarele 4 trimestre, dobânda și amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)

Lunar, 45 de zile de la finele fiecărei luni

Schema plăților contractuale externe ale sectorului corporatist scadente în următoarele 4 trimestre, dobânda și amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)

Lunar, 45 de zile de la finele fiecărei luni

Stocul datoriei externe pe termen scurt a băncilor și corporațiilor

Lunar, 45 de zile de la finele fiecărei luni

Balanța de plăți în formatul FMI utilizat actualmente pentru raportare

Lunar, 45 de zile de la finele fiecărei luni

Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate) ale:

Lunar, 20 de zile de la finele fiecărei luni

(i) băncilor-mamă străine către subsidiarele lor din România;

(ii) IFI; și

(iii) altor creditori către bănci din România (în monedă națională și străină).

II. Condiționalități structurale: detaliere

A. Legislația privind salarizarea în sectorul public

22. În urma aprobării legii organice a salarizării în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislație de implementare a acesteia va fi aprobată până la finele lunii septembrie 2010, legislație ce va respecta următoarele principii:

a) va asigura respectarea țintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public și incluse în legea organică a salarizării în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor;

b) va asigura simplificarea noii grile de salarizare și va garanta o remunerare bazată pe responsabilități și calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor bugetare;

c) legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât salarii, și va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepțiunea acestei legi, plățile de "stimulente" vor fi tratate ca sporuri.

B. Lărgirea bazei de impunere

23. Baza de impunere pentru impozitul pe venitul personal va fi extinsă în sensul includerii, cel puțin, a tichetelor de masă, a veniturilor din dobânzi, a câștigurilor de capital și a plăților compensatorii. Vor fi eliminate scutirile de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru beneficiarii "drepturilor de proprietate intelectuală".

ROMÂNIA: SCRISOARE SUPLIMENTARĂ DE INTENȚIE

Dl Dominique Strauss-Kahn București, 29 iunie 2010

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Această scrisoare actualizează Scrisoarea noastră de intenție (ȘI) din data de 16 iunie 2010. Pe data de 25 iunie, Curtea Constituțională a invalidat reducerea cu 15% a pensiilor aprobată de Parlament, care constituia o acțiune prealabilă (reducerile de salarii și de transferuri sociale nu au fost afectate). Pentru a acoperi deficitul de finanțare generat de decizia Curții Constituționale, am aprobat prin ordonanță de urgență, care intră în vigoare imediat, o majorare a cotei de TVA de la 19 la 24 de procente. Publicarea ordonanței de urgență care prevede majorarea TVA în Monitorul Oficial al României reprezintă o acțiune prealabilă în cadrul celei de-a patra evaluări prezentate în Consiliul director al FMI. Totodată, ratificarea de către Parlament a majorării TVA și a măsurilor pe partea de cheltuieli ce au fost considerate constituționale va constitui un criteriu de referință structural pentru finele lunii septembrie 2010 (tabelul 2).

2. Modificarea în structură a ajustării fiscale pentru acest an afectează mai multe ținte din cadrul programului. În mod special:

(i) majorarea TVA va avea un efect temporar, dar semnificativ asupra inflației, pe care o estimăm la 3 'bd - 4 'bd procente, și va împinge inflația în afara țintei dorite de BNR;

(îi) ținta orientativă privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat va fi afectată de decizia de invalidare a reducerilor de pensii; și

(iii) veniturile proiectate utilizate pentru ajustarea țintei de deficit vor fi afectate de majorarea TVA. Prin urmare, propunem modificarea acestor ținte și proiecții după cum se arată în tabelul 1 anexat acestei scrisori.

3. Dezbaterea parlamentară de lungă durată a pachetului de ajustare fiscală a dus la unele întârzieri în aprobarea legislației privind reforma pensiilor. Discutarea acestei legi a fost amânată până în luna septembrie, ceea ce nu a permis îndeplinirea criteriul de referință structural până la finele lunii iunie. Ne așteptăm ca legislația să fie aprobată de către Parlament până la finele lunii septembrie 2010 (restabilirea criteriului de referință structural, vezi tabelul 2), reforma urmând a fi implementată din 2011, așa cum s-a stabilit în cadrul programului. Totodată, unele prevederi ale legii, ce au impact pe termen scurt, cum ar fi eliminarea pensiilor speciale necontributive și înăsprirea procedurilor de acordare a pensiilor de invaliditate, au fost incluse în legislația privind pachetul fiscal și vor intra în vigoare mai devreme decât se anticipase.

4. Solicităm aprobarea unei derogări de aplicabilitate pentru toate criteriile de performanță stabilite pentru finele lunii iunie 2010, cu excepția țintei privind activele externe nete, deoarece nu avem încă informații despre aceste criterii. Ținta activelor externe nete la finele lunii iunie 2010, ce a fost îndeplinită, rămâne cea stabilită la finalizarea celei de a doua și a treia evaluări. Solicităm de asemenea o derogare și pentru intervalul de consultare pe inflație la finele lunii iunie 2010, deoarece nu dispunem încă de informațiile privind inflația la finele lunii iunie. În final, am dori să evidențiem faptul că Scrisoarea noastră de intenție din data de 16 iunie 2010 făcea referire la o țintă fiscală de 6,8 procente pentru 2009 (paragraful 7) și dorim să precizăm că această țintă se referă la anul 2010.

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

Mugur Constantin Isărescu,

ministrul finanțelor publice

guvernatorul Băncii Naționale a României

Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului (revizuit)

2008

2009

2010

Decem-

brie

reali-

zat

Martie

reali-

zat

Iunie

reali-

zat

Septem-

brie

reali-

zat

Decem-

brie

reali-

zat

Martie

program

Martie

estimat

Iunie

program

Septem-

brie

proiec-

ție

Decem-

brie

program

I. Criterii cantitative de

performanță

1. Variația cumulată a activelor

externe nete (milioane euro)

*1),*3)

2. Soldul cumulat al bugetului

general consolidat

(milioane lei)*2)

3. Stocul cumulat al arieratelor

bugetului general consolidat de

la sfârșitul anului anterior

(miliarde lei)

4. Plafonul garanțiilor bugetului

general consolidat emise în

cursul anului (valoare nominală,

în miliarde lei)

II. Criterii de performanță

permanente

5. Neacumularea de arierate la

datoria externă

III. Consultări pe inflație

6. Rata inflației la 12 luni în

prețuri de consum

Interval exterior (limita

superioară)

Interval interior (limita

superioară)

Punct central

Interval interior (limita

inferioară)

Interval exterior (limita

inferioară)

IV. Țintă orientativă

7. Cheltuielile primare curente

ale bugetului general consolidat

(exclusiv fonduri UE și asistență

socială, milioane lei)*2)

8. Soldul operațional (venituri

fără impozite și dobânzi),

exclusiv subvențiile, pentru cele

10 ÎS definite în MTÎ

Articol din memorandum

Veniturile cumulate proiectate

ale bugetului general consolidat,

fără fonduri UE (milioane lei)

25.532

-24.655

1,06

0,0

0

6,3

92.327

-3.500

-8.300

1,41

0

6,7

22.149

-5.119

-14.456

1,55

0,02

0

8,4

7,4

5,9

5,4

4,4

43.238

-4.566

-25.563

1,4

0,7

0

7,7

6,7

4,8

4,7

3,7

63.878

-4.874

-36.101

1,50

2,2

0

6,5

5,5

4,7

3,5

2,5

85.637

151.508

-2.000

-8.250

1,27

12,0

0

6,5

5,5

4,5

3,5

2,5

32.900

-1.381

779

-8.422

1,76

4,6

6,5

5,5

4,2

3,5

2,5

32.749

-495

36.355

-2.500

-18.200

1,09

12,0

0

6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

66.200

-2.000

74.950

-2.000

-25.700

0,81

12,0

0

9,5

8,5

7,5

6,5

5,5

98.000

-3.000

117.100

-2.000

-34.650

0,48

12,0

0

9,5

8,5

7,5

6,5

5,5

130.900

-4.000

159.600

--------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.

*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

*3) Ținta de AEN pentru finele lunii decembrie 2009 a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecția cu 1 miliard euro. De notat că ajustor AEN pentru iunie 2010 rămâne cel descris în Scrisoarea de intenție din 5 februarie 2010, în timp ce ajustoarele pentru septembrie și decembrie 2010 sunt stabilite în Scrisoarea din 16 iunie 2010.

Tabelul 2. România: Condiționalități de performanță pentru evaluarea

a doua și a treia și condiționalități noi propuse

Măsura

Data vizată

Comentariu

Măsură prealabilă

1. Promulgarea măsurilor fiscale convenite

Criterii cantitative de performanță

1. Plafon active externe nete

2. Soldul total al bugetului general consolidat

3. Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat

4. Plafonul arieratelor interne ale bugetului general consolidat

5. Neacumularea de arierate externe la plată

Țintă cantitativă orientativă

1. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat

2. Țintă indicativă a soldului operațional al ÎS cu cele

mai mari pierderi

Interval de consultare pe inflație

Interval interior

Interval exterior

Criterii structurale de referință

1. Aprobarea Legii responsabilității fiscale

2. Aprobarea amendamentelor la legislația bancară și la

legislația de lichidare pentru a consolida cadrul de închidere

a băncilor

3. Aprobarea prin ordonanță a legislației și reglementărilor

interne necesare pentru implementarea reformelor

administrației fiscale

4. Modificări legislative de îmbunătățire a monitorizării și

controlului ÎS

5. Aprobarea reformelor instituționale de contracarare a

riscurilor fiscale aferente autorităților locale

6. Aprobarea legii pensiilor

7. Aprobarea legislației de implementare a legii organice privind

salarizarea în sectorul public

Noi condiționalități propuse

1. Aprobarea reformelor instituționale de contracarare a

riscurilor fiscale aferente autorităților locale

2. Reforma regimului de finanțare a FGD prin majorarea cotelor

de contribuție a băncilor (paragraful 24 din Scrisoarea de

intenție)

3. Reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor

fizice cu averi mari (paragraful 13 din Scrisoarea de

intenție)

4. Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de

plăți al Trezoreriei (paragraful 10 din Scrisoarea de intenție

5. Ratificarea în Parlament a măsurilor fiscale aprobate de

Guvern

6. Aprobarea legii pensiilor

Măsură prealabilă

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

Martie 2010

31 martie 2010

31 martie 2010

30 aprilie 2010

30 iunie 2010

30 iunie 2010

30 iunie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

30 noiembrie 2010

31 martie 2011

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

Îndeplinită

Îndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit în

ianuarie 2010

Revizuit pentru

finele lunii

septembrie 2010

Neîndeplinit;

restabilit pentru

finele lunii

septembrie 2010

Revizuit de la

finele lunii iunie

2010

Restabilit de la

finele lunii iunie

-------