Decizia nr. 1446/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 și art. 100 alin. 1 din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Ileana Ruxandra Theodorescu în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal răspunde avocatul Ioan-Gheorghe Bârsan din Baroul București, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, cu împuternicire avocațială depusă în ședință, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, și depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010), Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor "art. 88^1 și art. 100^2 alin. 1 din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 ". Excepția a fost ridicată de recurenta pârâtă Ileana Ruxandra Theodorescu în cadrul soluționării recursului împotriva deciziei civile nr. 1.070A din 13 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 46 privind dreptul la moștenire, deoarece posibilitatea atacării actelor notariale de cei care se consideră vătămați, fără ca aceasta să fie limitată în timp, fără a se stabili un termen, în concordanță cu dispozițiile privitoare la prescripție, conduc la instabilitatea circuitului civil și a ordinii constituționale de drept. În același sens arată că exercitarea oricărui drept trebuie mărginită în timp și că "persoanele care s-au adresat unui notar public în termenul legal defipt de art. 700 alin. 1 din Codul civil, trebuie să se preocupe și de dezbaterea succesiunii într-un anumit termen"; pe de altă parte, arată că cei care au respectat termenele impuse de legiuitor și au obținut un certificat de moștenitor "nu pot sta sub semnul incertitudinii, ori de câte ori apare cineva care putea să-și facă cunoscută prezența". În final, susține că se impune o limitare în timp a posibilității de atacare a unui act care stabilește drepturile moștenitorilor, într-un termen rezonabil de la data decesului, în concordanță și cu dispozițiile art. 700 din Codul civil, în mod contrar, perturbându-se ordinea constituțională.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece nulitățile actelor juridice nu sunt întotdeauna prescriptibile extinctiv. Pe de altă parte, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, fără ca aceasta să deroge de la principiul constituțional al garantării dreptului la moștenire. Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la imprescriptibilitatea unor drepturi consfințită ca regulă de legislația civilă.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece stabilirea duratei termenului de prescripție extinctivă constituie o materie care intră în competența legiuitorului, iar neprevederea unui termen în care să se poată exercita acțiunea pentru anularea unor acte notariale reprezintă o omisiune legislativă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile "art. 88^1 și art. 100^2 alin. (1) din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 ", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. Curtea observă însă că în cuprinsul

Legii nr. 36/1995

nu există art. 88^1 și art. 100^2 alin. (1) și, prin urmare, reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 88 și art. 100 alin. (1) din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 .

Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 88: "Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

În cazul anulării certificatului de moștenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. În acest scop, instanțelor judecătorești le revine obligația de a trimite la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecății.";

- Art. 100 alin. 1: "Actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă."

Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 46 privind dreptul la moștenire.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu

art. 100 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 , actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc și pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Totodată, art. 88 alin. 1 din aceeași lege reglementează posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanței de judecată în vederea anulării unui certificat de moștenitor, în măsura în care acesta a fost emis cu încălcarea drepturilor sale.

Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul este liber să stabilească competența și procedura de judecată, evident, cu respectarea celorlalte prevederi sau principii constituționale. În consecință, legiuitorul este în măsură atât să prevadă un anumit termen în care să poată fi exercitată o acțiune în justiție, cât și să instituie imprescriptibilitatea dreptului la acțiune. Mai mult, având în vedere tipul de interes - general sau particular - ocrotit de norma a cărei nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic, s-a instituit regula potrivit căreia acțiunea în nulitatea absolută a actului juridic este imprescriptibilă, iar acțiunea în anulabilitatea (sau nulitatea relativă) a actului juridic este prescriptibilă. Prin urmare, susținerea autorului excepției de neconstituționalitate în sensul că exercitarea oricărui drept trebuie mărginită în timp, în mod contrar ajungându-se la instabilitatea circuitului civil și a ordinii constituționale de drept, nu poate fi primită.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 46 din Legea fundamentală, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută, deoarece, potrivit dispoziției constituționale menționate, "Dreptul la moștenire este garantat", ceea ce înseamnă că orice persoană poate dobândi pe cale succesorală, în condițiile legii, un bun. Or, prin dispozițiile de lege nu se încalcă acest drept fundamental, ci, dimpotrivă, se dă eficiență garanției constituționale ce protejează aptitudinea generală și abstractă a unei persoane de a se bucura de dreptul la moștenire. Rațiunea instituirii acțiunii în anulare a certificatului de moștenitor de către cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea acestuia o reprezintă tocmai garantarea dreptului la moștenire.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 și art. 100 alin. 1 din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Ileana Ruxandra Theodorescu în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2010.