Decizia nr. 1473/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 31/1990 16 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind societățile comerciale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 62 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată din oficiu de către Tribunalul Vrancea - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.716/91/2009 al acestei instanțe.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.716/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 62 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect o cerere de depunere și menționare acte.
În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța susține că dispozițiile legale criticate contravin art. 21 din Constituție cu raportare directă la art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin faptul că se condiționează accesul la instanță, respectiv a exercitării unei căi de atac efective împotriva unui act prin care o persoană juridică urmărește dizolvarea sa, declarând în mod mincinos că nu are pasive (datorii), dar nici active pentru a intră în procedura de lichidare, de un eveniment cum este publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, publicație la care accesul nu se asigură gratuit.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, aceste dispoziții nu conțin norme care să aducă atingere dreptului părților interesate la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil și nu contravin dreptului la apărare.
Dispozițiile criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, este atributul legiuitorului de a stabili condițiile de exercitare a căilor de atac.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 62 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul conținut: "(1) Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaților sau a actului adițional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerțului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menționa în registru și o va înainta instanței judecătorești competente.
(2) Dispozițiile art. 133 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător. Opoziția se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, fiind aplicabile dispozițiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă.
(3) Hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numai recursului."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, cu raportare directă la art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu poate fi primită critica autorului acesteia. Argumentul principal al autorului excepției de neconstituționalitate se referă la faptul că există o condiționare a calculării termenului de 30 de zile prevăzut de
art. 62 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale de o operațiune cum este cea a publicării actului vătămător în partea a IV-a a Monitorului Oficial al României, precum și de faptul că accesul la această publicație nu este facilă, realizându-se contra cost.
Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură (de exemplu, Decizia nr. 989 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 3 august 2010).
În ceea ce privește susținerea conform căreia accesul la Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se face contra cost, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor
art. 19 din Legea nr. 202/1998
privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 8 iulie 2009, "Regia Autonomă "Monitorul Oficial" realizează un produs electronic conținând actele publicate, care poate fi accesat gratuit pe internet și este disponibil, în varianta pentru citire, timp de 10 zile de la publicarea respectivelor acte. Sumarele monitoarelor oficiale sunt accesibile permanent."
În aceste condiții, nu se poate susține că o parte interesată nu are acces la informațiile necesare pentru a exercita drepturile sale procesuale, în condițiile manifestării unei diligențe rezonabile.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 62 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Vrancea - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.716/91/2009.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.